duminică, 8 mai 2022

ADRIAN GEORGE ITOAFA, „METAMORFOZA EGOULUI”-TEATRU, SCHECIURI

 


Motto: „V-am dat teatrul, vi-l păziți/ Ca pe-un lăcaș de Muze/ Cu el curând veți fi vestiți/ Prin vești departe duse/ În el năravuri îndreptați/ Dați ascuțiri la minte/ Podoabe limbii noastre dați/ Cu românești cuvinte.”(Iancu Văcărescu)

RĂSPÂNDIREA LUMINII ÎN INTUNERIC...

Da, întradevăr teatrul vrea și poate să trezească interesul spectatorilor într-o lume pustiită, răvășită și urâțită de influența mijloacelor mass-media care ne înfățișează numai povești negative de viață, ne îndepărtează de Dumnezeu și de credința cea adevărată.

Cred că această intenție  avea autorul Adrian George Itoafa să facă prin scrierea scenetei teatrale cu titlul „Metamorfoza egului”și anume transformarea / influențarea conștiinței individuale a tinerilor și nu numai... sub săgețile ironiei și umorului disimulat.

Personajele satirice luate din actualitatea socială, deci din realitate,  au nume simbolice: Ego-personaj apartent decăzut, Shiva-conștiința pură, și Kali-personaj aparent aducător de moarte. Cele două „aparențe” își schimbă rolul în în scena a doua în care se dezvoltă mitul „vinderii sufletului la diavol” (aici Kali-personaj negativ)-medicamentele și alcoolul sunt oferite de Kali în schimbul sufletului, dar personajul ce trebuia să moară se trezește la timp pentru a-și reveni din „beția”indusă de ignoranță.

Înlăturând masca aceea a cuvintelor și lăsând textul să vorbească se poate vedea ușor că se ascunde ideea fericirii, a libertății și chiar a credinței( luminile bulgărilor de zăpadă albi  în contrast cu frunzele moarte simbolizând întunericul sufletesc-invocate de personaje.)

Kali-cuprins de Shiva( după schimbarea rolurilor) pleacă să ia o gură de aer proaspăt iar filozofia Zen  completează intenția autorului:

„nici un fulg de nea nu cade vreodată într-un loc greșit”

Într-o emisiune de televiziune regretatul lingvist George Pruteanu declara:

„În opinia mea, situația este total scăpată de sub control.  Cantitatea de violență și vulgaritate pe care o întâlnim pe toate posturile românești de televiziune are efecte negative nu numai asupra copiilor și adolescenților. Soluția violenței fizice se înfige însă în creier în perioada adolescenței și anevoie mai poate fi scoasă. Trebuie să existe și alte metode de divertisment decât privitul la oameni care se împușcă pe micul ecran. Televizorul a ajuns însă un drog pentru majoritatea oamenilor.”

În goană după rating și populatitate, tv-ul scapă din vedere  că tinerii ar trebui să aibă un model de viață în aceste imagini și povestiri televizate, ei nefiind uneori în stare să deosebească realul de imaginar și de aceea în viața lor reală iau mereu atitudinea celor văzute la tv-și se poartă violent.

Un alt scenariu teatral are titlul : „Decadentismul în trei scene reunite” care are personajul principal chiar o prezentatoare tv și invitații ei:  Mariana ( o femeie drăguță, dar fără școală care zice că a fost violată de Amorez, ajunsă vedetă prin interpretarea unei manele); Costică-soțul Marianei-un om bețiv și leneș;  Poetul Invizibil care speră s-o cucerească pe Mariana în urma unui pariu cu un prieten; Amorez-45 ani, necăsătorit, cioban; Magnificul Gigel-cantautor de manele-cel ce-a înregistrat o melodie cu Mariana, îi zice acesteia că: „nu e la nivelul lui-numai pentru o seară” și nu în ultimul rând Intelectualul Peluncă-om de cultură.

În dialog cu prezentatoarea,  Intelectualul Peluncă răspunde:

„De fapt, eu nu vin pentru această doamnă, vin cu regretul că, intelectualii, sunt lăsați într-un con de umbră, în timp ce astfel de personaje, sunt venerate, adulate și luate ca modele. Mi se pare inadmisibilă această degradare.”

Sau:

„Ne batem joc de umanitate. Prostia este o suferință nedureroasă a inteligenței.  Ea aparține națiunii și n-are astfel istorie.  Nici măcar în patologie nu intră proștii,  fiindcă au de partea lor eternitatea-spunea Emil Cioran, și tot el mai spunea că „sunt unii oameni atât de proști, că, de le-ar veni vreo idee la suprafața creierului, ea s-ar sinucide din groază de singurătate. Și-n fond, care-i scopul nostru?

Sau același intelectual:

„Pentru un amărât de rating, distrugeți valorile, reperele sănătoase ale societății, și ne mirăm de ce copiii noștri sunt clasați pe ultimul loc din Europa. Și dv. Ce faceți, încurajați astfel de personaje. Păcat, că azi ne domină prostia și mă doare că sunt contemporan cu ea, iar demnitatea e o paranteză, un om încovoiat, un piede dramă, Immanuel Kant spunea că un popor fără cultură, este un popor ușor de manipulat.”

Prezentatoarea tv spre finalul scenariului teatral le mulțumește invitaților  și spune că:

 „am învățat că succesul nu stă doar în muncă, talent și că poți reuși fără să ai niciun har, doar noroc să ai: -La revedere!”-niște cuvinte care arată tocmai contrariul la ce ar trebui să știe  și să facă tinerii din România: de altfel titlul scenetei justifică acest conținut „decadent”.

Rămâne de văzut punerea în scenă și interpretarea artiștilor actori  în urma căruia se așteaptă o „metamorfoză” a spectatorilor, a tinerilor care auzind și văzând cum se derulează aceste dialoguri să-și dea seama de adevăratele valori ale culturii noastre: munca, credința, bunătatea, binele etc. Arta actorilor care vor pune situațiile în scenă/mișcare va avea un mare cuvânt de spus prin atmosfera veselă și dinamică care va contribui la dezvoltarea pozitivă și personală a fiecăruia.

 Crearea de către scriitorul A. G. Itoafa a  unor personaje reprezentative ale decadentismului actual este de bun augur,  autorul încearcă să atragă atenția asupra tarelor societății actuale: lenea, vedetismul, beția, prostia unora, se iau personaje la-ntâmplare-cu mesajele lor,  în loc să se caute prezentarea elevilor merituoși care fac cinste țării noastre prin medaliile obținute la olimpiadele școlare sau sportivii de marcă ai țării etc.

Închei prin a spune că „teatrul este arta care arată omului oglinda sa.” sau cum ar zice ziaristul Grigore Cartianu în cartea sa „Teroriștii printre noi”- „cam mulți actori de comedie într-o mare tragedie” referindu-se de fapt la Revoluția Română din 1989.

PROF. OLIMPIA MUREȘAN, A. S. -Baia Mare, Maramureș, Ulmeni, mai, 2022

 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu