Domnule Iohannis,
De mai bine de treizeci de ani urmăresc atent scena politică
internă şi internaţională şi scriu eseu politic. Fac asta pentru că sunt
convins că un cetăţean responsabil trebuie să caute să deosebească adevărul de
propagandă şi să îşi facă publică părerea atunci când consideră că propaganda
mincinoasă devine prea agasantă. Precizez că nu îmi câştig existenţa din
politică sau scris. Scriu pentru că simt că aceasta este cea mai eficientă
metodă de a striga „Împăratul e în pielea goală!“ şi pentru că sunt convins că
nu pot fi liber dacă nu strig adevărul atunci când minciuna pare să triumfe.
Prima mea scriere politică a fost un articol referitor la
dictatorul Ceauşescu. L-am scris în vara anului 1988 şi era intitulat „Fiul
poporului“. Ai am încercat atunci fără succes să îl trimit – de frica
Securităţii, nesemnat – în Germania Federală la „Europa Liberă“; e cuprins în
cartea mea „Declaraţie de război“, respectiv în volumul „Mănuşa lui Schiller“.
Ulterior am scris mai multe articole respectiv scrisori
deschise referitoare la mai multe personalităţi din România şi Germania, ţară
în care am emigrat la insistenţele soţiei în anul 1990. Imediat după loviluţie
i-am dedicat o scrisoare deschisă lui Silviu Brucan, în 1996 alta lui Petre
Roman (sunt cuprinse în volumul „Mănuşa lui Schiller“). În 1999 mi-a fost
publicată în Germania în presa regională o scrisoare deschisă adresată
ministrului de externe Joschka Fischer în care am criticat vehement intervenţia
NATO în Jugoslavia iar anul trecut i-am dedicat un articol Angelei Merkel.
Acesta a fost scris iniţial în limba germană „Angela die Willkürliche – ein
Krebsgeschwür der Christdemokratie“ apoi l-am tradus şi a fost publicat în
limba română „Angela cea Capricioasă – o tumoare malignă a creştin-democraţiei“
.
Domnule Iohannis, dumneavoastră sunteţi al patrulea
preşedinte al României postcomuniste dar primul care a reuşit să mă revolte
suficient pentru a mă determina să îi adresez o scrisoare deschisă. Asta nu
înseamnă deloc că ceilalţi trei preşedinţi (Iliescu, Constantinescu şi Băsescu)
ar fi întreprins din funcţia de preşedinte al ţării ceva benefic pentru aceasta
sau că doi dintre ei – Iliescu şi Băsescu – nu ar fi fost mult mai penali
(termenul vă aparţine) decât dumneavoastră înainte de a dobândi cea mai înaltă
funcţie în stat. Iliescu are cu certitudine mâinile pătate cu sângele
victimelor loviluţiei (dar şi a mineriadei din 1990, desfăşurată în timpul
preşedenţiei sale) iar Băsescu a contribuit, în opinia mea decisiv, la jefuirea
avuţiei naţionale prin patronarea volatilizării flotei în perioada în care a
fost ministru al transporturilor.
Îmi place să cred că dumneavoastră nu aveţi buzunarele
pătate cu sânge, că adopţiile ilegale pe care se spune că le-aţi fi intermediat
nu au făcut din copiii daţi spre adopţie victime ale unor pedofili sau chiar
sursă de organe pentru transplant. Că în calitate de primar al Sibiului v-aţi
însuşit pseudolegal câteva imobile este pentru mine la fel de cert ca şi faptul
că Băsescu poartă responsabilitatea pentru dispariţia flotei, dar prejudiciul
creat de dumneavoastră este mult mai mic decât cel creat de Băsescu.
În calitate de preşedinte propriu-zis sunteţi însă mult mai
agasant decât cei trei predecesori ai dumneavoastră din perioada postcomunistă
pentru că din discursul dumneavoastră public transpare un dispreţ profund faţă
de libertatea de conştiinţă – similar celui afişat de dictatorul Ceauşescu şi o
viziune politică totalitară, profund antinaţională, formal diametral opusă dar
în modul (valoare absolută) – ca profesor de fizică sunt convins că vă este
cunoscut termenul – la fel de nocivă ca a acestuia. Ceauşescu avea viziunea
feudală a unui voievod preocupat să transforme ţara într-o mare putere prin
coordonarea efortului depus de iobagii legaţi de glie, dumneavoastră aveţi
viziunea unui guvernator de colonie sortit să-i civilizeze pe barbari.
Că o faceţi pe omul de stat care îşi plimbă uneori consoarta
(adesea strident, la limita decenţei, cu mult mai prost gust îmbrăcată decât
Leana, proasta din capul statului) la întâlnirile oficiale şi că sunteţi
frecvent plecat în concedii mai mult sau mai puţin exotice (Ceauşescu avea
patima vânătorii, dumneavoastră doar pe cea a turismului) nu este neapărat
ilegal şi nici foarte grav dar spune ceva despre caracterul dumneavoastră.
Aceste apucături sunt complementare discursului dumneavoastră politic şi vă
desăvârşesc imaginea de personaj caragialesc. În celebra sa schiţă „Un pedagog
de şcoală nouă“, marele dramaturg a portretizat un dascăl puţin exotic cu
apucături de vătaf care se crede dumnezeul subordonaţilor săi, “un om laş şi
mult prea binevoitor cu notabilităţile locale, frustrat, folosind poziţia de
profesor pentru a se răzbuna pe elevi, linguşitor cu orice superior, tiran cu
orice inferior, un om îngrozitor şi stupid aşa cum nu ar trebui să fie niciun
profesor niciodată”
http://www.universdecopil.ro/un-pedagog-de-scoala-noua-de-i… .
Dumneavoastră sunteţi de fapt un pedagog de şcoală nouă
devenit guvernatorul unei provincii a imperiului denumit demagogic Uniunea
Europeană. Atitudinea extrem de slugarnică adoptată faţă de superiorii de la
Bruxelles şi fidelitatea manifestată faţă de politica agresiv antinaţională
promovată de Angela Merkel, prima dintre egalii dumneavoastră cu pretenţii de
şefi de stat, se potrivesc de minune cu discursul didactic pe care îl serviţi
românilor pe care aveţi sarcina să îi civilizaţi, să îi convertiţi la noile
valori europene.
Întrucât imperiul are nevoie de funcţionari şi de cetăţeni
docili, încălcaţi flagrant legea care cere neutralitatea preşedintelui şi
faceţi partizanat politic agresiv, fiind evident faptul că încercaţi sistematic
să impuneţi guverne marionetă la conducerea ţării şi că promovaţi sârguincios,
sub eticheta/masca valorilor europene, politica dictată de conducerea
imperiului. Nu sunt deloc un simpatizant al PSD dar mi se pare complet
inacceptabilă atitudinea dumneavoastră maniheistă în relaţia cu partidele şi
politicienii. E evident faptul că pentru dumneavoastră PSD şi ALDE (Dragnea,
Tudorel Toader, Tăriceanu & Co.) reprezintă răul absolut în vreme ce PNL,
USR, Cioloş & Co. sunt vectorii Binelui. Nu ştiu dacă conştientizaţi că
succesul zdrobitor al PSD la ultimele alegeri parlamentare se datorează în bună
măsură faptului că în urma incediului de la clubul „Colectiv“ aţi forţat desemnarea
unui guvern format din pseudotehnocraţi, care a avut o prestaţie catastrofală ,
condus de jalnicul pseudotehnocrat Cioloş,.
Domnule Iohannis, deocamdată în România politician cu
adevărat curat nu prea există, toţi sunt mai mult sau mai puţin mânjiţi –
inclusiv dumneavoastră, datorită caselor pe care vi le-aţi însuşit în Sibiu pe
vremea când eraţi primar. De aceea în România seviciile secrete şi justiţia
sunt instituţii şi instrumente foarte eficiente care pot albi sau înnegri vesta
unui politician, hoţul neanchetat şi necondamnat penal putând fi prezentat de
mass-media, şi ea aservită politic, ca om onest în vreme ce adversarul politic
este prezentat ca fiind diavolul în persoană.
În consecinţă încercarea dumneavoastră de a prezenta în
funcţie de interes cenuşiul diverşilor oameni politici ca alb sau negru nu este
cea mai gravă acuză pe care v-o aduc – de altfel nu dumneavoastră ci Băsescu a
patentat aşa-zisa luptă anticorupţie ca instrument politic.
Cel mai inacceptabil nărav al dumneavoastră, care m-a şi
determinat să scriu această scrisoare deschisă, este acela de vă referi cu
dispreţ nu doar la politicienii care nu acceptă să transpună docili în practică
agenda politică promovată de dumneavoastră, ci şi la cetăţenii care împărtăşesc
un set de convingeri morale diferite de ale dumneavoastră.
Recent s-a desfăşurat referendumul pentru modificarea
constituţiei cu precizarea că prin căsătorie se înţelege uniunea conjugală
dintre un bărbat şi o femeie şi nu cea dintre soţi. În timpul campaniei
electorale pentru acest referendum s-a desfăşurat o campanie susţinută de
dezinformare a opiniei publice, cu scopul de a determina cât mai mulţi cetăţeni
să îl boicoteze pentru a nu putea fi atins cvorumul care să impună validarea
acestuia, întrucât era evident că majoritatea covârşitoare a românilor sunt
încă de acord cu cererea care constituia obiectivul refrerendumului. Numeroşi
reprezentanţi ai mass-media dar şi un număr semnificativ de politicieni ai
opoziţiei – reprezentanţii USR practic în bloc – au vehiculat intens zvonul că
nu ar fi deloc clar care este obiectivul referendumului, întrucât întrebarea
tipărită pe buletinul de vot nu era explicit formulată. Aceştia au insinuat sau
susţinut explicit că scopul referendumului ar fi de fapt legitimarea populară a
modificării legilor justiţiei astfel încât “Dragnea şi gaşca lui de penali din
PSD” să scape de urmărirea penală şi de condamnarea binemeritată la ani grei de
puşcărie.
Niciun reprezentant al (pseudo)elitei intelectuale
mediatizate nu a criticat această campanie de dezinformare iar organizatorii
referendumului nu au protestat deloc vocal faţă de această încălcare grosolană
a regulilor unei democraţii autentice. Dumneavoastră, în calitate de
preşedinte, aţi ignorat cu desăvârşire realitatea acestei campanii de
dezinformare şi anterior referndumului aţi anunţat doar că veţi vota cu „NU“
fără a vă referi însă prea critic la susţinătorii referendumului. În calitate
de cetăţean atitudinea dumneavoastră a fost acceptabilă, în calitate de
presedinte aţi fi avut însă datoria să le spuneţi românilor adevărul, să le
cereţi să participe la vot pentru că libertatea de a vota este baza democraţiei
iar preşedintele ţării ar trebui să fie autoritatea supremă care veghează la
bunul mers al acesteia.
Deşi orice cetăţean responsabil putea observa dimensiunea şi
duritatea inadmisibilă a campaniei de dezinformare, susţinători oneşti dar
naivi ai dumneavoastră puteau crede şi chiar susţine că nu aţi denunţat-o şi nu
le-aţi cerut românilor să participe la vot pentru că nu aţi observat-o, fiind
prea ocupat cu monitorizarea luptei anticorupţie şi alte activităţi mai
importante. Sunt sigur că numeroşi fani ai dumneavoastră, spălaţi pe creier de
Realitatea TV & Co., care erau ferm convinşi că scopul prost ascuns al
referendumului este legitimarea modificării legilor justiţiei, credeau în
naivitatea lor că şi dumneavoastră împărtăşiţi această convingere. Aceştia ar
fi salutat o luare publică de poziţie a dumneavoastră în care să declaraţi că
îndemnaţi la boicotarea referendumului întrucât scopul acestuia ar fi neclar,
dar aţi fost suficient de inteligent pentru a nu face această gafă şi i-aţi
lăsat pe alţii să facă treaba murdară, pe care nu aţi denunţat-o pentru că aţi
fost întru totul de acord cu ea, cum s-a putut vedea ulterior.
La scurt timp după publicarea rezultatelor referendumului,
din neglijenţă – într-un moment de euforie – dar mult mai probabil premeditat,
considerând că acum datele problemei sunt cu totul altele, v-aţi permis să
adresaţi cuvinte extrem de jignitoare la adresa susţinătorilor acestuia, afirmând
că pregătirea referndumului ar fi pus în pericol pacea socială şi că
susţinătorii acestuia ar fi fost motivaţi de „ură şi spaime provocate de
pericole imaginare“.
Deşi s-ar fi putut argumenta că rezultaul referendumului ar
trebui să fie acceptat, întrucât nu este normal ca validarea unui referendum să
fie condiţionată de realizarea unui anumit cvorum sau că respectivul cvorum nu
a putut fi realizat datorită campaniei mârşave de dezinformare, dumneavoastră
aţi concluzionat în limbajul de lemn politic corect că „Deși diferiți,
suntem toți români și vrem să mergem mai departe împreună într-o
țară care și-a însușit și respectă valorile comune europene”.
Întrucât clasa politică susţinută de mass-media şi
(pseudo)elita intelectuală mediatizată joacă alba-neagra cu poporul român,
mimând confruntarea ideologică în anumite domenii în care decizii importante
dictate de Occident sunt aprobate unanim în culise, nu e deloc de mirare faptul
că în loc să vă critice, niciunul dintre politicienii puterii sau opoziţiei care
declaraseră că vor susţine referendumul şi niciun reprezentant al
(pseudo)elitei nu a criticat discursul dumneavoastră. Dimpotrivă, atât
politicieni de frunte ai puterii cât şi ai opoziţiei au anunţat că vor face
eforturi pentru ca legea parteneriatelor civile – care în bună tradiţie
europeană postmodernă va echivala mai devreme sau mai târziu deplin
parteneriatele homosexuale cu căsătoria tradiţională – să fie grabnic adoptată.
Domnule Iohannis, în articolul meu „Angela cea Capricioasă –
o tumoare malignă a creştin-democraţiei“ am descris modul parşiv în care
cancelarul Germaniei a forţat anul trecut promulgarea legii care echivalează
deplin parteneriatele homosexuale cu căsătoria tradiţională. Doamna Merkel nu a
îndrăznit însă să le adreseze cuvinte jignitoare adversarilor acestei
echivalări, dimpotrivă, jucând un teatru absurd, a votat de faţadă împotriva
echivalării, invocând convingerile creştine care i-ar dicta să adopte această
atitudine. În anul 2002, când a fost promulgată în Germania varianta iniţială a
legii parteneriatelor civile, care nu acorda cuplurilor homosexuale unele
aşa-zise drepturi, parlamentarii Uniunii Creştine a votat împotrivă, dar legea
a trecut pentru că a fost votată unanim de reprezentanţii celorlalte partide
parlamentare.
La vremea respectivă opinia publică din Germania nu îşi
însuşise încă aşa-zisele valori europene şi foarte mulţi cetăţenii au fost
revoltaţi de faptul că parlamentari care ajunseseră în Bundestsag prin votul
lor au votat fără a ţine cont de voinţa populară legea respectivă. Uniunea
Creştină a atacat legea la Curtea Constituţională, dar Curtea a decis cu o
majorite de 5:3 că legea ar fi constituţională, invocând ca argument tocmai
teza că parteneriatul civil este diferit de căsătorie, căsătoria fiind posibilă
doar între un bărbat şi o femeie. Nu au existat proteste publice pentru că
legea nu acorda cuplurilor homosexuale care îşi puteau oficializa relaţia
printr-un parteneriat civil dreptul de a adopta copii. Anul trecut însă, doar
15 ani mai târziu, interval în care majorităţii cetăţenilor germani le-a fost
indusă convingerea că trebuie să respecte aşa-zisele valori europene, şi în
Germania a fost impusă echivalarea deplină a parteneriatelor civile cu
căsătoria.
Preşedinţii Germaniei au evitat însă atât în 2002 cât şi în
2017 să se pronunţe critic şi dispreţuitor la adresa adversarilor echivalării
parteneriatelor homosexuale cu căsătoria, demonstrând – spre deosebire de
dumneavoastră – că respectă şi libertatea de conştiinţă a cetăţenilor care nu
au fost de acord cu această echivalare.
Domnule Iohannis, în timpul campaniei electorale pentru
alegerile prezidenţiale din anul 2014, în urma cărora aţi ajuns primul om în
stat, aţi făcut cel puţin două gafe monumentale. Una în cadrul unei discuţii cu
un jurnalist de la cotidianul „Gândul“, când aţi dat celebra replică laconică
şi impertinentă „Ghinion!“ , cealaltă când aţi afirmat în cadrul unei
prezentări a autobiografiei „sunt un politruc care vrea să candideze la
Preşedinţia României“.
Domnule Iohannis, sunt ferm convins că:
– “Scenariul sângeros al loviturii de stat din decembrie
1989 a urmărit şi a reuşit să zădărnicească până azi coagularea unei societăţi
civile autentice şi a favorizat acapararea puterii politice şi economice de
către structuri mafiote generate de PCR şi Securitate.
– Obiectivul major al acţiunii de globalizare sub stindardul
UE – occidentalizarea – este transformarea popoarelor europene într-o masă
amorfa, deznaţionalizată, dezcreştinată şi dezumanizată. Acceptarea fără
rezerve de către România a condiţiilor de aderare la UE impuse din Occident
conduce la deznaţionalizarea, dezcreştinarea şi dezumanizarea poporului român.”
https://gcionoiu.beepworld.de/ro_1_radiografia.htm
Cel târziu de când în timpul mandatului preşedintelui Traian
Băsescu a fost declanşată aşa-zisă luptă împotriva corupţiei, a devenit evident
faptul că pe scena politică din România activează reprezentanţii a două grupări
mafiote concurente.
Părerea care mi-am format-o în timpul campaniei electorale
pentru alegerile prezidenţiale din anul 2014 a fost aceea că dumneavoastră
sunteţi un pigmeu politic, un profesoraş infatuat care a fost desemnat de mafia
politică complet aservită imperialismului occidental să devină preşedintele
României. Despre contracandidatul dumneavoastră, Victor Ponta, îmi formasem
deja cu câţiva ani în urmă părerea că este tot un pigmeu politic dar
reprezentant al mafiei autohtone de provenienţă nomenclaturistă al cărei
principal organ politic este PSD şi care nu este deplin controlată de oculta
occidentală.
Aparent dumneavoastră aţi reprezentat la vremea respectivă
răul cel mai mic, pentru că nu vi se putea reproşa că aţi proveni din
nomenclatura comunistă sau că aţi fi marioneta foştilor activişti de partid
deveniţi mari capitalişti prin jefuirea avuţiei naţionale în perioada
postcomunistă.
Că falimentarea economiei româneşti s-a făcut cu
complicitatrea şi în interesul Occidentului e evident, dar în 2014 românii
oneşti dar naivi nu au conceput să vadă în dumneavoastră un agent al
imperialismului occidental ci v-au considerat un om onest, un ardelean, un
neamţ care este garanţia lucrului bine făcut şi care va reforma politica
dâmboviţeană. Sunt convins că majoritatea covârşitoare a cetăţenilor care v-au
votat nu îşi doreau reformarea moralei sexuale şi nu îşi puteau imagina că
dumneavoastră le veţi bate obrazul pentru a accepta docili directivele europene
postmoderne care redefinesc căsătoria şi identitatea sexuală a cetăţeanului.
Domnule Klaus Werner Iohannis, în cei patru ani de mandat
aţi demostrat că nu sunteţi decât un politruc cu ifose de pedagog de şcoală
nouă. Sper că românii care încă mai respectă valorile tradiţionale vor ţine
minte dar nu se vor lăsa intimidaţi de discursul pe care l-a ţinut după
referendum “distinsul nostru pedagog absolut”.
Gheorghe Cionoiu –
scriitor, adversar al fostului regim comunist, participant şi martor incomod la
evenimentele sângeroase din decembrie 1989
Sursa: Gheorghe Cionoiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu