miercuri, 23 mai 2012

Plaiuri Codreneşti


Ulmeni, locul copilariei mele, reprezintă lumea în care convieţuiesc, împletindu-mi raţiunea cu elementele autentice ale culturii si civilizației românești, ale portului popular din Zona Codrului, dar şi cu liniile melodice codreneşti, care-ţi deschid calea spre noi orizonturi. În această lume mirifică, plină de legendă si istorie, am ales să-mi petrec, și anii adolescenței, în calitate de elevă de liceu,  mândrindu-mă cu valorile, principiile şi noile identităţi descoperite.
             Ţara Codrului, cunoscută sub această denumire, se află la  interferenţa judeţelor Maramureș, Satu-Mare, Salaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codrii seculari; ce se îngemânează cu câmpii mănoase, străbătute de râul Someș, ce formează defileul cunoscut sub denumirea ,,Strâmtorile Țicăului”, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar acesta zonă poartă cu semeție și urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarța de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabilă. 
            Această zonă etnografică prezintă numeroase enigme, dar şi valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste bijuterii ale plaiurilor codreneşti:                
             Biserica de lemn   Arduzel a fost  construită  în anul 1650 la Gârdani,  de credincioşii greco-catolici. De acolo a fost adusă aici, la începutul secolului  al-XIX-lea. Pictura este aproape în întregime distrusă, doar pe iconostas se pot distinge figurile apostolilor şi a Mântuitorului.         
             Biserica de piatră și lemn Ulmeni, ,, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” provine din Șomcuta Mare și a fost reclădită în 1895, are un Chivot aurit cu proeminențe și reliefuri florale crucifiere excepțional lucrate din secolul al XVIII-lea.
             Biserica de lemn  Buzeşti, datată în 1799 prin inscripție, este una aparte, deoarece construcția ei a fost puternic influențată de stilul baroc, fiind pictată în secolul al-XIX-lea.
             Casa memorială ,,George Pop de Băseşti” situată în localitatea maramureșeană Băseşti, a funcționează ca muzeu de la 1 februarie 1976, conacul ce a aparţinut Tribunului Marii Uniri, a fost  construită în anii 1885 - 1890, constituind timp de trei decenii un punct de referintă şi de întâlnire a multor personalităţi transilvănene: dr. Vasile Lucaciu, Vasile Goldiş, Ion Raţiu, Teodor Mihali, năzuințele neamului românesc aducându-l, și pe marele istoric Nicolae Iorga în casa  lui badea George din Băsești. Documente de familie, fotografii, obiecte personale  recompun viaţa şi activitatea  marelui patriot,  George Pop de Băseşti.
               Desigur, toate aceste frumuseți  sunt puse în valoare de harnicii și ospitalierii codreni, oameni, care prin sufletul lor cald și prin portul popular: cămeșă și spăcel cu ciur, lucrat manual, gaci și zadii, se remarcă oriunde, prin prezența lor. 
               Țara Codrului se mândrește  cu ,,oameni de seamă “originari ai acestor tinuturi: scriitori, critici literari, dascăli, medici, jurişti şi interpreţi de muzică populară. Amintim  pe poetul, prozatorul, autorul de snoave şi povestiri Petre Dulfu, născut în localitatea Tohat ,,un Ion Creangă al Ardealului” Dr. docent Florian C. Ulmeanu,  întemeietorul medicinii sportive, îngrăgitul interpret de muzică populară Emil Gavriş,  juristul Vasile Grădişteanu, iar dintre cei contemporani nouă îi amintim pe membrii Uniunii Scriitorilor din România, toți născuți în Ulmeni: Radu Ulmeanu, Florica Bud, Vasile Morar, profesor Aurora Puşcaş, fondatorul  învăţământului particular liceal maramureșean.
                  Consider că, Ţara Codrului a fost dintotdeauna  un ținut unic, binecuvântat de Dumnezeu, cu  valori și oameni fară pereche, iar noi generaţia tânără, vrem să aducem  un omagiu oamenilor trecuţi în lumea celor fără de dor și  să-i preţuim pe cei care ne sunt contemporani, având datoria sacră,  de a duce mai departe tradițiile și obiceiurile strămoșești.
   
  Andreia-Roxana BOTIŞ, clasa a XI-a,  Liceul ,,George Pop de Băsești” Ulmeni
             

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu