Se droga de la 13 ani. Timp de 6 ani, părinții i-au întreținut viciul, devenit dependență, l-au lăsat să trăiască într-o altă realitate, i-au făcut daruri, unele costisitoare, poate-poate se stîmpără ! Tratamentul în Olanda este o poveste maro. Dragostea de părinte poate să pună cătușe pe mâinile copilului.
Dacă, pe undeva, într-un colț de suflet, am avut un pui de milă față de ucigaș, acesta a dispărut, cînd am văzut filmulețul , în care dă cu tifla celor din jur, lăudîndu-se, cinic crede el, că este o sursă lucrativă, d-alde unul cu trei coaie, în frunte.
Un pripon rapid și exemplar îi va arăta cealalaltă realitate dură și necruțătoare, a vieții de pușcărie.
Școala ? Care școală ? Timp de 6 ani, nimeni, nici dintre colegi, nici dintre profesori, nu a văzut nimic. Unde a fost elev ? Nu se suflă un cuvințel.
Încă mai sunt cu uniforma pe ei, milițienii care l-au testat pentru alcoolemie pe un tânăr, găsit cu droguri în mașină? Care i-au dat liber, apoi, să ducă la capăt, o noapte de sânge și lacrimi?
Justiția, în timp, s-a purtat cu acest nemernic, tot părintește: " hai, mă, un pliculeț acolo, nu e capăt de lume ! ".
Alături de el, ar trebui să fie, în boxă, toți cei amintiți aici.
Cornel UDREA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu