Poezii de George Astaloş

Balada încornoratului pirpiriu

Omul bun e păgubos şi pe faţă şi pe dos

Şi pe dunga banului şi-n gura băcanului

Cum o dă şi cum o-ntoarce cum o strânge cum o stoarce

Tot el cade pe nasoale cu flitu din sarsanale

C-aşa se-ntâmplă cu mine tocmai când dădui de bine

Şi când făcui şi eu cheag din care să bag la jgheab

Halimos de zile mari cu languste şi homari

Şi şampanii cu fâs-fâs din spume de jos în sus

Hopa hopa Europa-i naşul!

Asta la prima vedere că langusta mea-i muiere

Şi homarii-s turnători când îţi bagă strâmba mori

Că te dă pe mâini umblate când pe date când pe luate

Când date peste muian când luate din caraiman

C-a rămas şampania paştii şi grijania

Lu Pandele lui acolo care m-a dublat în solo

Ca să mi-o soarbă-nspumată când o scarpină la noadă

Colind

De urarea mea

de bine

nu te poţi apăra

De urarea mea

de frumos

nu te apără nimeni

Din urarea mea

de dragoste

nici Dumnezeu

nu te poate

ÎNTOARCE