in memoriam înv. Rujița Naghi
Ziua copilului este un prilej de a sărbători copilăria, de a oferi
sprijin copiilor, de a inspira comunitatea şi familia noastră, de a aprecia şi
iubi şi conferă an de an un prilej de mare bucurie, o „întâlnire” fericită a
celor mari cu cei mici, nu doar prin intermediul unor atenţii şi cadouri, ci şi
prin participarea împreună la acţiuni şi evenimente inedite, atractive pentru
copii şi aducătoare de amintiri şi nostalgii pentru cei mari, care mai
păstrează însă un crâmpei din sufletul lor de copii.
Copilăria este cea mai frumoasă perioadă din viața fiecăruia,
reprezentând vârsta inocenței și a candorii. Jocul și joaca sunt elemente
caracteristice copilăriei, ele îi dau farmec, reprezentând o modalitate prin
care copiii pot descoperi lumea înconjurătoare și totodată minunatele lucruri
pe care copilăria le poate oferi. Aceste elemente se află într-o legătură
foarte strânsă: prin joc, copiii descoperă lumea, iar adulții se întorc la
perioada copilăriei, redescoperind acea vârstă a inocenței. Datorită acestui
lucru jocul a devenit adiacent unei alte teme și anume copilăria.
1 Iunie este un prilej de a sărbători
copilăria, de a aduce un cât de mic
zâmbet pe chipul copiilor și… de ce nu,
pe chipul tuturor celor implicați în proiect atât direct cât și
indirect. Aproape an de an comunitatea locală s-a implicat în astfel de
proiecte realizând nu doar o,,întâlnire’’ fericită a celor mari cu cei mici
prin intermediul unor atenţii şi cadouri, ci prin participarea împreună la
acţiuni şi evenimente inedite, atractive pentru copii şi aducătoare de amintiri
şi nostalgii pentru cei mari, care mai păstrează încă un crâmpei din sufletul
lor de copil.
Oricare dintre noi, pitic sau voinic,
are voie sa se simtă copil și chiar este
necesar ca măcar o dată pe an să lăsăm în urmă problemele de zi cu zi, să
zâmbim curat, să ne aducem aminte de părinți si să simțim că ludicul înflorește
în inimile noastre.
De
fiecare dată mă emoționează Ziua Internațională a Copilului și încerc să ofer
în calitatea mea de învățător - bucurie, dragoste și bunătate, fiindcă vorbim
de inocență și bucuria vârstei lor!
După ce în
prealabil construiesc, pas cu pas, o
scurtă lecție de „dirigenție” fiindcă vorbesc de Clasa pregătitoare și copii de 6-7-8 ani, în
care le explic pe înțelesul lor ce drepturi și îndatoriri au în calitate de
ELEV, ce important este să crească într-un mediu sigur, iubitor, educativ, din
care să nu le lipsească nimic, dăm drumul, treptat, la distracție!
Pentru
început mergem să vizităm Centrul de Documentare și Biblioteca școlii noastre,
responsabil Mogoș Ruxandra. Cu profesionalism ne prezintă ultimele nouătăți iar copilașii împrumută cărți devenite
universale: Cenușăreasa, Albă ca Zăpada, Scufița Roșie, Degețica, Mica Sirenă,
Frumoasa și Bestia, Peter Pan, dar și cărți mult dorite de copii: Micul Dragon,
Poveștile lui Dinţinel, Scrisoare către barză, Un hotel cu surprize, O girafă
în spațiu, Poveștile Andrei, etc.
Fiindcă
suntem cuminți de fiecare dată, eu spunându-le să pășească într-o bibliotecă
ca-n biserică, doamna bibliotecară ne propune un desen. Cel mai mult îi bucură
pe copii faptul că utilizează creioane colorate performante, pe care le
folosesc la comun! Așteaptă unul după altul iar răbdarea, empatia, altruismul este
la el acasă. Și ca totul să fie perfect, ne delectăm cu un desen animat,
recunosc, ales de mine. Poate fi ciocănitoarea buclucașa Woody, Familia
Flinston, Popeye Marinarul, Lolek și Bolek ori ...Mihaela&Miaunel și
Bălănel!
Ora
următoare mergem să desenăm pe asfalt fiindcă avem o curte asfaltată generoasa!
Acolo „micii pictori” își pun în valoare talentul și fantezia! Mi-a plăcut
faptul că o fetiță foarte isteață a făcut steagul Spaniei. Întrebând-o de ce a
făcut steagul Spaniei și nu a României mi-a răspuns că acolo s-a născut! Ce
emoționant! Am întrebat-o dacă știe spaniolă și m-a lăsat „mască” în sensul că
poate fi translatorul meu oricând în Madrid...
Tot ce vă relatez se întâmplă la Școala
Gimnazială Mireșu Mare, județul Maramureș la Clasa Pregătitoare! De acolo
plecăm la Centrul de distracții din fața Căminului cultural! Suntem primii
care-l folosim! Că a fost construit pentru copii! Fiind mulți elevi, adică 24
de copilași energici, le propun un concurs „Cine aleargă mai repede”, ultima
dată ratând podiumul pentru că n-am trișat și nu am putut alerga mai repede ca elevii
David, Levi, Denis, Elena, Rareș (chiar nu știu ordinea) și apoi „epuizați” cât
de cât, ne jucăm atât de bine pe leagăne, tobogane, balansoare. Ne adunăm
frumos, în ritm alert la comanda „Clasa Pregătitoare la mine adunarea”, ne
numărăm din nou (un defect al meu) după care plecăm prin fața bisericii în
văzut șoferilor care trec pe lângă noi, uimiți și bucuroși să vadă copilașii
noștri, viitorul nostru. La trecerea pentru pietoni din fața școlii se face rând de autoturisme. Trecem! Le strig nu beți apă! Majoritatea mă ascultă!
Înghețata cumpărată pentru ei o s-o mâncăm a doua zi, de la ora 09,oo!
Prof. înv. primar Gelu DRAGOȘ
Foto: GDL
