În contextul schimbărilor socio-politice actuale, în care informația joacă
un rol central, de importanță majoră în modelarea opiniei publice, nevoia de
jurnaliști demni, curajoși și independenți devine tot mai evidentă.
În România, precum și la nivelul
întregului glob, asistăm de câțiva ani în mass media, la un tsunami de puternice influențe
externe venind pe filiera unui sistem de tip globalisto-soroșist, care prin forța
și amploarea de desfășurarea condus pe cale de consecință, la o uniformizare
obsedantă și obositoare a discursului mediatic, iar în cazul unor anumite
narative predominante, precum în perioada așa-zisei pandemii sau a războiului
din Ucraina, au eclipsat vădit diversitatea vocilor și a opiniilor.
În aceste cazuri de interes public internațional
nu am avut cum să nu observăm o situație de completă înregimentare politică a
mass mediei, narativele de tip copy-paste fiind prezente pe toate meridianele.
Era imposibil să nu sesizezi aceleași fraze de discurs, aceleași mesaje, simțindu-te
sufocat de ’’realitățile’’ care ți se băgau
cu forța în conștiință. Gura de aer curat, neîndoctrinat, a venit însă de la jurnaliștii
independenți mai vechi sau mai noi, care au găsit curajul să-și pună întrebări,
să cerceteze adevărul și să aducă în prim-plan relatări obiective,
investigative și pluraliste asumându-și rolul de pilon esențial al democrației.
Implementarea mascată a cenzurii în
presa din unele țări și chiar prin lege în altele precum Canada, a trezit în
conștiința jurnaliștilor pre-decembriști, memoria regimului comunist de tristă
amintire, când se urmărea cu orice chip ca orice voce independentă și demnă să
fie înăbușită.
Lumea post-covid se află într-o
continuă luptă cu directivele și politicile noii ordini mondiale ale
globalismului impus de la Davos. În acest context nevoia unor jurnaliști
independenți și profesioniști care operează în afara structurilor mari,
cunoscute și adesea influențate de interese politice sau economice a fost tot
mai stringentă. Întrucât media tradițională își pierdea tot mai mult
credibilitatea în ochii consumatorilor de știri, se năștea nevoiași mai multor
voci ale căror opinii jurnalistice nealterate să furnizeze informații bazate pe
fapte reale, din surse verificate, care să evite alinierea la narative ce ar
putea servi interese particulare.
Astfel a luat naștere media alternativă (denumită
în America ’’media paralelă’’) care folosește în principal platformele on line pentru
a răspândi informația cu repeziciune, în timp real. Prin independența editorială și
etica profesională impecabilă, acești
noi jurnaliști contribuie la formarea unei imagini mai complete a
realității, făcând concurență mediei tradiționale influențate de anumite curente
ideologice sau interese externe.
Vedem în cazul alegerilor din America
un exemplu concret de manipulare al
mediei tradiționale care a instituit un adevărat boicot gigantic si acid, împotriva președintelui Trump. Cenzura
se instalase încă din perioada covid-ului inclusiv pe platformele on line
precum Twitter sau Facebook iar marile jurnale și canalele cele mai cunoscute
de televiziune nu s-au mai sfiit să îl atace constant și să pledeze în favoarea contra-candidatei
Kamala, erijându-se în mari apărători ai acesteia.
Opinia publică a contestat în ultimii
ani dominanța unor structuri mediatico-politice, invocând existența unor
influențe externe puternice ce dictează anumite linii de curente. Datorită provenienței
acestor influențe, s-a folosit termenul de „sistem soroșist” pentru a descrie
un model de finanțare și de influență care ar fi afectat obiectivitatea și
diversitatea informațiilor transmise de mass-media.
Aceste influențe ce dovedesc
corupția organizată în stil mafiot a mass mediei, pe sistem soroșist, ce până
mai ieri păreau doar o bănuială, iată că s-au dovedit a fi adevărate, având loc o
demascare a întregii rețele, un fapt concret, dovedit la numai zece zile de la
preluarea președinției Americii de către Donald Trump. Prin anihilarea USAID s-au
deconspirat o mare parte din pârghiile de manipulare político- mediatice de
factură soroșistă aruncând în aer DEEP STATE.
Mergând pe urma milioanelor de
dolari încasate de trusturile media observăm că aceste influențe atât în America
cât și în întreaga lume sunt strâns legate de politicile noii ordini mondiale,
ale transhumanismului, identității de gen, mișcării woke dar si ale WEF,
OMS si UE. Indiferent de interpretările
controversate pe care le poate genera o astfel de etichetare, ceea ce rămâne
incontestabil este nevoia stringentă a unei prese libere, verticale si demne,
care să își mențină independența față de orice presiune fie ea internă sau externă. Rolul
jurnaliștilor independenți onești este să aducă în discuție perspective diverse,
contribuind la un dialog public sănătos și la o înțelegere mai amplă a
evenimentelor care se succed cu repeziciune pe plan mondial, conducând spre
aflarea adevărului.
După ce în ultima vreme a avut loc o îndoctrinare
impusă de o politică imorală forțată și o intoxicare a mediei cu noile curente
LGBTQ si transhumaniste, știri false, teroarea și frica războiului, prin
manipularea grotescă a opiniei
publice inclusiv a mediilor științifice și medicale, a venit în
sfârșit vremea unei reformări jurnalistice sănătoase care să ne conducă cu
curaj pe calea spre lumină.
Observăm o astfel de manipulare nesănătoasă și
în mass media românească cu ocazia alegerilor prezidențiale din toamna lui 2024
unde a existat o preferință și un narativ politic țintit. Cu toate acestea populația și-a creat propria opinie și a votat diferit,în mod cu
totul neașteptat, fiind informată corect cu ajutorul mediei oneste, alternative și
independente.
Rezultatul neprevăzut al primului
tur al alegerilor prezidențiale din România a produs îngrijorare la nivel înalt,
fapt cea făcut ca CCR să anuleze alegerile în timpul turului al doilea de
scrutin după ce inițiala validat primul tur prin renumărarea tuturor voturilor
exprimate. Astfel, conform sesizării Comisiei de drept de la Veneția se încalcă
flagrant dreptul liber și suveran al cetățeanului
de a vota iar numele României este pus în chenar roșu pe harta lumii. În urma
acestor evenimente deosebit de grave asistăm la un atac incisiv al mediei vândute și
corupte care manipulează și inventează
diverse topice împotriva candidatului situat pe primul loc și care nu
corespunde din punct de vedere politic așteptărilor
UE și WEF. De remarcat că aceleași voci incisive s-au remarcat și în cazul
așa-zisei pandemii împingând insistent populația spre o vaccinare forțată cu
niște seruri experimentale, aceeași jurnaliști fiind și purtători ai drapelului
bicolor galben-albastru, mari susținători ai Ucrainei.
Reamintesc aici că indiferent de
situația dată, chiar și în cazul unor presupuse teorii ’’conspiraționiste’’, informarea
obiectivă presupune verificarea riguroasă a faptelor, analizarea critică a
surselor și prezentarea unor relatări care să permită cititorilor formarea propriilor
concluzii și nu impunerea lor. Într-o perioadă sensibilă ca aceasta în care
narativele dominante exercită o presiune puternică asupra modului de raportare al
evenimentelor, este impetuos necesară prezența vocilor independente și oneste
din media alternativă care să asigure un echilibru esențial pentru democrație.
Astfel contribuțiile jurnaliștilor
independenți atât în România cât și în întreaga lume sunt deosebit de importante
deoarece ei realizează investigații foarte aprofundate având curajul de a despleti
aceste subiecte complicate și sensibile, dezvăluind adevărul și unele aspecte pe
care mass-media tradițională evită să le abordeze. Prin colaborările cu diverși
experți, cu simpli cetățeni și surse variate, aceștia contribuie la aflarea adevărului facilitând
o paletă largă de opinii și interpretări, esențiale pentru o societate bine informată.
Jurnalistul, prin munca sa, trebuie să își
asume o responsabilitate socială deoarece
informarea corectă și obiectivă nu numai că educă publicul, dar și
stimulează dezbaterea democratică, făcând totodată presiuni asupra
instituțiilor statului pentru transparență și responsabilitate.
Majoritatea jurnaliștilor
independenți adoptă noile medii digitale, folosind diverse platforme online, pentru
a atinge audiențe largi și pentru a se asigura că informațiile ajung la public
într-un mod necenzurat de interese corporative sau politice. Astfel, in ziua de
azi, adaptabilitatea jurnalistului la noile tehnologii nu mai este doar o opțiune, devenind
o necesitate.
Deși jurnaliștii independenți din
media alternativă au câștigat foarte mult teren în ultimii ani, aceștia se
confruntă cu numeroase provocări. Presiunile economice, amenințările juridice
sau chiar atacurile din partea unor actori interesați de menținerea status
quo-ului reprezintă obstacole majore. Chiar dacă o bună parte dintre aceștia se
auto-susțin financiar, totuși, în epoca
digitală, noile tehnologii oferă și oportunități de colaborare internațională,
finanțare alternativă și acces la un public global dornic de informație
nefiltrată.
Astfel, într-o perioadă marcată de
contestări ale narativelor dominante și de mari suspiciuni privind influențele
externe asupra mass-mediei,evoluția peisajului mediatic sugerează că vocea jurnaliștilor
independenți ai mediei alternative (sau paralele)va continua să joace un rol
crucial în asigurarea unei informări democratice și echitabile, rămânând
gardieni ai adevărului și ai pluralismului informațional. Prin angajamentul lor
față de o informare obiectivă și diversificată, aceștia contribuie necontenit
la întărirea democrației și la crearea unei societăți în care cetățenii pot lua
decizii informate.
Fie că este vorba de România sau de
scena internațională, presa independentă și onestă își dovedește importanța de
netăgăduit rămânând un stâlp fundamental în asigurarea unei comunicări libere,
responsabile și transparente.
Mihaela CD
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu