Cristian Tudor Popescu atac la Biserică: ”De ce se vâră în forță religia pe gâtul elevilor prin legile Educației? De ce s-a ivit ideea religiei ca materie de examen la bacalaureat?”

 

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, ateu declarat, susține că introducerea religiei ca materie la Bacalaureat ar avea doar scopul de a asigura Biserica Ortodoxă Română că va supraviețui valului de schimbări care au loc în societate. Tot mai puțini tineri sunt interesați de religie, iar politicul are nevoie de oameni care sunt învățați să creadă totul orbește, să nu pună foarte multe întrebări.

”De ce se vâră în forță religia pe gâtul elevilor prin legile Educației? De ce s-a ivit ideea religiei ca materie de examen la bacalaureat? De ce guvernul, prin trimisă lui Iohannis la ministerul Educației, vrea ca tinerii să învețe nu despre religie, ci religia ca disciplină cu valoare de adevăr, cum e matematica, și care să fie pusă în practică?

De ce vor asta cultele religioase, în frunte cu BOR, e limpede dacă gândești rațional: ca să-și asigure noi generații de clienți, fără de care Godporația ar da faliment, ca orice companie de băuturi carbogazoase. Care este însă interesul puterii laice, reprezentată de guvern, președinte, și, în ultimă instanță, de stat, ca Biserica să-și mențină influența asupra populației?

Mai întâi, pentru că, aidoma religiei, politicul nu mizează pe rațiune pentru a manipula masele. Religia nu presupune nicio demonstrație, este o colecție de ziceri, de propoziții cocoțate deasupra logicii, care trebuie luate ca atare, fără posibilitatea de a le pune la îndoială. Este un basm, care, spre deosebire de Basmele Românilor, ale lui Petre Ispirescu, vrea statutul privilegiat de a fi luat drept real. Așa și politica: alegerile nu se câștigă prin raționamente, bazate pe date și fapte, susținute de dovezi, supuse unor teste și expuse ca atare votanților. Dacă încearcă așa ceva, un politician e mort din start. Ca să reziste și să câștige, el trebuie să spună o poveste, să găsească formulări scurte și memorabile, să aibă carismă și, mai ales, să identifice și să transmită cât mai multor oameni exact ce vor să audă. Adevărul poate fi și el folosit, dar cu măsură și numai atunci când dă bine în story.

Religia formează gândirea individului uman în a se lăsa ghidată de emoții, de impresii, de opiniile altora, de vocea și talentul celui care le emite. Dar și de propriile frustrări, în speranța că ar putea fi rezolvate. Sentimentul pe care atât predicatorul cât și politicianul urmăresc să-l creeze unei mulțimi cât mai mari este acela de apartenență la o sectă privilegiată – noi suntem ai lui Hristos, noi suntem ai lui Trump – situată deasupra celorlalți, care nu mai sunt decât niște pierzători, ființe inferioare. Să inspire omului teama de a nu rămâne pe dinafară, că altfel o să fie rău de el.

Iată de ce educația religioasă menită să producă credincioși este necesară puterii politice. Cei care fac cruci în serie când văd o biserică sunt votanții cei mai ușor de amăgit.”, scrie Cristian Tudor Popescu.

Jurnalistul consideră că biserica este o structură dictatorială, iar credincioșii nu au voie nici măcar să discute despre textele religioase.

Sursa: NapocaNews