"Trăiesc, tot mai acut, un sentiment, aproape materializat, într-o iuțire a
pulsului, călare pe o mînie rece, puternică: mi s-au confiscat 32 de ani din
viață, aceștia de după 89 !
Vinovatul principal sunt eu, fiindcă i-am încredințat, spre bună folosire, dar
returnare după aceea, la proprietarul de drept, singurul în măsură să le decidă
destinul ulterior.
Mă uit la oamenii de la decizie, ca la un păretar al bunicii, expus la
Louvru. Total înafara realității, a soluționării profesioniste, a problemelor
economice în guvernare, de menținerea Țării, cu capul la suprafața apei: nu
înoți cîinește într-o competiție olimpică !
Ne-au tras un plăsoi de zile mari, profitînd de inerția noastră zgomotoasă,
umflată ca un broscoi în rut, de pierderea într-o devălmășie morală, a
reperelor productive, cu bătaie lungă.
Politicul, această boală de piele, rîie , a democrației comunistoide, s-a
instalat peste tot, făcîndu-și cuiburi noi și cu fiecare scărpinat electoral,
se extinde și mai mult.
Diasporenii au rămas cu Patria, fiindcă au lăsat Țara să se descurce cum o
putea.. e vremea patrioților care vorbesc cu litere de tipar și privesc cu drag
spre românul care și-au băgat capul între picioare și, într-o gimnastică
performantă, de circ, își privește curul, fericit cu priveliștea".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu