„Cestiunea lipovenismului era cu totulu streină Româniloru; nime nu se ocupase a o studia în fondu şi a o privi cu ochi curatu românesci. De aceea, cându ea fu provocatu de împregiurări, şi Românii trebuiau a’şi da sentenţia loru românească, bărbaţii noştri de statu aveau despre ea noţiunile cele mai vagi şi mai neesacte. Unii se uitau la ea numai din punctulu de vedere politic: priviau în lipoveni victime ale cutărei politice streine, şi protegiaţi ale cutăria politici; alţii o priviau din punctulu de vedere alu ideeloru cosmopolite şi umanitare; ceialalţi în fine vedeau numai ocasiune de a’şi face paradă de libertăţile acordate statului românu în urma tractatului de Parisu. Nime nu era în stare se judece şi se lucre în această cestiune ca Românu şi pentru statulu Românu. Lipovenii deci, favoriţi de această stare a spiriteloru inteligenţei române, cu tactica ghibace, de care nu suntu lipsiţi omenii ce lucră pe ascunsu, au isbutitu a se constitui în România, fără nici-unu controlu, ca statu în stat, folosindu-se de tote drepturile acordate Româniloru şi sustrăgându-se dela tote îndatoririle şi prescripţiunile, care li se păreau necompatibile cu condiţiunea loru de sectanţi religioşi.”
LIPOVENISMULU ADICĂ SCHISMATICII SEU RASCOLNICII ŞI ERETICII RUSEŞCI
DESPRE AUTORI RUŞI ŞI IZVORE NAŢIONALI ROMÂNE
EPISCOPULU DUNĂREI-DE-JOSU
MELCHISEDEK
BUCURESCI, 1871
Melchisedec Ştefănescu (Mihail, pe nume de mirean, n. 15 februarie 1823, Gârcina, judeţul Neamţ — d. 16 mai1892, Roman, Neamţ) a fost un episcop şi istoric român, politician, membru titular (1870) al Academiei Române.
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu