joi, 3 martie 2022

Pentru o palmă de pământ

 

Embargoul aplicat Federaţiei Ruse pare să conţină cele mai dure sancţiuni la care a fost supus un regim nedemocratic din lume. Pentru o palmă de pământ, Vladimir Putin şi-a condamnat uriaşa ţară la izolare, şi-a atras desconsiderarea, dispreţul comunităţii internaţionale.

După o săptămână de atacuri barbare ca în întunecata epocă medievală, tot mai mulţi cetăţeni ruşi se întreabă dacă merita să fie aruncată ţara lor într-o asemenea aventură.

Fără o mass media liberă, fără dreptul la organizarea de mitinguri şi proteste, populaţia Rusiei resimte efectul sancţiunilor aplicate regimului dictatorial. Moneda s-a depreciat, preţurile au explodat, prin retragerea companiilor străine zeci de mii, sute de mii de oameni pot rămâne pe drumuri.

Consecinţele gestului iresponsabil al lui Putin vor fi resimţite de oamenii simpli mai dureros decât oligarhii cărora li s-au închis conturile burduşite cu miliardele furate de la stat.

Oprimaţii, umiliţii şi obidiţii din Rusia lui Putin, sunt împotriva războiului. Peste 6.500 de protestanţi anti-război au fost arestaţi. Sute de intelectuali au semnat un protest împotriva războiului. 15.000 de medici au cerut să fie oprit războiul.

Bazat pe teroare, regimul lui Putin nu dă înapoi. Se spune că dictatorul, cu valiza lui nucleară, cu teama că va fi otrăvit de apropiaţi, trădat de generali, vândut de serviciile secrete, s-ar fi retras într-un buncăr anti-atomic din Siberia, dotat cu tot ce este necesar pentru supravieţuirea în urma unui război nuclear. După o săptămână de război, este posibil ca numărul victimelor, al soldaţilor ruşi ce şi-au pierdut viaţa pentru o cauză pe care nu o înţeleg, să mişte opinia publică din Rusia şi să declanşeze o revoltă generală.

Rusiei de azi pare să-i lipsească un Alexandru Soljeniţân, un savant ca Andrei Zaharov, celebri oponenţi ai regimului sovietic. Dar cu siguranţă un nou lider care va electriza masele îşi va face apariţia cât de curând. |ara care i-a dat pe Tolstoi, pe Dostoievski, pe un Boris Pasternak, şi pe mulţi alţii, nu poate fi îngenunchiată la infinit.

În contrast cu preşedintele Ucrainei care deja are o aură de erou, imaginea preşedintelui rus păleşte tot mai mult. Dacă agenţii lui Putin vor reuşi să-l lichideze pe Zelenski acesta va deveni un martir, iar lupta ucrainenilor pentru libertate va continua.

Libertatea este, până la urmă, tot ce are mai scump un popor. Oare ruşii din Federaţia Rusă nu-şi doresc să devină liberi? Populaţia Belorusiei nu-şi doreşte libertate şi prosperitate?

Nu va trece mult, şi chiar dacă admitem că Ucraina va cădea, în urma sancţiunilor, atât populaţia din Rusia cât şi populaţia din Belorusia, vor cunoaşte o crâncenă sărăcie. Eliberarea de sub regimurile totalitare nu poate veni decât din interior. Susţinerea comunităţii mondiale, a guvernelor şi instituţiilor democratice este totală. Fără Putin şi Lukaşenko, fără cei doi tirani, popoarele lor asuprite pot spera la libertate.

Ceea ce le va scoate la luptă pe aceste popoare împilate este foamea. Rusia este o ţară bogată, dar atâta vreme cât va fi izolată va fi aruncată cu zeci de ani în urmă din punct de vedere economic, cultural, tehnologic.

Aşa cum s-a demonstrat în anii 1989, libertatea, dorinţa de libertate este molipsitoare. Regimurile totalitare din Europa de Est au căzut rând pe rând, perestroika lui Gorbaciov conducând la dezmembrarea URSS.

Fluturând butonul nuclear, Vladimir Putin vrea să dea istoria cu 40 de ani în urmă. Câţi ruşi vor să se întoarcă în trecut? Soldaţii care trag în populaţia civilă din Ucraina care, ca şi ei, vorbesc limba rusă, sunt dispuşi să-l însoţească pe dictator în aventura lui, în drumul lui spre trecut?

Aducându-şi aminte că au o istorie comună într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, popoarele slave îşi vor da mâna.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu