Și atunci de ce vrei să ne îngropi, bolojanule?

Ursula e cu noi! Fonduri europene fără precedent dirijate spre România!

Mai multe publicații din Ungaria semnalează o accelerare puternică a fluxului de fonduri europene către România în a doua parte a anului 2025, descriind situația drept „fără precedent” în raport cu ritmul anterior al absorbției.

Analizele apărute în presa maghiară, citate de Mediafax, indică o schimbare semnificativă în relația dintre România și Comisia Europeană, în contextul în care plățile UE către București au crescut rapid după o perioadă de blocaje și întârzieri.

Publicația economică Világgazdaság notează că „ceva s-a schimbat” și că, sub conducerea actualei Comisii Europene, România beneficiază de un volum de fonduri europene care depășește semnificativ nivelurile anterioare. Jurnaliștii maghiari vorbesc despre un flux de miliarde de euro direcționat către economia românească într-un interval scurt de timp, pe care îl consideră atipic în comparație cu anii precedenți.

Datele prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arată o creștere rapidă a absorbției fondurilor de coeziune în ultimele șase luni. Rata de absorbție, calculată pe baza cererilor de plată depuse la Comisia Europeană, a crescut de la 9,9% la 20,4%, practic dublându-se într-o jumătate de an.

În termeni financiari, după aproximativ 2,9 miliarde de euro rambursați României în anii anteriori, alte 2,3 miliarde de euro au intrat în bugetul statului doar în ultimele șase luni. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat public că fondurile europene ajung acum în economie „de cinci ori mai repede decât înainte”, iar întârzierile acumulate pe parcursul mai multor ani au fost parțial recuperate într-un timp relativ scurt.

Potrivit acestuia, între 2021 și jumătatea anului 2025, România a primit în medie aproximativ 86 de milioane de euro pe lună din fonduri europene. În a doua parte a anului 2025, media lunară a rambursărilor a depășit 450 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproape șapte ori a ritmului de plată.

Deși ultimele șase luni reprezintă doar o zecime din perioada bugetară 2021–2027, acestea au concentrat o parte semnificativă din plățile efectuate de Comisia Europeană către România. Conform datelor citate de publicația Maszol, în acest interval au fost realizate aproximativ 37% din totalul plăților și 43% din totalul rambursărilor primite de România până în prezent din fondurile de coeziune.

Fondurile europene au devenit astfel un instrument important în gestionarea echilibrelor bugetare, în condițiile în care Guvernul mizează pe ele pentru reducerea deficitului. Obiectivul anunțat pentru anul 2026 este atragerea a peste 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune, care să fie injectate direct în economie.

În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile române recunosc că la jumătatea anului 2025 implementarea acestuia intrase într-un impas. Îndeplinirea obiectivelor intermediare stagnase, iar Comisia Europeană suspendase mai multe plăți, pe fondul întârzierilor și al problemelor de implementare.

În ultimele șase luni, PNRR a fost renegociat cu Bruxelles, iar nivelul de transparență în derularea proiectelor a fost sporit, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Aproximativ o treime din fondurile atrase până acum prin mecanismul de redresare au fost utilizate în această perioadă, ceea ce indică o accelerare similară cu cea observată la fondurile de coeziune.

Pentru 2026, ministerul și-a propus utilizarea a circa 10 miliarde de euro din fondurile de redresare, iar cheltuielile totale din fonduri europene destinate investițiilor – inclusiv în sănătate, educație, infrastructura de transport și competitivitatea economică – ar urma să depășească 15 miliarde de euro.

C.L.