de
Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
In termeni politici rationali, pe datele oficiale, nu
inteleg ce a vrut presedintele cu consultarile de la Cotroceni.
De mediat nu intre partide avea de mediat, ci intre
institutii, adica intre Parlament, CSM, eventual societatea civila, daca tot
voia. Si in niciun caz asa, cu fiecare separat, ci punandu-i la o masa ca sa
discute.
Pact n-a vrut, dar a vrut, spune, intelegere politica intre
partide. Si care e diferenta intre pact si intelegere politica? N-a vrut rol
activ, spune. Deci vrea sa fie notar, inteleg.
Pe fond, conceptual mi se pare aberant sa discuti soarta
Justitiei cu infractorii. Adica ce speri ca poti discuta serios cu Liviu
Dragnea, condamnat definitiv si inca o data in prima instanta, care de doi ani
trece tara prin foc si sabie ca sa-si scape pielea, si cu exact cei care au
hacuit Legile Justitiei si Codurile Penale in modul reclamat de Comisia de la
Venetia? Ce asteptari realiste poti sa ai?
Scenariul care se arata oarecum mai logic este ca
presedintele a promis la Strasbourg ca rezolva el tensiunea din Romania inainte
de intrarea la presedintia Consiliului UE cu ajutorul unui pact de tipul celui
de coabitare dintre Traian Basescu si Victor Ponta.
Ca ideea pactului, intelegerii politice dupa cum prefera sa
ii spuna presedintele, a existat tine si de o minimala logica politica. Fara
el, intalnirea cu partidele nu avea niciun sens. Si, odata obtinut, in baza
unor compromisuri considerate acceptabile, presedintele putea spune ca a salvat
Romania de rezolutie si a salvat presedintia romaneasca a Consiliului UE, spre
usurarea UE.
Numai ca un asemenea pact, o asemenea intelegere, nu se
negociaza in direct, ci dinainte, in tatonari si negocieri informale, astfel
incat intalnirea oficiala nu face decat sa consfinteasca ceea ce era deja stabilit.
In mod evident, insa, presedintele nu a avut nimic pregatit,
dupa cum relateaza chiar participanti la discutiile de la Cotroceni, convins ca
PSD o sa-i manance din palma dupa prestatia din Parlamentul European, cand nu a
atacat Puterea, a vorbit despre democratie consolidata si vie, iar in
conferinta de presa s-a si opus rezolutiei in privinta statului de drept. O
prestatie pentru care a fost elogiat de Gadea, Ciuvica si Sputnik.
In paranteza fie zis, cat de vie e democratia s-a vazut in
Parlament, unde, in spirit democratic pur, PSD a repetat votul pana i-a iesit
cum a vrut.
Cum avea sa manance PSD din palma presedintelui a fost clar
din momentul anuntarii componentei delegatiei PSD. Cine a crezut ca Dragnea va
refuza invitatia, indiferent cate volte a facut, e naiv. Ba cred ca a se duce
la Cotroceni, el condamnat, insotit de tartorii Justitiei, ca sa negocieze cu
emolientul presedinte Iohannis cred ca i-a facut o placere nebuna.
Si, vazand delegatia, cred ca presedintele a vazut, in
sfarsit, icebergul de care s-a izbit. Finalul a fost dezastruos pentru Klaus
Iohannis. Liviu Dragnea i-a servit nu una, ci doua "to do" list. Una
secreta, cu intrebari, si una publica, cu principii. Infractorul a stabilit
cele 10 porunci pentru justitie.
Si in spatele acestor 10 porunci ale infractorilor,
formulate foarte generos terminologic de altfel, stau, de fapt, exact
intentiile bine cunoscute: anularea tuturor efectelor anticoruptiei.
Pozitia lui Dragnea a fost una de forta: ceea ce se putea
accepta din recomandarile Comisiei de la Venetia am pus deja in OUG 92, nu mai
e nimic de adaugat decat ce am pus noi in lista. Punct.
Este adevarat ca dl Tariceanu, flancat de Steluta Cataniciu
si Daniel Chitoiu, a fost mai nuantat. Dar asta nu inseamna ca pozitia lui e
fundamental diferita. Accentele trebuiau sa fie diferite, in linia emanciparii
ALDE fata de PSD, adica in jocul de putere din coalitie.
In plus, ALDE este sub presiunea imensa a ALDE Europa, de
unde este la un singur pas de excludere, asa ca trebuie sa fie ceva mai abil
decat un PSD care deja pare sa-si asume riscul excluderii din PES ca sa se mute
intr-o zona de eurocontestatari, alaturi de polonezi si unguri.
De aceea, dl C.P. Tariceanu a vorbit despre consens, dar in
conditiile definirii statului de drept, de parca aceasta ar fi vreo
necunoscuta. De fapt, conditiile redefinirii dupa pofta infractorilor. Tot
lista lui Dragnea, dar cu papion.
Si, pentru ca mesajul sa fie clar, peste numai cateva ore,
ministrul Toader a anuntat revocarea procurorului general Augustin Lazar, fix
in baza prevederilor a caror modificare o cere Comisia de la Venetia, combatute
cu principiile Adunarii Constituantei din 1990-1991.
Si, ca un cadou pentru mediatorul Iohannis, ministrul Toader
a lasat sa se inteleaga ca presedintele l-a numit pe procurorul general in 2016
in schimbul unei solutii de clasare semnata de dl Lazar.
Un anunt care desigur ca a acoperit cu totul consultarile,
atat de glorioase pentru presedinte incat nici macar nu a iesit sa le mai
anunte concluziile.
Klaus Werner Iohannis a inregistrat unul dintre cele mai
umilitoare esecuri ale sale, un esec care da dimensiunea nepriceperii sale
politice si in care a compromis insasi institutia consultarilor.
Pactul de coabitare a fost obtinut de Traian Basescu
folosind un tradator de marca, pe Liviu Dragnea, cu care l-a santajat pe Victor
Ponta: "daca nu semnezi, il pun pe Dragnea premier", a fost replica
lui Basescu in fata careia Dragnea a tacut, iar Ponta a semnat. In plus,
niciunul dintre semnatari nu era cu cutitul la os si nu era pus in situatia sa
semneze un document care reteza osul cu totul.
Oricum era greu de obtinut o intelegere, dar daca nici nu o
pregatesti inseamna sa te duci cu ochii deschisi spre dezastru.
Si ce putea sa insemne o intelegere? Era de asteptat ca PSD
sa renunte la tot? Si, daca nu erau asteptate decat unele concesii, la ce ar fi
fost pregatit presedintele sa renunte in privinta Justitiei? Accepta revizuiri,
aministie, gratiere, lustratia procurorilor?
Din ziua aceasta n-au ramas decat lista lui Dragnea si
revocarea lui Lazar. Adica noi lovituri foate grave pentru statul de drept.
Nu ma intreb ce a inteles dl Iohannis din aceasta zi. Cred
ca nimic. Ma intreb insa ce au inteles CE si dl Juncker din aceste evolutii.
Ce au inteles din revocarea unui procuror general in
contradictie flagranta cu recomandarile de-abia formulate de Comisia de la
Venetia? Ce au inteles din faptul ca un procuror general este revocat pentru ca
a criticat Legile Justitiei dupa avizul favorabil al CCR? Adica pentru ca a spus
despre Legile Justitiei fix ce a spus Comisia de la Venetia.
Ce au inteles CE si dl Juncker din faptul ca un procuror
general a fost revocat pentru ca i-a spus unui infractor ca e infractor si
astfel i-a lezat demnitatea de infractor, pentru ca nu a inchis gura
procurorilor care au invocat raportul GRECO?
Ce au inteles din
faptul ca Romania s-a intors la principiile din 1990-1991?
Este cred cat se poate de clar ce se poate obtine de la
Dragnea. Poate CE sa inchida ochii la noile lovituri in conditiile in care ce
se intampla in Romania e mai grav decat in Ungaria si Polonia? Acolo sunt, pana
la urma, chestiuni de viziune. Aici e vorba despre niste infractori care vor
sa-si scape pielea.
Cum mai poate fi justificata in aceste conditii eventuala
renuntare la rezolutia impotriva acestei Puteri care calca in picioare Romania
si sfideaza pe fata Europa? Ar insemna ca UE sa-si nege propriile institutii si
propriile principii, adica pe sine insasi.
Daca dupa proba de maiestrie politica a lui Klaus Iohannis
si CE va abandona Romania, sa nu se mire ca increderea in constructia europeana
se prabuseste. Nimeni nu o va mai lua in serios si precedentul Romania se va
tot repeta. Sursa: ZIARE.COM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu