Aerianul comandant suprem al forțelor armate ale României

 

În contextul înrăutățirii situației din Ucraina, Klaus Werner Iohannis, comandantul forţelor armate şi preşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, a simțit nevoia să efectueze o vizită la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, situată în inima Transilvaniei, la Câmpia Turzii. Acesta a fost însoțit de consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui României, generalul (patru stele) Ioan Oprișor, militar care s-a remarcat prin obținerea celor patru stele de general, în perioada 2004-2011, pentru laborioasa activitate desfășurată exclusiv la Palatul Cotroceni.

Timp de aproximativ o oră, președintelui României i-au fost prezentate tipurile de aeronave aflate în dotarea Forțelor Aeriene și a purtat discuții foarte bune, foarte aplicate despre capacitățile tehnice și starea de pregătire a acestora. În încheierea vizitei președintele României a susținut o alocuțiune, care a dovedit că nu a înțeles nimic din discuțiile avute cu experții militari.

Fudulul nostru președinte afirmă că modernizarea forțelor armate a început în 2015, odată cu instalarea sa la Palatul Cotroceni. Total inexact:

– În perioada anterioară, 1996-2014, România a achiziționat următoarele categorii de tehnică de luptă, relativ moderne: avioane de transport americane C – 130 Hercules (1996); sistemul de artilerie antiaerian autopropulsat Gepard (2000) din Germania; fregatele „Regina Maria” (2004) și „Regele Ferdinand” (2005), din Marea Britanie; sistemele de rachete Hawk (2005) din Olanda; transportoare blindate pentru trupe 8×8 Piranha III C (2006) de la firma elvețiană MOWAG GmbH.; avionul de transport CJ 27 Spartan (2008) de la firma italiană Alenia.

– În aceiași perioadă prin Hotărârea CSAT din 27 septembrie 2012, a fost aprobată Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”, care prevedea realizarea graduală a capabilităţii operaţionale aeriene finale, reprezentată de trei escadrile de luptă, dotate cu avioane multirol F16.

Mai toate aceste achiziții au generat mari scandaluri de corupție la cel mai înalt nivel, pe care justiția română, nu a putut sau nu a vrut să le sancțioeze.

– În perioada 2015-2021, mult lăudată de domnul președinte, s-a reușit, cu niște cheltuieli considerabile, achiziții departe de necesitățile reale ale Armatei Române.

– În anul 2020, în urma unui contract de 3,9 miliarde dolari, Armata Română a primit o baterie de rachete sol-aer Patriot, de la compania americană Raytheon. Celelte șase baterii vor fi livrate în perioada 2024-2026.

– În anul 2021, a intrat în dotarea forțelor armate române, primul sistem de lansatoare multiple de rachete sol – sol cu bătaie mare HIMARS ((High Mobility Artillery Rocket System)), achiziționate de la compania Lockheed Martin, Următoarele două sisteme vor fi primite în perioada următoare, întreaga achiziție costând statul român1,5 miliarde de euro.

– În octombrie 2020, cu o întârziere de peste un an și jumătate, 36 de transportoare blindate Piranha V, au intrat în dotarea Batalionului 26 Infanterie „Scorpionii Roșii”. La ora actuală acordul – cadru pentru furnizarea a 227 de transportoare blindate pentru trupe și derivate pe platforma Piranha V , în valoare totală de aproximativ 868 de milioane de euro, este în impas.

O mare nerealizare a mandatului președintelui Klaus Werner Iohannis o reprezintă faptul că cele două fregate, la peste 15 ani de la achiziționare, nu au fost modernizate și echipate cu armament, iar perspectiva ca acestea să devină operaționale este deosebit de sumbră. În perioada 2016-2021, Forțele Aeriene Române au achiziționat 17 avioane multirol F-16 la mâna a doua, care au încadrat Escadrila 53 Vânătoare a Bazei 86 Aeriene de la Borcea. Această achiziție a costat aproximativ 900 de milioane de euro. Entuziasmat de acestă achiziție, Klaus Werner Iohannis, în alocuțiunea sa a arătat că aeronavele F-16 „permit executarea cu eficiență ridicată a tuturor misiunilor specifice”. Aici, din nou, acesta este în eroare, datorindu-se faptului că nu a fost atent la explicațiile specialiștilor sau nu le-a înțeles, fie că aceștia au omis să îi prezinte situația reală a acestor aeronave.

În primul rând escadrila de F-16 nu este încă operațională, în sensul că nu are toți piloții pregătiți să meargă într-un teatru de operații, unde să poată executa toate tipurile de misiuni N.A.T.O. de luptă care pot fi realizate cu acest avion. La acest moment, conform M.Ap.N., avioanele F-16 ale României execută doar misiuni de poliție aeriană „prin executarea permanentă a apărării spaţiului aerian naţional NATO, pe timp de pace şi în situaţii de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliţie Aeriană, sub comanda N.A.T.O.”. De asemenea, toate cele 17 avioane F-16, în perioada 2023-2025, vor intra într-o etapă de modernizare la Aerostar Bacău, la standardul M6-XR (practic o actualizare a software-ului, îmbunătățire a senzorilor și comunicațiilor).

Furat de atmosfera entuziasmantă de pe aerodrom, Klaus Werner Iohannis a anunțat, cu fermitatea specifică președintelui României, că procesul de modernizare a Forțelor Aeriene va continua, avându-se în vedere achiziționarea avioanelor de ultimă generație, F-35. Parcă pentru a demonstra că președintele este în afara subiectului, ministrul Apărării Naționale, Vasile Dâncu va declara, a doua zi, cu realism, că avioanele F-16 pe care le avem în înzestrare, împreună cu cele pe care le vom achiziționa din Norvegia, fac față nevoilor actuale ale României, iar proiectul pentru înzstrarea cu F-35, va demara, cel mai probabil în anul 2032, atenție mare, în funcție de resursele financiare pe care și le va permite România. Având în vedere cât a durat implementarea proiectului de înzestrare cu F-16, putem estima ca o dată optimistă pentru o posibilă dotare cu F-35, anul 2040.

Ca niciodată în întâlnirile anterioare cu militarii, președintele României, dând dovadă de o empatie deosebită, la întâlnirea cu aviatorii a folosit de trei ori formula „dragi militari”, sugerând că înțelege greutățile cu care aceștia se confruntă și este solidar cu aceștia. La finalul alocuțiunii, Klaus Werner Iohannis îi asigură pe aviatorii români că cetățenii români apreciază realizările profesionale deosebite ale acestora, patriotismul și dorința lor de autodepășire.

Din păcate, bunele intenții declarative ale comandantului suprem al forțelor armate ale României, au fost demontate rapid, în aceiași zi, de un eveniment desfășurat la București, unde s-a desfășurat o manifestație de protest a militarilor rezerviști din toate structurile de apărare ale României, inclusiv foști piloți militari. Aceștia reclamau cu durere faptul că sunt obligați, în țara pe care au jurat să o apere, să protesteze în stradă pentru apărarea drepturilor legal cuvenite.

Odată în plus, valorile fundamentale ale Armatei Române – onoare, patrie și datorie – pe care piloții militari, ca și ceilalți militari români, le-au respectat cu strictețe pe parcursul întregii cariere militare, nu au mai fost respectate de politicieii români, idiferenți total la aprecierile românilor. În perioada 2010-2022, aplicarea legilor privind drepturile militarilor români, în mod deosebit ale rezerviștilor militari, a devenit facultativă.

 Insensibilitatea politicienilor, inclusiv a președintelui Klaus Werner Iohannis, comandantul forțelor armate,aflat mai mereu pe pârtiile de schii sau pe terenurile de golf, au pus militarii rezerviști români în ingrata situație de a – și cere drepturile în stradă, una din cele mai sugestive pancarte având următorul conținut: „Unde-i NATO să ne vadă, cum cerșim dreptatea-n stradă ?”. Cum s-a ajuns în această situație domnule președinte, de ce ați permis ca militarii români, cei dedicați trup și suflet apărării independenței, integrității și suveranității naționale a României, să ajungă în această situație?

Vizita de la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, din Câmpia Turzii și manifestația din București au demonstrat totodată în plus că avem un comandant suprem aerian, rupt complet de realitățile cu care militarii români se confruntă.

 

Autor: Col. (r) Marin Neacsu

Sursa: art-emis.ro