Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cunoscut și sub numele de Sfântul Dumitru, este celebrat anual de biserica ortodoxă la data de 26 octombrie. Recunoscut drept ocrotitor al orașului Tesalonic, al tinerilor, al soldaților și al celor aflați în suferință, el rămâne unul dintre cei mai cinstiți sfinți, cu o influență puternică asupra credincioșilor și a tradițiilor religioase și culturale asociate zilei sale. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, nu trebuie confundat cu Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, de la Basarabov, deși datele lor de prăznuire sunt apropiate în calendarul ortodox. Pe 27 octombrie, biserica ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Dimitrie cel Nou, originar din sudul Dunării, cunoscut pentru viața sa smerită și dedicată rugăciunii. Potrivit tradiției, el a fost pastor și sihastru, iar după trecerea la cele veșnice, moaștele sale au fost aduse la București, devenind ocrotitor spiritual al capitalei României.
Cine a fost Sfântul Dumitru Sfântul Mare
Mucenic Dimitrie,
Izvorâtorul de Mir a fost un martir creștin și sfânt militar din secolul al
III-lea, care a trait în vremea împăraților Dioclețian (284–305) și Maximian
(286–305), în cetatea Tesalonic. Sfântul Mucenic este recunoscut ca unul dintre
cei mai importanți sfinți militari, fiind venerat atât în biserica ortodoxă,
cât și în biserica catolică de rit bizantin și roman. Sărbătoarea sa se ține pe
26 octombrie, iar credincioșii ortodocși care urmează calendarul iulian îl
cinstește pe 8 noiembrie. Potrivit relatărilor din Sinaxar, Dimitrie a fost
fiul prefectului din Tesalonic. După moartea tatălui său, a fost numit
guvernator al orașului. Deși ocupa o funcție înaltă, Dimitrie nu și-a ascuns
credința în Hristos, fapt pentru care a fost aruncat în temniță. (În acea
perioadă, creștinii erau forțați să lupte cu gladiatorii, devenind aproape
întotdeauna victime sigure.) Potrivit tradițiilor creștine, un tânăr creștin,
Nestor, i-a cerut binecuvântarea Sfântului Dimitrie pentru a-l înfrunta pe Lie,
gladiatorul favorit al împăratului, care ucidea fără milă. Dimitrie l-a
însemnat cu semnul Sfintei Cruci pe frunte și i-a spus: „Du-te și pe Lie îl vei
birui, iar pe Hristos Îl vei mărturisi.” Prin rugăciunile Sfântului, Nestor a
reușit să-l doboare pe Lie, punând capăt luptelor sângeroase. Mâniat de această
întâmplare, împăratul Maximian a poruncit ca Nestor să fie decapitat, iar
Sfântul Dimitrie să fie străpuns cu sulițele. Sfântul Dimitrie a fost
martirizat în cetatea Sirmium (astăzi Sremska Mitrovica, în Serbia). Se spune
că, din trupul mucenicului, nu a curs sânge, ci mir bine mirositor, care
tămăduia bolile și aducea alinare celor care îl chemau cu credință. După
moartea sa, în Salonic, a fost ridicată o bazilică peste mormântul său, care a
devenit un important centru de pelerinaj. După cucerirea otomană din 1430
(cucerirea otomană din 1430 se referă la cucerirea Salonicului, după un lung
asediu între 1422 și 1430), bazilica a fost transformată în moschee, însă a
redevenit biserică în 1912, după recucerirea orașului de către greci în timpul
Primului Război Balcanic. Edificiul paleocreștin original există și astăzi,
fiind principalul sanctuar dedicat Sfântului Dumitru.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie în iconografie
În primele reprezentări, Sfântul Mare Mucenic
Dimitrie nu apare înfățișat ca militar, ci poartă un veșmânt civil, specific
clasei senatoriale din epoca romană. Într-o gravură din fildeș din secolul al
X-lea, descoperită la Constantinopol, Sfântul Dimitrie este redat ca soldat de
infanterie, purtând armură. Totuși, o icoană din secolul al XI-lea, provenită
din Sinai, îl prezintă din nou în haină civilă, păstrând astfel tradiția
timpurie a reprezentărilor sale. O altă icoană din Sinai, datând din perioada
cruciadelor și pictată în a doua jumătate a secolului al XII-lea, îl
înfățișează pe Sfântul Dimitrie alături de Sfântul Gheorghe. În această
reprezentare, cei doi sfinți sunt călare: Sfântul Gheorghe pe un cal alb, iar
Sfântul Dimitrie pe un cal negru. Scenele simbolizează biruința credinței
asupra răului: Sfântul Gheorghe este arătat străpungând cu sulița un balaur, în
timp ce Sfântul Dimitrie este reprezentat biruindu-l pe gladiatorul Lie,
luptătorul păgân care simbolizează forțele întunericului și ale necredinței.
Această icoană este una dintre cele mai cunoscute reprezentări iconografice
bizantine în care cei doi mari mucenici militari apar împreună, exprimând
curajul, credința și jertfa pentru Hristos.
Tradiții și obiceiuri în ziua de 26 octombrie,
de Sfântul Dumitru
Este o zi în care avem
nevoie de reculegere, de odihnă „Ziua de Sfântul Mucenic Dimitrie nu este numai
un moment de celebrare religioasă, ci și un prilej de unitate comunitară.
Credincioșii își amintesc de curajul Sfântului Dimitrie, care a mărturisit
credință veșnică lui Hristos. În această zi, odată cu participarea la slujbe,
rugăciuni și pelerinaje se reînnoiește legătura oamenilor cu valorile
spirituale și se păstrează vie tradiția religioasă și culturală. În general,
astăzi, dar și la marile sărbători din biserică, nu este indicat să ne implicăm
într-o activitate sau proiect care impune efort fizic. Este bine să evităm
muncile grele în gospodărie. Este o zi în care avem nevoie de reculegere, de
odihnă. Este recomandat să mergem la biserică, să aprindem o lumânare și să
dăruim de pomană alimente oamenilor nevoiași, în amintirea celor care nu mai
sunt printre noi. Dacă este posibil, putem să vizităm mormintele lor, aducând
astfel un omagiu și păstrând vie memoria celor dragi.”, a transmis pentru
Digi24.ro părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu