Instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea
Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în baza Rezoluţiei nr. 45/106,
sărbătoarea vârstnicilor a fost iniţiată în 1982. Atunci a fost elaborat un
Plan internaţional de acţiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat
de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea
Generală a ONU, potrivit site-ului www.un.org.
În 2002, a doua Adunare Mondială privind
Îmbătrânirea a adoptat Planul internaţional de acţiuni privind îmbătrânirea,
pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă populaţia vârstnică în
secolul al XXI-lea şi pentru promovarea dezvoltării unei societăţi pentru toate
vârstele. Printr-o serie de rezoluţii ulterioare, Adunarea Generală a ONU şi
Consiliul Economic şi Social au cerut guvernelor statelor membre ONU să
elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a
treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înfiinţate
departamente specializate pe acest gen de probleme.
La nivel mondial, potrivit ONU, populaţia de
peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030. La nivel
european, speranţa de viaţă atinge, în 2050, valoarea medie de 81 de ani la
femei şi 75 de ani la bărbaţi. Uniunea Europeană, în ansamblu, se confruntă cu
o îmbătrânire a populaţiei; potrivit prognozelor, până în anul 2080, aproape
30% din cetăţeni vor avea vârsta de 65 de ani sau peste acest prag. Mai mult,
se estimează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăşi
12% din populaţia totală, după cum arată un studiu demografic publicat în anul
2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit site-ului http://ec.europa.eu/.
Potrivit aceluiaşi studiu, şi în România,
segmentul populaţiei vârstnice va înregistra o tendinţă accelerată de creştere.
Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste această vârstă
reprezentau 10,3% din totalul populaţiei, pentru anul 2080 se preconizează un
procent de peste 21,8%. Conform raportului INSSE de la 1 ianuarie 2021, în
România trăiesc peste 3,8 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,8, în ianuarie 2020, la
123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, în ianuarie 2021.
Fenomenul îmbătrânirii populaţiei implică
necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu
care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte riscul
sărăciei şi excluziunii sociale. În ţara noastră, persoanele vârstnice sunt
beneficiare ale măsurilor de protecţie socială susţinute de sistemul de
asigurări sociale care acoperă riscul de bătrâneţe prin pensii, şi de măsurile
de asistenţă socială pentru situaţii de dificultate sau vulnerabilitate
individuală, ca dizabilitatea, situaţiile de dependenţă, sărăcia, conform
site-ului www.mmuncii.ro. Persoanele vârstnice dependente - care şi-au
pierdut autonomia funcţională fizică, psihică, intelectuală - beneficiază,
conform Legii nr. 263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, de
servicii sociale de îngrijire şi asistenţă acordate la domiciliu, în centre de
zi şi centre rezidenţiale - cămine pentru persoane vârstnice.
Pentru combaterea fenomenelor de izolare socială
a vârstnicilor sau de singurătate, în România a fost înfiinţată, în anul
2015, Asociaţia Niciodată Singur - Prietenii
Vârstnicilor, cu sprijinul
Fundaţiei Principesa Margareta a României şi "Les petits freres de
Pauvres" (Franţa). Prin mobilizarea voluntară, aceasta contribuie la
îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, la conştientizarea şi
responsabilizarea membrilor societăţii civile şi a instituţiilor publice şi la
schimbarea percepţiei, atitudinii şi comportamentului societăţii asupra
persoanelor de vârsta a treia, notează site-ul asociaţiei - www.niciodatasingur.ro.
Cea de-a 30-a aniversare a Zilei internaţionale
a persoanelor vârstnice a fost marcată, în anul 2020, în contextul pandemiei
COVID-19 ce a produs temeri şi suferinţe persoanelor în vârstă din întreaga
lume, fiind evidenţiată contribuţia forţei de muncă din domeniul sănătăţii în
general, la sănătatea persoanelor în vârstă în special,
potrivit site-ului www.un.org.
SURSA: AGERPRES
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu