Drag de Dragobete

 

Primăvara anotimpul renaşterii, al învierii la viaţă, al înfloririi, al iubirii şi al speranţei, vine cu o multitudine de obiceiuri, simboluri, tradiții şi legende. Un loc aparte în inimile românilor, ocupă sărbătoarea numită ''Dragobete'' care se celebrează pe data de 24 februarie....

''Se spune că Dragobete era un tânăr focos și chipeș, care mergea prin sate și învăța mândrele și flăcăii tainele dragostei. Umblă vorba că acest tânăr ar fi fost chiar băiatul babei Dochia, cea cu nouă cojoace. În vechile legende se spune aşa: cea de-a 24 zi a lui Făurar era începutul anului agricol și, în ziua aceasta anume, Dragobete oficia nunta tuturor animalelor. Iar fetele și băieții îndrăgostiți se întâlneau şi ei tot pe 24 februarie pentru ca povestea lor de dragoste să țină tot anul, precum a necuvântătoarelor. Dragobetele românilor are, desigur, corespondent şi în alte culturi – tineri cu ochi scânteietori, deveniți protectori ai iubirii, sunt și în alte mitologii. La greci, tânărul purta numele de Eros, iar la romani, Cupidon...'' Tradiții și obiceiuri- Autor: Ana-Maria Şchiopu . Pentru această sărbătoare, tradițiile diferă de la o regiune la alta. În Oltenia... „Făptură mitică ce personifică logodna păsărilor şi prin extensiune a fetelor şi băieţilor, «zânul» Dragobete semnifică întruchiparea unei făpturi dragi, mitico-erotice. După o legendă mitică, el este fiul Babei Dochia, ceea ce înseamnă o presupusă filiaţiune mitică anterioară denumirii lui ca atare. El este considerat Cap de primăvară şi cumnat cu eroul vegetaţional Lăzărică, cel care moare şi renaşte în Sâmbăta Floriilor. Înfăţişat adesea ca tânăr, voinic, frumos şi bun, Dragobetele inspira fetelor şi femeilor încredere şi dragoste curată şi patrona sărbătoarea petrecerilor”,explică Claudia Balaş, muzeograf secţia etnografie la Muzeul Judeţean Olt.Tradiţiile şi obiceiurile unui popor au o mare importanță în ceea ce priveşte identitatea sa naţională iar ele trebuie transmise din generație în generație.Tradiţiile populare româneşti , datinile și obiceiurile rămân tezaurul nostru cel mai de preţ şi trebuie să facem tot posibilul pentru ca ele să se păstreze vii în mintea copiilor şi a tinerilor.„…Datinile, proverbele, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor, iar cu ele se poate constitui trecutul lor îndepărtat. Căci nu există bucurii mai de preţ ca averea de cuget şi simţire inclusă şi păstrată cu sfântă grijă de-a lungul vremurilor în adâncul  sufletului românesc, al moşilor şi strămoşilor noştri.” Alexandru Vlahuță. Pornind de la aceste mari adevăruri, vineri , 24 februarie 2023, într-o minunată locație din Ștefănești-Vâlcea, reședința soților Camelia și Costinel Stoica, a avut loc o întâlnire de suflet sub genericul ,,Drag de Dragobete "-sărbătoarea iubirii la români . Într-o atmosferă minunată, cu oameni iubitori de tradiții și artă populară, ne-am dat întâlnire cu poezia, muzica și voia bună. Reprezentanți de la Liga Scriitorilor, filiala Vâlcea, de la Asociația Creștin Ortodoxă ASCIOR au onorat invitația familiei Stoica de a petrece românește, de a ne aminti de bunii și străbunii noștri prin versuri și dansuri populare. Un grup de fete din Ștefănești, sub îndrumarea domnului profesor Ilie Bucă, a susținut un frumos program artistic. Glasurile lor cristaline, cântecele de odinioară au readus pentru o clipă în actualitate farmecul și frumusețea tradițiilor oltenești.

Domnul Marin Mitroescu, un autodidact în ceea ce privește muzica instrumentală, ne-a încântat cu melodii populare interpretate la mai multe instrumente tradiționale.Scriitorul Mihai Sporiș a vorbit despre tradiții și împletirea lor cu evoluția poporului român și a limbii române . „Un popor care nu-şi cunoaşte istoria este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii, spunea marele Nicolae Iorga. Doamna Luci Trușcă - președinta Ligii Scriitorilor, Filiala Vâlcea a recitat din creația proprie câteva poezii cu tematică populară.Prezente la manifestare, doamnele : Cristina Prunel Bărbulescu și Iustina Batae de la Biblioteca Municipală Drăgășani, doamna doctor Gabriela Păunescu,au împărtășit tinerelor o parte din cunoștințele lor despre obiceiurile din zona Olteniei. Rolul meu de moderator nu a fost unul ușor dar șansa tinerilor de a prelua de la adulți dragostea de neam, de țară, ne-a umplut inima de bucurie.

O expoziție de artă populară și de obiecte vechi tradiționale a gazdelor noastre a întregit lecția de demnitate și românitate trăită în armonie și comuniune de toți cei prezenți.

Mulțumiri și felicitări organizatorilor.

Zenovia Zamfir