LENEŞUL
De când lenea l-a cuprins
Stă mai mult la pat întins,
Iar în loc să se ridice:
Cască gura ca să-i pice...
EFECTUL LENEI
În calea fericirii noastre
Avem în noi un mic duşman
Ce naşte uneori dezastre,
Când lenea doarme pe..."ciolan".
TRÂNDAVUL
Stând la pat cu "Coana mare"
N-are bani nici de mâncare,
Căci pe el îl copleşeşte:
Lenea care-l sărăceşte.
JUSTIŢIARII
Credincioşi şi devotaţi
Mereu ţin de avocaţi:
Fac balanţa să se-ncline,
Doar spre cei cu...limuzine.
CORUPŢII DE AZI
Au renunţat la ou şi boi,
Fac licitaţii pe valute,
Iar din ciocoi devin eroi,
Nu le trebuiesc...cornute.
NOROCUL UNUI SĂRMAN
Ne-ndrăznind să fure-un bou,
El s-a mulţumit cu-n ou
Şi tăieşte-n bucurie:
De doi ani în...puşcărie!
joi, 31 mai 2012
Gluma zilei
În Germania a avut loc săptămâna trecută un Festival al berii, ocazie cu care a fost organizat un Concurs al băutorilor de bere. Cele mai multe beri au fost băute de românul Valeriu Sabău din Cicârlău, Maramureş, care a urmărit festivalul la...televizor! (G.D.L.)
Fiica fostului ministru Eugen Dijmarescu a murit in Japonia !
În vârstă de 36 de ani, Alina
Dijmărescu a fost găsită moartă într-o camera de hotel din insula japoneză
Okinawa.
Alina era absolventa a Facultăţii de Relaţii Economice
Internaţionale, cunoştea 6 limbi şi lucrase în trecut pentru Lehman Brothers.
Potrivit primelor informaţii, se pare că un atac de cord i-a fost fatal fiicei lui
Eugen Dijmărescu, fost Ministru de Finanţe şi viceguvernator al BNR. Dumnezeu
să o odihnească în pace!
În Japonia, morţile din suprasolicitare la serviciu sunt
atât de dese încât pentru ele s-a definit chiar un cuvânt: KAROSHI. Primul
asemenea caz a fost raportat în 1969, când un bărbat de 29 de ani, căsătorit, a
murit în departamentul de curierat al celui mai mare ziar naţional.
În traducere liberă, „karoshi”
înseamnă chiar "moarte de la prea multă muncă". Cele mai dese cauze
pentru Karoshi sunt atacul de cord şi atacul cerebral. Din 1987, Minsterul
Muncii a început să publice statistici legate de Karoshi pentru a atrage
atenţia publică asupra acestui fenomen.
46% din angajaţii marilor corporaţii japoneze se tem că vor
muri din aceste cauze. Din fericire, sau din păcate în România acest fenomen
„karoshi” nu există! Circulă în schimb un banc printre români:
Pe un şantier în
România:
- Şefu, mi s-a rupt
lopata, ce să fac?!
- Sprijină-te şi tu
pe betonieră că nu mai avem lopeţi...
Gelu DRAGOŞ
Semnificaţii istorice pentru 1 iunie 2012
1 Iunie – Ziua Internaţională a Copiilor;
1636 - S-a născut Nicolae Milescu Spătaru, scriitor, geograf
şi diplomat român;
1685 - A fost încheiat Tratatul de “alianţă veşnică” între
Ţara Românească şi Transilvania;
1804 - S-a născut compozitorul Mihail Glinka, considerat întemeietorul
muzicii clasice ruse; (d. 15 februarie 1857)
1829 - A apărut, la Iaşi, "Albina Românească",
prima gazetă în limba română din Moldova, al cărei proprietar era Gheorghe Asachi;
1838 - S-a născut Gheorghe Lahovari, inginer, scriitor,
membru de onoare al Academiei Române. În 1888 a tipărit un “Dicţionar geografic
al judeţului Argeş”, primul de acest fel în spaţiul românesc. (d. 13 iunie
1909);
1876 - A murit Hristo Botev, poet şi revoluţionar bulgar.
(n. ianuarie 1848);
1878 - Au început lucrările Congresului de pace de la
Berlin, care a recunoscut independenţa de stat a României, ca şi drepturile
acesteia asupra Dobrogei, sudul Basarabiei fiind înstrăinat din nou Rusiei;
1912 - A încetat din viaţă Daniel Hudson Burnham, arhitect
american, unul dintre pionierii construcţiei de “zgârie-nori”, cu structură
metalică şi pereţi portanţi (n. 4 septembrie 1846);
1920 - Au fost stabilite relaţii diplomatice între România
şi Vatican, la nivel de legaţie;
1926 - S-a născut Marylin Monroe, actriţă americană.
("Gentlemen Prefer Blondes", "Niagara", "Some Like It
Hot") (d. 1962);
1928 - S-a nascut Petre Brâncuşi, muzicolog. La Târgu-Jiu
este organizat anual Simpozionului Naţional "Petre Brâncuşi", dedicat
muzicologului. (d.1995);
1980 - Postul de televiziune american "Cable News
Network" (CNN) a efectuat prima transmisie;
2008 - Încetează din viaţă creatorul de modă francez, Yves
Saint Laurent, simbol cultural al secolului al XX-lea, care a revoluţionat
ţinutele feminine. (n. august 1936);
2009 - Grupul General Motors a declarat falimentul, la peste
100 de ani de la înfiinţare, iar compania reorganizată intră în proprietatea
guvernului Statelor Unite.
Intrare liberă pentru copii, la muzeele de Mineralogie şi Etnografie
Copiii maramureşeni au intrare liberă de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului la Muzeul de Mineralogie şi Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, unde se vor putea bucura şi de multe surprize- vizionări de filme documentare şi expoziţii tematice.
Din informaţiile primite de la dl. Remus Daniel DRAGOŞ am aflat că la Muzeul de Mineralogie, director Ioan Bob sunt în momentul de faţă două expoziţii temporare găzduite de noua aripă a muzeului: "Pe urmele incaşilor - Peru" şi "Metrologia şi Agricultura", ultima oferită şi promovată de către Muzeul Naţional al Agriculturii. (GDL)
Din informaţiile primite de la dl. Remus Daniel DRAGOŞ am aflat că la Muzeul de Mineralogie, director Ioan Bob sunt în momentul de faţă două expoziţii temporare găzduite de noua aripă a muzeului: "Pe urmele incaşilor - Peru" şi "Metrologia şi Agricultura", ultima oferită şi promovată de către Muzeul Naţional al Agriculturii. (GDL)
Elevii din clasa pregătitoare vor primi din acest an fructe gratis la şcoala
Programul prin care elevii din clasele I-VIII primesc gratis fructe in scoli va fi extins din anul scolar 2012/2013 si pentru elevii din clasa pregatitoare, iar alocarea financiara se va dubla la 10 milioane de euro, potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta. Incepand cu anul scolar 2009/2010, Romania implementeaza un program finantat cu fonduri UE de incurajare a consumului de fructe in scoli. Pentru a corecta "anumite deficiente" solicitantii de sprijin financiar pentru acest program vor fi exclusiv consiliile judetene, si nu si cele locale, ca in prezent.
Prin aceasta masura se urmareste reducerea costurilor si scaderea birocratiei, prin micsorarea numarului de dosare de plata transmise APIA de la peste 1.000, la circa 141.
Ca urmare a solicitarii de fonduri suplimentare pentru implementarea programului in anul scolar 2012/2013, impactul financiar creste cu maxim 5 milioane euro fata de 4,99 milioane de euro cat este acum plafonul national anual.
"Romania a fost atentionata de Comisia Europeana asupra gradului redus de absorbtie inregistrat in anii scolari precedenti. CE a pus la indoiala capacitatea României de a cheltui plafonul propus pentru anul scolar 2012/2013, de aproape 10 milioane euro (dublul alocarii initiale pentru România). România s-a angajat sa modifice cadrul legal in vigoare pentru a permite continuarea cresterii ratei de absorbtie a fondurilor europene", se arata in nota de fundamentare a proiectului de ordonanta.
Proiectul insista asupra termenului de "proaspete", modificand actul normativ in vigoare, care se refera doar la "fructele".Mediafax
Prin aceasta masura se urmareste reducerea costurilor si scaderea birocratiei, prin micsorarea numarului de dosare de plata transmise APIA de la peste 1.000, la circa 141.
Ca urmare a solicitarii de fonduri suplimentare pentru implementarea programului in anul scolar 2012/2013, impactul financiar creste cu maxim 5 milioane euro fata de 4,99 milioane de euro cat este acum plafonul national anual.
"Romania a fost atentionata de Comisia Europeana asupra gradului redus de absorbtie inregistrat in anii scolari precedenti. CE a pus la indoiala capacitatea României de a cheltui plafonul propus pentru anul scolar 2012/2013, de aproape 10 milioane euro (dublul alocarii initiale pentru România). România s-a angajat sa modifice cadrul legal in vigoare pentru a permite continuarea cresterii ratei de absorbtie a fondurilor europene", se arata in nota de fundamentare a proiectului de ordonanta.
Proiectul insista asupra termenului de "proaspete", modificand actul normativ in vigoare, care se refera doar la "fructele".Mediafax
Conferinţă de presă HCM Baia Mare
Conducerea clubului HCM Baia Mare va organiza vineri, 1
iunie, de la orele 12:00, la sediul Primăriei municipiului Baia Mare, în sala
Europa, o conferinţă de presă.
Jurnaliştii prezenţi vor primi informaţii din tabăra echipei
feminine de handbal din Liga Naţională: programul de pregătire, lotul de
jucătoare pentru sezonul competiţional 2012-2013 şi alte aspecte
organizatorice.
Gelu
DRAGOŞ, membru APS
Comisiile metodice ale dascălilor din Mireşu Mare au avut loc la Iadăra
Joi, 31 mai a.c. la Şcoala cu clasele I-VIII Iadăra, şcoală recent renovată cu banii europeni, au avut loc Comisiile metodice ale învăţătorilor şi profesorilor de pe raza comunei Mireşu Mare. Au susţinut lecţii înv. Cornelia Cozma la clasa a II-a, prof. Nicoleta Butean la clasa a V-a, prof. Flavia Pălincaş la clasa VII-a, prof. Rodica Groşan la clasa a VIII-a. Au prezentat referate prof. Rozalia Lazăr, prof. Rodica Prună, prof. Livia Pop, prof. Viuţa Dorca şi prof. Dorel Merciu.
În continuarea activităţilor conduse de director coordonator Lucica Mogoş, a avut loc Consiliul profesoral cu tema "Evaluarea- tehnica verificării şi notării progresului şcolar". Deşi a fost o zi încărcată atât pentru elevii din Iadăra cât şi pentru dascăli, activităţile reuşite şi referatele bine întocmite ne dau certitudinea unui sfârşit de an şcolar pozitiv pentru şcolile din comuna Mireşu Mare.
prof. Gelu DRAGOŞ
INVITAŢIE LA CONGRESUL AL XXXIII-LEA AL AGIRo 2012 - BUŞTENI
Consiliul Director
AGIRo vă invită să participaţi la CONGRESUL
AL XXXIII-LEA AL ASOCIAŢIEI GENERALE A ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA, care va
avea loc la Buşteni, la Hotel Silva, în perioada 10 -
12 iulie 2012.
Pensiune completă pentru 2 nopţi şi
trei zile la preţul de 230 lei de
persoană pentru 250 persoane.
Pentru derularea lucrărilor
congresului va fi folosită sala de peste 250 locuri din incinta hotelului şi o
sală de conferinţă.
Pentru cei prezenţi se oferă un curs
de formare de 10 ore, fără credite şi posibilitatea de participare la Simpozionul
Naţional cu tema ,,Relaţia şcoală -
familie - comunitate, premisă a succesului şcolar“.
Editarea Buletinului Congresului şi a Ghidului Simpozionului
Naţional cu materialele colegilor prezenţi
la acţiuni, pentru suma de 35
lei/persoană.
Diploma de participare la Congres, semnată şi parafată de
reprezentanţii ai MECTS, doar celor prezenţi la acţiune.
Detalii despre hotel
la www.hotelsilva.ro
În baza
articolului 14 din statutul AGIRo, Consiliul Director convoacă la acest congres
Adunarea Generală a asociaţiei. Din ordinea de zi a Adunării Generale, care va
fi comunicată ulterior, fac parte alegerile pentru Consiliul Director al AGIRo,
modificări la statut, aprobarea obiectivelor asociaţiei.
·
Marţi, 10 iulie 2012
-
11,00 - 12,00 - Sosirea participanţilor în staţiune
-
12,00 - 13,00 - Cazarea
participanţilor
-
15, 00 - 18,00 - Întâlnirea de lucru cu reprezentaţii
asociaţiilor / sucursalelor / filialelor.
-
19,00 - 21,00 - Cina cu serată muzicală
·
Miercuri, 11 iulie 2012
-
7,30 - 8,30 - Micul dejun
-
9,00 - 13,00 - Desfăşurarea
lucrărilor Congresului
-
13,30 - 15,00 - Dejunul
-
15,30 - 19,00 - Desfăşurarea
lucrărilor Adunării Generale a AGIRo
-
19,00 - 20,00 - Cina
-
21,00 - 22,00 - Redactarea
Rezoluţiei Congresului.
·
Joi, 12 iulie 2012
-
7,30 - 8,30 - Micul dejun
-
9,00 - 12,00 - Simpozionul
Naţional şi Cursul de formare cu tema „Relaţia şcoală - familie - comunitate, premisă a
succesului şcolar“
-
12,00 - 13,00 - Încheierea
lucrărilor Congresului
-
13,00 - 14,00 - Dejunul
-
15,00 - Eliberarea
camerelor
2. Intenţia de participare se va anunţa până la data de 2 iunie 2012.
3. Asociaţiile şi filialele cu
statut juridic vor participa cu un număr de 7 membri cu drept de vot, iar sucursalele cu un număr de 5 membri cu drept de vot. Excepţie de
la această regulă o fac membrii actuali ai Consiliului Director, care participă
la Adunarea Generală cu drept de vot, fără a fi luaţi în calcul în delegaţia
judeţului din care provin.
4. După data de 10 iunie, locurile
vacante se vor distribui în mod egal, celorlalte judeţe care solicită
suplimentare, fără ca persoanele participante astfel să aibă drept de vot.
5. Sumele se vor
depune până pe data de 20 iunie 2012,
în contul .............................
6. Preşedintele
asociaţiei / sucursalei / filialei, după
ce va achita sumele aferente acţiunii va completa:
JUDEŢUL ..........................................
Nr. crt.
|
Numele şi prenumele participantului
|
Profesia
|
Unitatea de
învăţământ la care activează
|
Adresa de
e-mail
|
Numărul de telefon
|
Seria şi numărul chitanţei cu care a achitat cotizaţia
|
|
|
|
|
|
|
|
Atenţie, yahoo.ro,
nu .com!
Detalii privind lucrările pentru publicare:
Lucrările pentru Publicaţiile AGIRo
şi pentru Ghidul Simpozionului vor respecta regulamentul de mai jos şi vor fi
trimise la adresa congres.agiro@yahoo.ro, până
pe data de 20 iunie 2012.
· Fiecare participant va trimite
lucrările preşedintelui asociaţiei / filialei / sucursalei din judeţul său.
· Preşedintele va ordona documentele primite după destinaţia lor, în
două foldere:
1.
Publicaţii
pentru Buletinul Congresului;
2.
Materiale
pentru Ghidul Simpozionului.
· Ambele foldere vor fi transmise către
adresa de e-mail dată mai sus.
· REGULI
DE REDACTARE :
· lucrare de format A4, pe o singură
parte, scris la un rând, cu margini egale de 20 mm (text aliniat „justified“);
· titlul lucrării va fi scris cu majuscule, (Times New Roman 12
Bold), centrat;
· la două rânduri de titlu se vor scrie
cu majuscule autorul şi instituţia
(Times New Roman 12);
· la un
rând, sub numele autorului se va începe scrierea textului, (Times New
Roman 10).
· Lucrarea va avea maxim două pagini A4
şi va avea un singur autor.
· Lucrările vor fi scrise cu diacritice.
· Lucrările vor fi redactate în format .doc
.
În
numele Consiliului Director AGIRo,
Profesor
Victoriana Aprilia Gălbenuş
Cu ocazia Zilei Copilului, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Dezvoltarea
inteligenţei emoţionale la copii prin scenete şi jocuri de rol
Colegiul Psihologilor din România, Filiala Maramureş a
organizat pe 31 mai 2012, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, o
suită de activităţi demonstrative dedicate Zilei Copilului, care au avut ca
scop dezvoltarea inteligenţei emoţionale la copii. La eveniment au participat:
psihologi din cadrul Colegiului Psihologilor, educatoare şi preşcolari de la
Grădiniţa „Ion Creangă”, învăţătoare şi şcolari mici de la Şcoala cu clasele
I-VIII „Lucian Blaga” şi Casa de tip familial Alba Iulia.
Activităţile au debutat cu sceneta: „Broscuţa Tobias a
învăţat să nu mai fie furioasă”, coordonată de Ioana Pop de la Centrul Judeţean
de Asistenţă Psihopedagogică, urmată de două jocuri de rol: „Unde te doare”,
coordonat de Gabriela Bazai Moldovan, Gradinita nr. 36 şi „Lucian licurici
învaţă să lumineze”, coordonat de Laura Achim, Colegiul Tehnic „George
Bariţiu”.
Activităţile au fost pregătite şi susţinute în regim de
voluntariat şi şi-au propus să facă vizibilă acea parte a muncii psihologilor
educaţionali mai puţin cunoscută, dar de mare importanţă pentru sănătatea
mentală a populaţiei şi cea mai puţin expusă la prejudecăţi. Acestea au vizat
dezvoltarea inteligenţei emoţionale şi formarea imaginii de sine în etapa de
vârstă 3-12 ani, când se dobândesc, sau nu, identităţile, iniţiativa sau
culpabilitatea, respectiv, sârguinţa sau inferioritatea, condiţionând în mare
parte o adolescenţă a dobândirii de roluri psihosociale noi sau dimpotrivă,
confuzie, izolare, depresie.
Spre exemplu, sceneta „Broscuţa Tobias a învăţat să nu mai
fie furioasă” aduce în atenţie identificarea şi gestionarea emoţiilor negative,
aşa zisul management al furiei atât de important în procesul de adaptare.
„Lucian licurici învaţă să lumineze” este un joc de rol cu exerciţii de
autocunoaştere care-i ajută pe copii să-şi identifice aspectele pozitive ce-i
fac să se remarce, iar „Unde te doare” îi învaţă să deosebească durerea fizica
de cea emoţională.
De Ziua Copilului două cabinete psihologice private (Claudia
Brăgaru şi Ioana Pop) s-au oferit să susţină trei sesiuni de dezvoltare a
inteligenţei emoţionale la copii gratuit, iar Asociaţia PSIHOMAR a oferit
dulciuri copiilor participanţi la activităţi.
Corina Şandor Martin
Comemorarea Poetului Ion ŞIUGARIU - lansare volum (opera poetică) „Bolnav de auroră”
Marţi, 5 iunie a.c., ora 15,oo la Casa Oraşenească de Cultură Tăuţii-Măgherăuş - organizăm a VIII-a întâlnire a ucenicilor cu mentorii, a erudiţilor cu profanii -
într-o şedinţă extraordinară de lucru, anuala, cu public, a Cenaclului Scriitorilor Maramureş.
Cu ocazia acestei comemorări a poetului Ion ŞIUGARIU (care are loc de obicei în fiecare an, în februarie) organizatorii propun participanţilor volumul „Bolnav de aurora” (toate poeziile poetului).
Este al 2-lea titlu din 5 contractate la Editura Dacia XXI Cluj Napoca, ca urmare a unui protocol între părţi: Editura respectiv Primaria / Consiliul local Tăuţii-Măgherăuş.
Adăpostiţi-vă în ŞIUGARIU! Sau doar poposiţi:
Vă aşteptăm să daţi curs invitaţiei noastre la această lansare de carte!
Lasaţi-vă învăluiţi în aurora (i)luminării Cuvântului...
Progresia SIUGARIU - continua!
într-o şedinţă extraordinară de lucru, anuala, cu public, a Cenaclului Scriitorilor Maramureş.
Cu ocazia acestei comemorări a poetului Ion ŞIUGARIU (care are loc de obicei în fiecare an, în februarie) organizatorii propun participanţilor volumul „Bolnav de aurora” (toate poeziile poetului).
Este al 2-lea titlu din 5 contractate la Editura Dacia XXI Cluj Napoca, ca urmare a unui protocol între părţi: Editura respectiv Primaria / Consiliul local Tăuţii-Măgherăuş.
Adăpostiţi-vă în ŞIUGARIU! Sau doar poposiţi:
Vă aşteptăm să daţi curs invitaţiei noastre la această lansare de carte!
Lasaţi-vă învăluiţi în aurora (i)luminării Cuvântului...
Progresia SIUGARIU - continua!
Publicat de Angela MICLEA
PROGNOZA METEO 1 IUNIE 2012 ZIUA COPILULUI
Vremea va fi instabilă în cea mai mare parte a teritoriului. Vor fi înnorări temporar accentuate în vestul, centrul şi nordul ţării, inclusiv în Maramureş, unde pe arii relativ extinse se vor semnala averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. În celelalte regiuni cerul va fi temporar noros şi local, îndeosebi după-amiaza şi seara, vor fi fenomene de instabilitate atmosferică. Vor fi condiţii de grindină, iar cantităţile de apă vor depaşi local 25 l/mp. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 19 şi 27 de grade, iar cele minime între 9 şi 17 grade.
„Comorile copilăriei”
Complex de manifestări dedicate copiilor şi realizate de copii
Vineri, 1 Iunie 2012, ora 11, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Secţia pentru copii organizează un complex de manifestări dedicate Zilei Internaţionale a Copilului:
Ø Festivitatea de premiere a concursului „Cel mai bun” şi „Cel mai fidel cititor” al Secţiei pentru copii”, ediţia a XIX-a;
Corina Şandor - Martin
specialist relaţii publice
Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare
Mobil: 0722-385323
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com
Vineri, 1 Iunie 2012, ora 11, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Secţia pentru copii organizează un complex de manifestări dedicate Zilei Internaţionale a Copilului:
Ø Festivitatea de premiere a concursului „Cel mai bun” şi „Cel mai fidel cititor” al Secţiei pentru copii”, ediţia a XIX-a;
Ø Lansarea revistei pentru elevi „Fascinaţia lecturii” nr. 1/2012, realizat de Secţia pentru copii;
Ø Lansarea Albumului Secţiei pentru copii „Eternitatea clipei... copilăria” pe anul 2011, realizator Amalia Talpoş, bibliotecar Secţia pentru copii;
Ø „Comorile copilăriei” – activitate realizată de elevii clasei a III-a A de la Şcoala cu clasele I-VIII „Avram Iancu” Baia Mare prof. Monica Ienuţaş;
Ø „Micile nimicuri, lucruri de luat în serios” – expoziţie de artă plastică realizată de Clubul EMAGIC , coord. prof. Corina Bote;
Ø „Pasiunea mea, desenul” expoziţie de desene realizate de Bianca Brandlhofer, elevă în clasa a VI-a B, Şcoala „Al. I. Cuza”;
Ø „Clubul inimioarelor” expoziţie de artă plastică, coord. muzeograf Minerva Luca, locaţie: Ludotecă.
Corina Şandor - Martin
specialist relaţii publice
Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare
Mobil: 0722-385323
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com
GEORGE PETROVAI - Meditaţiile lui Moise
Rugăciunea de pe muntele Nebo
Iţi mulţumesc, iubit Părinte,
pentru a Tale multe daruri
în lunga mea viaţă,
ce ani numără douăzeci
peste a sutei împlinire,
scurşi ca-ntr-o-nchipuire
prin legea timpului din viu.
Poruncile în zeci de ani
Ţi le-am urmat după puteri
şi-un bun păstor am vrut să fiu
pentru sărmanii mei evrei,
eliberaţi de voia-Ţi suverană
din faraonica robie
şi-ajunşi prin marea spintecată
în dezolarea din câmpie,
pe unde-n patruzeci de ani
i-am tot purtat cu mic cu mare
ca-n ţara laptelui şi-a mierii
să nu pătrundă orişicare,
ci numai cei ce n-au cârtit
şi după datini Te-au cinstit.
Eu însumi Te-am nemulţumit
cu firea mea şovăitoare,
şi asta face ca acuma
să văd Canaanu-n depărtare,
fiindu-mi însă nepermis
parte să am de ce-ai promis.
Dar fie-Ţi numele slăvit
de-acum şi până-n veci de veci!
Iar mie, rogu-Te să-mi laşi
ʼnaintea morţii un scurt timp,
astfel ca viaţa să-mi revăd
ca pe un vis atras de mit.
Meditaţia I
(Primele miracole)
Viaţa
este un miracol
şi
naşterea aşijderea,
căci
omul cu ştiinţa sa
e
pentru viu nevrednic sol,
cu
totul fără de putinţă
să
înţeleagă ce-i ascuns
în
tainele întregii Faceri –
există,
şi-asta-i pentru el de-ajuns!
Nu-i
dat ca omul să ajungă
la
Dumnezeu pe-un drum cotit,
ci
calea dreaptă a credinţei
îl duce
spre-un nou răsărit…
Cum ştii, Părinte, m-am născut
într-un
Egipt urgisitor
pentru
evrei şi toţi ai lor,
iar
biata mama s-a zbătut
să mă
salveze de la moartea
cerută-n
chip poruncitor
pentru
băieţii robilor
de-acea
cumplită piază-rea,
neomenosul
Faraon,
şi-n
sicriaş bine-ntocmit
din papură, cu smoală uns,
m-a pus hrănit şi adormit,
ca să
plutesc prin stufăriş
la
malul Nilului zeiesc,
cu-ncredinţarea
c-oi trăi
prin
vrerea Tatălui ceresc.
Şi-ntr-adevăr, am fost salvat
chiar
de prinţesa egipteană,
printr-un
miracol destinat
să fie
pentru crez o mană.
Cum
altfel să le dai de rost
că
toate palma au bătut
ca
pruncu-n viaţă să rămână,
iar
fraţii-n el să afle scut?!
Până şi
sora mea intrase
în tot acest divin complot,
astfel
ca mama să-mi dea ţâţă
ca unui
prearegesc nepot.
S-a tot gândit prinţesa mamă
ce nume
mi s-ar potrivi,
şi cum
din ape mă scosese,
la
Moise dânsa se opri…
Crescând, am cercetat Egiptul
şi-nvăţătura
sa regală,
precum
cultura, medicina
sau
structurarea socială,
gândindu-mă
necontenit
că va
veni o zi anume,
când
Israelu-şi va dori
cu
capul sus să iasă-n lume…
Dar a
venit ziua funestă
când
l-am văzut pe-un frate-al meu,
cum e
bătut de-un egiptean
doar
pentru faptul că-i evreu.
Puteam
privi nepăsător
la
victimă şi la călău?
M-am repezit şi l-am lovit
pe agresorul prostălău.
Nici
astăzi nu mă dumiresc
cum dintr-un
pumn a şi murit;
posibil
ca prin mâna mea
braţul
divin să-l fi lovit…
Chiar
la-nceput am înlemnit
şi mă
uitam la mort gemând.
Simţeam
că de sfârşeală cad,
dar
totuşi îmi venea s-o-ntind.
Mi-am
revenit printr-un efort
şi cu
evreul am săpat
o
groap-adâncă în nisip,
în care mortul l-am culcat.
Credeam că totul s-a sfârşit
şi de coşmar sunt izbăvit;
m-am înşelat, eram filat,
aşa că
Madianul m-a salvat.
Meditaţia II
(Alesul)
Eram
străin în loc străin
şi-n
gând cu fraţii înrobiţi,
dar prea nedrept ar fi s-afirm
că tot
destinu-mi fu hain.
(Doar
ştii mai bine decât mine
cum
omul Tu l-ai conceput –
fărâmele
să-l mulţumească
şi să
regrete ce-a trecut…)
Mi se părea
că-s fericit
cât
omului îi stă în fire,
ca soţ
Seforei şi ca tată
pruncit
cu totul prin iubire.
Cum
bucuria-i cunoscută
doar de
copilul fără vină,
se cere
inimii mature
ca cea
de prunc să redevină…
Şi-aşa,
cu inima avidă
de-a
vieţuirii bucurie,
călcam
cu turmele de oi
pe
stamba verde din câmpie,
ca la
Horeb să pot ajunge
şi
sufletul să mi-l încânt
de sus, cu-a Ta pictură vie
mai
fascinantă ca un cânt.
Priveam
întâi spre-un cer năuc
de-a
Soarelui înverşunare,
ce-şi
arcuia azurul zvelt
din
zări spre-o nesfârşită zare;
apoi
privirea mi-o-mbăiam
în
feeria de culori
şi
fluture-mi doream să fiu
ca să
mă zbengui printre flori…
Când pe
Horeb mi Te-ai vădit
ca rug
arzând fără să ardă,
am înţeles că locu-i sfânt
şi-i
tabú omul să Te vadă.
Cu-ncredere
m-ai onorat
făcându-mă
al Tău trimis,
ca planu-n toate să decurgă
cum din
vechime ai promis.
Vroiam
să scap de-nsărcinare
printr-o
eschivă nefondată:
că eşti
enigmă chiar prin nume
şi că
mi-i limba încleiată.
Dar
când mi-ai spus pe-un ton răstit:
“Sunt Cel ce sunt, şi-i îndeajuns!”,
îndată am pornit la drum
cu zelul proaspătului uns.
Meditaţia III
(Ieşirea din Egipt)
Aveam
poruncă de la Tine
ca
împreună cu Aaron,
evreilor
să le vorbesc
de planul Tău şi-a lor silinţă
în
ascultare şi credinţă,
apoi să
dau de Faraon
(eu,
vistierul vrerilor divine
pentru
a fratelui rostire)
şi-ndată
să-l înştiinţez
că-ndemnul
Tău imperativ
este ca
robii să-i sloboadă
din
seculara lor trudire,
în caz
contrar peste Egipt
şi
peste-ntreaga-i seminţie
se va
abate grea urgie.
Cum
Faraonul se credea
zeu mai
puternic decât Tine,
a
necinstit a Ta poruncă,
ba în
trufia-i sfidătoare
i-a
osândit pe bieţii robi
la
munci atât de-apăsătoare,
încât
pe capul meu cădeau
reproşuri
grele, felurite
pentru
amestec nepermis
în
taina lucrurilor scurse
din
viitor înspre trecut,
ce răul
– deja cunoscut
şi
devenit obişnuit –
l-a-nlocuit
cu un calvar
mult
mai perfid şi mai amar
decât
obida dinainte.
Atunci,
ca Faraonul să-nţeleagă
că-i un
nevrednic muritor
şi că
Tu, Domnul, eşti Unicul
de
viaţă şi de moarte dătător,
trimis-ai
plăgi pustiitoare
peste-a
Egiptului suflare,
ca
inima de căpcăun
a
bestialului stăpân
(după
ce Tu i-ai împietrit-o)
să se
înmoaie şi să plângă
pentru
trufia sa nătângă,
văzând
cum prăpădenia loveşte
c-o
suverană necruţare
doar egipteni
fără crezare.
Cădeau
din cer neîncetat
- de-a
valma peste om şi vite –
urgii,
pornite sau oprite
la
semnu-n mine germinat
de
voia-Ţi-faptă-n necreat,
şi-n
tot Egiptul se-auzea
cum
bate vântul nimicirii,
când peste trupul său slăbit
de faraonica-ndârjire,
s-au abătut în ritm sporit
actori
haini din piesa groazei:
ba
broaşte, muşte şi lăcuste,
ba
piatră, foc, epidemii
şi-alte
cu dichis năpaste.
Veni la
rând a zecea plagă
cu
moartea primului născut
din om
şi din nevorbitor,
când
Însuşi Tu ai coborât
ca
moartea să o odrăsleşti
în
casele neînsemnate
cu
sânge ritual din Paşte,
dovadă
c-aici locuiau
cei
care nu Te proslăveau.
De-abia
când moartea se-nnădi
la
egiptenii din olat
şi când
chiar fiul de-mpărat
de
nefiinţă fu luat,
de-abia
atunci veni poruncă
să
părăsim îndată ţara,
ca-n
straiţe să luăm deodată
poveri
şi blestem laolaltă…
Împovăraţi
cu toate cele
-
copii, mâncare şi odoare –
ne-am
aşternut la drum spre mare
(pestriţ
convoi de mii şi sute),
călăuziţi
şi-ncurajaţi
de-a Ta
statornică vegheare:
un stâlp de nor ziua plutind,
alt stâlp în noapte luminând.
Şi tocmai când ne-nchipuiam
că am scăpat pentru vecie
de egipteni şi-a lor robie,
văzurăm carele de luptă
ce alergau mâncând pământul,
ca să
ne-ntoarcă înapoi
cum
cîinii-ntorc turma de oi.
Căci
chibzuind la ce va fi
după
plecarea noastră-n pripă,
ei au
văzut marea risipă
în
lipsa forţei de-a munci…
O,
Doamne, ce mai hărmălaie
se
ridică din toată gloata!
Cei
slabi plângeau
şi
blestemau,
iar
unii m-acuzau făţiş
că i-am momit cu libertatea,
ca
pe-un măgar să schimbe calul
şi în
deşert să-şi afle moartea.
Degeaba
gura mi-am bătut
cu
întâmplări fără uitare,
precum
miracolul ieşirii
din
egipteana împilare,
un dar
divin care obligă
copiii
neamului evreu
la
veşnică recunoştinţă
faţă de
Domnul Dumnezeu.
S-au liniştit încet-încet
când alt miracol s-a ivit:
deşi păreau c-acuşi-acuşi
ne-ajung oştenii egipteni,
din ochii lor am dispărut
în norul-stâlp dumnezeit,
păstrând
între grupările adverse
o
neschimbată depărtare
până
la-n veci neliniştita mare.
Aici,
de-ndată undele atinse
de-al meu toiag umplut cu har,
s-au despărţit făcând cărare
prin
stâncăria apelor cu sare
- ce
spumegau
şi clocoteau,
dar de poruncă ascultau –,
ca tot norodul urmărit
şi de
uimire amuţit,
să vadă
de pe malul dimpotrivă
cum
zidu-nşelător se frânge
şi-n
bubuitul reunit
a zeci
şi sute de cascade,
se
prăbuşeşte catastrofic
peste
armata egipteană,
scoţând
pe urmă la lumină
firimituri
din făloşenia umană.
Iar
marea-nchisă cum a fost
de la
geneză până azi,
îşi
murmura cântarea sa
tot
împingând talaz după talaz
- ce
rana nevăzută i-o lingeau –,
iar
forţa-i colosală o sorbeau
nenumărate
vălurele foşnitoare,
prea
slabe-n neclintirea vremii
ca
pieptul mamei să nu-l cate
pentru
refacerea-ndrăznelii
de-a
mângâia cu voluptate
trupul
fierbinte al ţărânei.
Meditaţia IV
(Pribegia prin
pustie)
Ne-am
refăcut cu chiu cu vai
după
cumplitele-ncercări,
ca să
ne-aşternem iar la drum
cu
gândul la acele zări
unde
ştiam că ne aşteaptă
mănoasa
ta făgăduinţă –
o ţară
de legendă vie
pentru-ndelungă
folosinţă…
Dar
drumul prin pustietate
nu-i
desfătare şi plăcere
chiar
şi atunci când e bătut
de
oameni în plină putere,
necum
de-o gloată-ngreunată
cu
prunci, femei, bolnavi, bătrâni,
care la
marşuri faţă fac
doar în
căruţe şi pe-asini.
Nici
mie nu-mi era uşor
cu cei
optzeci de ani în spate –
dar
n-aveam voie să mă plâng,
ci să
m-arăt pildă în toate.
Strângeam
din dinţi şi rezistam
- fiind
vechi prieten al pustiei –
ba
chiar şi vreme îmi făceam
să văd
sublimul grozăviei.
Întinsul
spaţiu cotropit
de-atotputernicul
nisip,
mă-nfiora
şi m-atrăgea
cu
forţa sa de arhetip.
Părea
că-i lumea nefiinţei
ce-a
precedat creaţia –
tărâm
de forme netrezite,
ce-şi
are frumuseţea sa.
Când
soarele se-nalţă-n zori
ca
dintr-o mare-ncremenită,
de-atâta
hiperfrumuseţe
simţirea
pare obosită.
Iar la
apus, alt recital
de
frumuseţi dezlănţuite –
cascade
de culori zvârlite
peste
tăcerea de opal…
Apoi,
din gloată se-auziră
iar
strigăte nemulţumite:
că
de-nsetare stau să moară
şi că
servesc răbdări prăjite.
Nu
şi-au curmat cârtirea şuie
nici
când cu mană i-ai hrănit,
ori când – lovind eu cu-ndoială –
din stâncă apa a ţâşnit.
Ba şi
mai şi: urcând pe munte
ca
Legea Ta să o primesc,
la-ntoarcere
m-am îngrozit
văzându-i
cum Te preţuiesc.
Căci
ţopăiau cu-nverşunare
şi
se-nchinau unui viţel,
pe care-l dăltuiră-n aur
dup-al Egiptului model.
Atunci,
cuprins de grea mânie,
pe toţi
ai vrut să-i prăpădeşti!
Dar
i-ai iertat la ruga mea,
făcând
astfel dovada că Tu Eşti.
În
schimb, mi-ai poruncit să-i plimb
ani
patruzeci fără oprire,
ca să
dispară păcătoşii
şi să
ai parte de cinstire.
Meditaţie V
(Înfăptuiri şi
previziuni)
Să stai
cu Domnul la taifas
nu-i
la-ndemâna orişicui,
iar
prietenia Sa aparte
- în
care El tot dăruieşte
ca
ochiul inimii să-L vadă -,
onoare-i
pentru om, dar şi îndemn
să-şi
biruie nefericitul lui impas
din
astă viaţă ca un scurt popas.
…Tu,
care gândul omului citeşti
şi
inima i-o cercetezi,
îmi
ştii prea bine străduinţa
de-a Te
servi după puteri
ca
planul să Ţi-l împlineşti,
în
chipul ăsta ajutând
la-nscrierea
destinului evreu
în
cartea lumilor ce-or fi,
prin
legi cu rol transformator
pentru
alesul Tău popor:
la
sărbători şi-n ritual,
la masă
şi-n plan social.
E drept
c-aceste transformări
au fost
imperativ cerute
de
voia-Ţi supratemporală,
şi cu
ocoluri împlinite
din
pricini doar abia schiţate
sau
prin abateri pronunţate.
Dar,
cum se vede foarte bine,
progresu-n
lume-i nelipsit;
atâta doar că-n plan moral,
omul pe
rac l-a depăşit…
Cum
omenirea se îndreaptă
spre
catastrofe nu spre bine,
pentru
evreii nenăscuţi
nu-i
greu de-ntrevăzut ce vine:
nemulţumiri,
războaie, necredinţă
şi
foarte multă suferinţă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)