Învăţătoarea
reclamată la Parchet deţine o şcoală primară cu after school în Capitală!
Învăţătoarea de la Şcoala nr. 10 reclamată la Parchet pentru
că ar fi cerut părinţilor bani de cadouri deţine, împreună cu un alt cadru
didactic, o şcoală primară cu after school, care are două sedii în zone
rezidenţiale ale Capitalei.
Dana Blându a deschis, împreună cu o altă învăţătoare,
şcoala primară privată Şcolar AS, care are două sedii, în Băneasa şi Pipera,
oferind şi servicii de after school, tabere şi petreceri pentru elevi, după cum
se precizează pe site-ul şcolii.
Partenera ei în această afacere spunea, acum mai mulţi ani,
că primul sediu a fost deschis în octombrie 2005, iar cel de-al doilea, un an
mai târziu.
Potrivit site-ului Şcolar AS, tariful lunar practicat este
de 650 de lei pentru after school şi, respectiv, 800 de lei pentru şcoală
primară, care creşte în cazul celor care doresc să fie asigurate masa şi
transportul. În ofertă apare şi serviciul before school, care costă 500 de lei
pe lună.
Tot pe site-ul şcolii private se precizează că aceasta are
ca parteneri cadre didactice de la mai multe şcoli şi licee bucureştene,
inclusiv de la Şcoala nr. 10.
Persoana de contact menţionată pe acelaşi site este chiar
învăţătoarea Dana Blându.
Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) a
sesizat, luni, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, în legătură cu
presupusele fapte penale săvârşite de învăţătoarea Dana Blându de la Şcoala nr.
10 din Capitală, acuzată că ar fi cerut părinţilor bani de cadouri.
Reprezentanţii ISMB au mai precizat, pentru MEDIAFAX, că
aspectele penale în acest caz vor fi analizate de către Parchet, iar cele
administrative, de către unitatea de învăţământ.
Şeful ISMB, Constantin Trăistaru, a declarat anterior, tot
pentru MEDIAFAX, că dacă se dovedeşte că învăţătoarea este vinovată, ea riscă
sancţiunea maximă a excluderii din învăţământ.
Trăistaru a precizat că pentru analizarea acestui caz au
fost nominalizaţi doi inspectori din cadrul ISMB şi s-a dispus constituirea
unei comisii de cercetare la nivelul şcolii. Inspectorii vor realiza o
cercetare independentă faţă de membrii comisiei.
Cercetările în acest caz vor începe efectiv în 6 ianuarie,
întrucât personalul din şcoală este până atunci liber, iar angajaţii nu pot fi
chemaţi la serviciu din concediu, conform legii. Trăistaru a estimat că
cercetările vor dura o săptămână.
Reprezentanţii ISMB au contactat-o şi pe femeia care a făcut
denunţul, mama unui elev de la clasa învăţătoarei, aceasta neaflându-se în
prezent în Capitală, şi au invitat-o la discuţii tot începând din 6 ianuarie.
Trăistaru a mai precizat pentru MEDIAFAX că, dacă i se
dovedeşte vinovăţia, învăţătoarea riscă sancţiuni maxime, până la excluderea
din învăţământ.
ISMB va analiza totodată dacă este vorba de un caz izolat
sau un fenomen la Şcoala nr. 10.
Părinţii sunt sfătuiţi să sesizeze inspectoratul şcolar în
cazul în care li se cer bani pentru orice fel de protocol.
Consiliul Naţional al Elevilor a afirmat, în contextul
cazului învăţătoarei care ar fi cerut bani de cadouri, că profesorii şi
părinţii care permit astfel de practici încurajează corupţia, organizaţia
avertizând că fondurile strânse ilegal în şcoli sunt, conform Codului Penal,
foloase necuvenite.
Ancheta în acest caz a început după ce în presă a fost
prezentată o înregistrare video preluată de pe Youtube, în care este surprinsă
o discuţie între părinţi şi o învăţătoare de la Şcoala nr. 10 din centrul
Capitalei, care cere bani pentru cadourile de sărbători.
Părinţii îi reproşează învăţătoarei că le cere prea mulţi
bani, aceasta spunând că trebuie să fie oferite cadouri atât secretarei şcolii
şi bibliotecarei, cât şi paznicilor şi femeilor de serviciu.
Potrivit discuţiei surprinse în înregistrarea video,
învăţătoarea le reproşează părinţilor că nu au strâns suficienţi bani de
cadouri: "Astea-s cadourile voastre? Am sunat. Mai vine ceva, nu mai vine.
Atât vă reprezintă? Nu sunteţi cartofi, nu sunteţi oi să vă învăţ!".
"Eu v-am întrebat: v-aţi organizat? Este în politica
românească, balcanică, de sărbători să se ofere. Mi s-a spus că aveţi un buget
de 50 de lei la patru oameni. Şi am întrebat cui daţi aceste cadouri? Mi s-a
spus: trei profesori şi un director. Şi cealaltă directoare are bube? Şi copiii
nu salută doctorul, femeile de serviciu?", le reproşează învăţătoarea
părinţilor.
Când un părinte spune că deja au dat 200 de lei în 26
noiembrie şi susţine că nu este normal să dea 1.000 de lei că vine Moşul,
învăţătoarea îi răspunde: Bun, foarte bine, asta vă reprezintă!".
Învăţătoarea spune apoi că de 50 de lei pot fi cumpărate
sticle cu băutură pentru paznici: "Cincizeci de lei de la Moş duceţi spre
cele şapte sticle de băutură pentru bodyguarzi. Şapte ori şapte sunt 49. Ce am
cerut, fratele meu, ce am cerut?. Foarte bine, şapte lei pentru bodyguard nu e
nicio problemă. Un cadou pentru bodyguard este perfect la 10 lei. Dar ca să îi
dai secretarei şcolii, bibliotecarei şi informaticii ...".
Întrebată de un părinte de ce trebuie să dea bani pentru
bibliotecară şi pentru informatică, învăţătoarea îi răspunde: "Pentru că
este în comunitate, doamnă".
Atunci când părinţii îi spun că nu pot da 500 de lei pentru
cadouri, profesoara le răspunde: "Nu este problema mea! Pe mine nu mă
încălzeşte, nu primesc onoruri, nu mă mută de la ţară, nu mi se întâmplă nimic.
Copiii voştri însă o să fie, în schimb, nişte săraci în suflet! Pentru că i-am
văzut cum doreau să se ducă să ofere".
Învăţătoarea le spune apoi că "următoarea mişcare este
de Paşte" şi le recomandă să se gândească până atunci dacă doresc să se
alinieze "unui sistem românesc, balcanic, de stat".
Aceasta a mai spus că, nici când avea "clasă de ţigani", nu
avea aşa cadouri.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei, prezentat în 21 mai, suma totală pe care o cheltuie familiile cu
şcoala este de 419,37 euro pe an, mai mult decât îşi pot permite familiile cele
mai sărace din România. În aceste condiţii, majoritatea lucrurilor necesare
elevilor ar fi imposibil de cumpărat dacă nu ar fi gratuite manuale, anumite
rechizite şi transportortul.
Acestor costuri li se adaugă aşa-numitele "plăţi
ascunse" ale sistemului de învăţământ preuniversitar, printre care banii
daţi pe culegeri şi caiete speciale, software educaţional, uniformă şi
echipamentul pentru sport, fondul şcolii, fondul clasei, contribuţia la paza
unităţii de învăţământ, meditaţii, alimentele consumate pe durata programului
de şcoală, diverse evenimente şcolare şi alte categorii, costul total mediu
anual pe copil fiind estimat la 1.490 lei, adică în jur de 370 de euro.
În aceste condiţii,
multe familii sărace preferă să-şi ţină copiii acasă sau să-i retragă de la
cursuri când nu mai pot suporta costurile, relevă aceeaşi cercetare. Sursa
Mediafax
Cristian
LAURENŢIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu