Cele zece îndemnuri

                                                                                                de Gheorghe Pârja

Ușor putem vedea că ni se propune o nouă formulă a lumii în care să trăim. Globalizarea este prezentă în doze apreciabile. Dezmățul lumii de astăzi nu are busolă, și nici nu dă semne să intre în posesia ei. Ni se spune, cu degetul la tâmple, să ne schimbăm mentalitatea, că nu mai corespundem ideologiilor care au intrat în cetate. Deasupra noastră se arată Marea Resetare de la Davos, sugerată de economistul german Klaus Schwab, care a stârnit controverse aprinse în legătură cu practicile care ar urma să cuprindă lumea. Unii o socotesc o utopie, alții un complot mondial. Oricum, viața pe care o știm se va schimba. Dar, în ultimii 30 de ani, viața pe la noi este gata schimbată. E destul să ne gândim la exilul economico-psihologic a cinci milioane de români, și motivul risipirii lor în lume, și vedem schimbarea cu ochii.
Deocamdată, statul român este moleșit de politicieni, oengisme, comoditate și mediocritate. O spun cu durere, dar asta este constatarea mea. Unii politicieni români se manifestă pe față. Adică nu mai vorbesc de credință, tradiție, istorie, de limba română. Vorba unui universitar ieșean, asistăm la deșcolarizarea României. Este un trist adevăr. Ce-i de făcut? Stăm cu mâinile încrucișate? Nu e bine. Eu știu că venim dintr-un trecut care ne-a adus până aici! Mă simt obligat, față de șirul de oameni din neam, să fac ce știu mai bine. Adică să scriu ceea ce cred. În toată schimbarea care ne trăiește, și o trăim, este obligatoriu și necesar să tragem clopotul identi­tă­ții. Cum au făcut-o și alții, îna­intea mea. Așa am citit recent un decalog românesc, de acum aproape un veac, publicat sub titlul „Cele zece porunci ale poporului român”, recuperat de acad. Gheorghe Păun.
Ce îndemnuri aveau înaintașii interbelici? 1. Dați copiilor voștri nume românești. 2. Păstrați-vă graiul, portul și obiceiurile cele vechi românești, pentru că acestea sunt temeliile întregii nații românești. 3. Limba românească este o moștenire din bătrâni și totodată o avere care nu trebuie să se piardă niciodată. 4. Adunați scrierile și toate poeziile, cântecele, chiuiturile, basmele și proverbele românești. 5. Păstrați-vă legea creștină, bisericile, precum și toate lucrurile din vechime. 6. Nu uitați la orice pas sau lucrare că sunteți români. Cumpărați produse românești. 7. Fiți mândri dacă sunteți în stare de a învăța pe alții a vorbi limba cea frumoasă românească. 8. Fiți mândri de poporul românesc, pentru că este unicul care a luptat cu toate liftele păgâne pentru a păstra graiul românesc moștenit din vechime. 9. Ajutați tot ce simte curat românește. 10. Ca buni români, nu uitați niciodată de Dumnezeu, că numai prin credința Lui s-a păstrat binele întregii Românii Mari de azi.

Decalogul este alcătuit în urmă cu 90 de ani, la zece ani după Marea Unire. Acad. Păun a alcătuit și el un Decalog, după 30 de ani de libertate, cu o politică de distrugere națională și manipulare comandată. 1. Industria românească era, în 1990, un morman de fier vechi. Tot ce s-a construit înainte de 1989 era prost, trebuia distrus, vândut, demonizat. 2. Tot ce e bun în România vine din Occident. 3. Statul este un prost administrator, totul trebuie privatizat. 4. Raiul este în Occident, în România nu se poate trăi, să plecăm cât mai repede. 5. Patriotismul, naționalismul, suveranitatea, identitatea sunt dăunătoare, învechite. În limba română, dar nu și în alte limbi europene. 6. Avem nevoie de investitori străini, ei aduc bani și tehnologie. 7. E nevoie încontinuu de reforme, de schimbări. Reforme entropice, cât mai controlate din afară. În politică, schimbări pe principiul plecați voi, venim noi. 8. UE este sacrosantă. Cine are altă părere este pus la index. 9. Românii sunt așa și pe dincolo. Să ne păstrăm demnitatea și încrederea în noi că nu suntem nici mai așa nici mai altfel decât alte popoare. Lucianboismul este fix ceea ce este, un episod trist-ridicol și atât. 10. Este nevoie de regionalizare, ne-o cere UE, pentru a accesa și folosi eficient banii. Un cal troian, pus periodic pe tapet. În fapt, interese externe de tot felul. Ce se mai poate face într-o astfel de situație? Acad. Gheorghe Păun propune, între altele, un singur îndemn: luciditate! Și respectarea celor zece îndemnuri (porunci) ale poporului român, publicate în ziarul „Pământul,” din anul 1930.