Despre acest sentiment uman au scris majoritatea
scriitorilor din timpurile ancestrale şi până în prezent.Iniţiativa scriitoarei
Ligya Diaconescu, directoarea revistei internaţionale STARPRESS, de a aduna,
precum culegătorul merelor de aur, creaţiile scriitorilor români de
pretutindeni, între coperţile unui florilegiu, este salutară. Tema iubirii este
o obsesite a scriitorilor din toate vremurile şi de pe toate meridianele lumii.
Această iniţiativă face ca antologia să se constituie într-un monument din
cuvinte dedicat sentimentului uman, IUBIREA.
“Nu trăim sentimente care ne transformă, ci sentimente care
ne sugerează ideea de transformare. De pildă, iubirea nu ne purifică de egoism,
dar ne face să-l simţim şi naşte în noi ideea unei patrii îndepărtate, unde
acest egoism nu şi-ar mai găsi locul,” scria Albert Camus, care mai adaugă:“Să
dărui totul, să sacrifici totul fără speranţă de răsplată; asta inseamna iubire”.
Pentru iubirea de ţară, de locurile natale, de părinţi şi
femeie, chiar şi pentru fluvii,(ciocnirile armate dintre Israel şi Siria pentru
Iordan) s-au produs conflicte militare, divorţuri, dar acest sentiment a
stimulat şi creaţia artistică. Scriitori ca: Johann Wolfgang Goethe, Adam
Asnyk, George Gordon Byron, Percy Bysshe Shelley şi mulţi alţii, inclusiv
Eminescu, Radu Gyr, Artur Enăşescu, Zaharia Stancu, M.Beniuc, Marin Sorescu, au
abordat acest sentiment în diferite forme şi genuri literare, inclusiv Nichita
Stănescu, cu a sa “Leoaica tânără, iubirea mi-ai sărit în faţă. /Mă pândise-n
încordare/mai demult./Colţii albi mi i-a înfipt în faţă,/ m-a muşcat leoaica,
azi, de faţă”(…)..Acest sentiment a fost şi este trăit şi exprimat pe pânza
pictorilor, în vârful daltei sculptorilor şi gravorilor, cum sunt: Bernard
Accama, (1697-1756), pictor olandez, Andreas Achenbach, (1815-1910), pictor
german,,Oswald Achenbach, (1827-1905), pictor german, Franklin Adams, Pieter
Aertsen (1508-1575), pictor olandez, Aetion (secolul IV î. Hr.), pictor grec,
Alfred Agache (1843–1915), pictor francez, Iaacov Agam (născut în 1928), pictor
israelian ,,Jacques-Laurent Agasse (1767-1848), pictor francez, Christoph
Ludwig Agricola, (1667-1719), pictor peisagist german, Ivan Aivazovski,
(1817-1900), pictor rus de origine armeană, Este renumit pentru peisajele cu
întinderi de apă şi femei, Tadeusz Ajdukiewicz, (1852–1916), pictor polonez,
Josef Albers (1888-1976), artist plastic german, matematician, Roden etc, şi la
noi Aurel Popp (1879 – 1960), Radu-Anton Maier, Alexandra Acsinia (1984),
Alexandru Ciucurencu (1903 – 1977), Alexandru Pascu-Gheorghe, Alma Redlinger,
Ana Ruxandra Ilfoveanu, Anca Boeriu (1957, Augustin Costinescu, Aurel Ciupe
(1900 – 1988), Aurel Cojan (1914 – 2005), Barbu Iscovescu (1816 – 1854) Camil
Ressu (1880 – 1962, Brăduț Covaliu
(1924), Corneliu Baba (1906 – 1997), şi sculptorii: Constantn Baraschi (1902 –
1966), Constantin Brâncuși (1876 –
1957), Constantin Lucaci (1923 – 2014), Constantin Popovici, Cornel Medrea
(1877 – 1964), Dimitrie Paciurea (1873 – 1932), Dragoş Alessandriu, şi mulţi
alţii. Trebuie, în acest context, să evidenţiem iubirile lui Constantin
Brâncuşi care l-au influenţat în creaţia lui. Viaţa amoroasă a lui Constantin
Brâncuşi este descrisă în detaliu în opera „Brâncuşi, Amintiri şi exegeze”,
publicată de Petre Pandrea, în anul 1967. Scriitorul notează în volumul său că
sculptorului, la fel ca şi în cazul lui Johann Wolgang von Goethe, „un şirag de
femei-perle i-au urmat volens-nolens calea vieţii”.Pandrea menţionează în
cartea sa că una dintre primele iubiri ale lui Brâncuşi a fost Margit Pogany.
Relaţia de iubire pe care sculptorul a avut-o cu talentata pictoriţă a fost de
scurtă durată, dat fiind faptul că s-au cunoscut în vara lui 1910 şi s-au
despărţit în luna ianuarie a anului următor. Din dragoste pentru iubita sa,
Brâncuşi a sculptat, în mai multe versiuni, celebra sa operă „Domnişoara
Pogany”.
O altă muză a sculptorului a fost americanca de origine
irlandeză Eileen Lane. Povestea de dragoste a celor doi a durat doar câteva
luni, pe parcursul anului 1922. În toamna acelui an, Brâncuşi şi Eileen au
petrecut o vacanţă în România, unde au vizitat Sinaia, dar şi satul natal al
artistului, Holibiţa (astăzi în judeţul Gorj). Tânăra i-a inspirat sculptorului
lucrarea „Eileen Lane”.
Prinţesa Maria Bonaparte s-a numărat printre muzele care
l-au inspirat pe Brâncuşi să-şi realizeze sculpturile. Ea a fost modelul pentru
opera Prinţesa X, expusă pentru prima dată în anul 1919, la Grand Palais din
Paris. Sculptorul spunea la acea vreme că „am făcut materia să spună ceea ce nu
se poate rosti. Şi ce este în fond femeia? Un zâmbet între dantele şi fard pe
obraji? Nu asta e femeia! Ulterior, sculptorul a trăit o poveste de dragoste împreună cu miliardara
americană Peggy Guggenheim. Cei doi au s-au iubit vreme de 20 de ani, între
1921 şi 1941. Petre Pandrea menţionează în opera sa faptul că Brâncuşi o alinta
pe iubita sa „căpriţa” şi „Peghiţa”. Peggy l-a inspirat pe Brâncuşi să
sculpteze opera „Pasărea în văzduh”.Povestea de dragoste dintre Constantin
Brâncuşi şi Maria Tănase a început în anul 1938, la Paris. Aici, Dimitrie Gusti
organizase o expoziţie de artă populară, iar cei doi se regăseau printre
invitaţii cunoscutului etnograf. Iubirea s-a înfiripat încă de la prima
întâlnire, deşi diferenţa de vârstă dintre bătrânul sculptor (62 de ani) şi
tânăra solistă (25 de ani) era destul de mare. Maria Tănase se afla la
începutul carierei sale şi încerca să se afirme pe toate căile posibile.
Astfel, s-a oferit să-l ajute pe Dimitrie Gusti la promovarea expoziţiei sale,
pe care urma să o organizeze în 1938 la Paris. După încheierea evenimentului,
interpreta urma să susţină un recital într-un restfel, în timpul unei vizite
făcute alături de Dimitrie Gusti la atelierul sculptorului, Maria nu a mai
plecat de lângă artistul pe care îl îndrăgise atât de mult. Gusti s-a înfuriat
la culme pe tânăra cântăreaţă şi lăsat-o să se descurce singură în haosul
parizian. Mariei nici că nu i-a păsat de ceea ce făcuse protectorul ei şi a
continuat să trăiască alături de Brâncuşi. Iată cum îşi mărturisea sculptorul
dragostea faţă de tânăra Maria Tănase: „Când te ascult cum le zici, Mărie, aş
fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră!
Auzi tu, fată, mă înţelegi? Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă
cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele
noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare
a Jiului, de satul meu…Auzi? Mă-nţelegi?”, menţionează Petre Pandrea în cartea
sa.
O mare opera a lui Brâncuşi, care este dedicate iubirii faţă
de eroii neamului căzuţi în primul Război Mondial, penru înfăptuirea Marii
Uniri este “Coloana Infinita”, sau cum a denumit-o el “Coloana fără sfârşit “de
mari dimensiuni era cel mai potrivit monument pentru comemorarea eroilor căzuti
în razboi. A avut şansa să primească acordul necondiţionat al comanditarei
Aretia Tătărescu, i-a acordat deplină libertate de acţiune şi l-a ajutat să
obţină sprijinul financiar necesar.Se cuvine relevat faptul că initiativa
Aretiei a fost susţinută de soţul ei, Gheorghe Tătărescu, prim-ministru în
cabinetul liberal, în perioada 5 ianuarie 1934 – 28 decembrie 1937. Perioada în
care s-a elabora şi realizat monumentul coincide în mare cu durata guvernarii
liberale, o perioadă de înflorire economică, prosperitate şi creativitate.
Brancuşi a mai cerut şi ca de toate aspectele tehnice ale
realizarii monumentului să se ocupe o persoană în care avea deplina încredere: Ștefan Georgescu-Gorjan.
Acest tânar era inginer-şef şi adjunct al directorului la
Atelierele Centrale Petroşani din cadrul Societaţii “Petroşani”. Această operă
monumentală alături de “Poarta sărutului “şi “Masa tăcerii“,care formează un
ansamplu dedicat eroilor neamului românesc.
După acest succinct periplu prin istoria operelor dedicate
iubirii de neam, de ţară, de părinţi, de femeia iubită, menţionez numele
scriitorilor din această antologie concepută cu dăruire de scriitoarea Ligya
Diaconescu, a căror lucrări publicate oglindesc plastic şi sugestiv sentimentul
iubirii, pentru tot ce le atinge sufletul ,ce va fi descoperit de cititori.
La secţiunea – POEZIE: MELANIA RUSU CARAGIOIU, MARIANA POPA,
CONSTANTIN IORDAN,CAMELIA FLORESCU,DORIN V. MOLDOVAN,TITINA NICA ȚENE,NICOLETA DRĂGAN-BUCȘĂ,LUCIA – ELENA LOCUSTEANU, IONEL ARĂDOAIE,
CARINA A IENĂȘEL,MARILENA
RĂGHINARU,FLORICA R. CÂNDEA,GEANINA IOVĂNESCU, OLIMPIA SAVA.EMIL MUREȘAN,MIRELA DUMA BILC,NICOLETA STĂVĂRACHE,
DIDU ALINA SORINELA,CARMEN DRUȚU ONICA,
IUSTINIAN GR. ZEGREANU,TEONA SCOPOS,ALLA TONU,SORIN MICUŢIU,IULIANA
CIUBUC,ALEXA GAVRIL BÂLE,ȘTEFANIA
PETROV,CRISTIAN MARINESCU,CARMEN TANIA GRIGORE,RODICA FERCANA,ADRIAN
LĂZĂRESCU,ALEXANDRA MIHALACHE,LILIANA PICU,ECATERINA CHIFU,GRIGORE
CĂLIN,VALENTINA GEAMBAȘU,ȘTEFAN MOȚEI,MARIA
IEVA,CONSTANTIN POPESCU,ION PĂRĂIANU,MARIA BĂHNĂREANU, LIGYA DIACONESCU
La secţiunea PROZĂ – AL. FLORIN ŢENE,AGAPIE GINA,VASILE
SZOLGA, MARIA GIURGIU,NADIA URIAN,TERESIA BOLCHIȘ
TĂTARU, DORA ALINA ROMANESCU,TEONA SCOPOS,VICTOR MANOLE,ZENOVIA ZAMFIR, NICOLAE
DINA,SILVIA GIURGIU,MAGDALENA IUGULESCU, (MIHALACHE),ELENA BUICĂ (Buni), ELENA
IONESCU,FRANCISC PAL (AL FRANCISC), RODICA CALOTĂ
Această lucrare se constituie într-o istorie contemporană
dedicată iubirii, unicul sentiment care umanizează sufletul omului. Eminescu
spunea despre iubire:”Dragostea este un vis şi o părere, o haină strălucită
aşezată peste durere”. Iar în poezia POETUL, Eminescu vibra în versuri:” Tu
eşti un rege, eu sunt regină,/ Eu sunt un caos, tu o lumină,/Eu sunt o arpă
muiată-n vânt -/Tu eşti un cânt.”
Al.Florin Ţene
Preşedintele naţional al Ligii Scriitorilor Români
Membru al Academiei Americană Română de Artă şi Ştiinţă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu