22 martie – Ziua Mondială a Apei

Miercuri, 22 martie, este Ziua Mondială a Apei (World Water Day), stabilită de Organizația Națiunilor Unite și coordonată de UN-Water, ce contribuie la sensibilizarea populației, inspirând organizarea unor acțiuni de combatere a crizei apei și a salubrității.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.), a desfășurat o campanie de conștientizare a publicului larg, evidențiind necesitatea unei accelerări a schimbării în ceea ce privește soluționarea crizei apei și a salubrității. În acest sens, s-au organizat acțiuni de ecologizare a cursurilor de apă, în colaborare cu angajații stațiilor evaporimetrice experimentale Voinești, Căldăruşani și Poiana Braşov. De asemenea, au fost colectate deșeuri în spațiile Bazinului Experimental Aldeni și Bazinului Reprezentativ Teleajenul Superior „Cheia”.

„Diodrama acvatică”

În același timp, la Muzeul de Istorie Naturală ”Grigore Antipa”, doritorii pot vedea un peisaj acvatic inedit, dar care nu ar trebui să existe în realitate. ”Diodrama acvatică” este o creație muzeală care constă în plasarea unor PET-uri acolo unde ar fi normal să găsim doar viețuitoare. Acesta este un gest de protest împotriva poluării cu plastic a apelor și își propune să aducă în conștiința publicului riscul pe care îl reprezintă macroplasticul și descompunerea lui în microplastic asupra ecosistemului acvatic.  Intrarea în muzeu se face pe bază de PET, sub îndemnul: ”Adu un PETște ca să vezi un PEȘTE!”

„Schimbările climatice au impact asupra resurselor de apă, în special din punct de vedere cantitativ. În același timp, însă, există un impact și asupra calității apelor. Pe termen lung, pot apărea și modificări în compoziția, abundența și distribuția speciilor acvatice, fiind posibilă dezvoltarea unor specii invazive. Iar poluarea factorilor de mediu nu face decât să ducă la accelerarea schimbărilor climatice. Depozitele de deșeuri necontrolate se află într-o dinamică continuă, de aceea, sunt destul de dificil de identificat. Persistența deșeurilor de plastic pe maluri și/sau în cursurile de apă poate produce pe termen lung modificări ale calității apelor, macroplasticele descompunându-se în microplastice cu impact asupra folosințelor apei și asupra ecosistemelor acvatice”, a declarat ing. Sorin LUCACI, director general Administrația Națională „Apele Române”, citat într-un comunicat de presă.

„Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, Muzeul Antipa a ales să arate publicului efectele teribile pe care poluarea cu plastic o are asupra mărilor și oceanelor lumii. Diodrama acvatică ar trebui să determine în mintea și sufletul vizitatorilor singura reacție firească pe care credem că o putem avea: trebuie să schimbăm ACUM comportamentul nostru față de natură, iar schimbarea începe cu fiecare dintre noi„, a spus dr. Luis Ovidiu Popa, Directorul Muzeului  Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

În cadrul evenimentului,  Oana Ristea, șefa Laboratorului de Calitate a Apelor din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”- Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița a prezentat rezultatele proiectului ProtectStreams4Sea, primul studiu realizat la nivel național pe fracția de macroplastic, respectiv de microplastic pe ape interioare (lac și râu). Acesta a fost realizat în zona-pilot reprezentată de acumularea Siriu și râul Buzău din dreptul localității Pătârlagele și respectiv Siriu: „Studiul de macroplastice a identificat faptul că 90% din deșeurile colectate sunt reprezentate de plastic, din care 70% provin din degradarea obiectelor din plastic de unică folosință (tacămuri, veselă). Pentru prima dată în România a fost analizat microplasticul în probele de apă (din suspensii și sedimente);

În cadrul studiului privind fracția de microplastic, în toate probele de sediment și apă au fost identificate fragmente din plastic într-o concentrație scăzută având în vedere că era o zonă de munte cu puține localități. Totuși cea mai importantă este prezența fragmentelor de microplastic în apă/sedimente, acesta fiind un semnal de alarmă”, a declarat Oana Ristea, șefa Laboratorului de Calitate a Apelor din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”- Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, în cadrul evenimentului.”

Cum a apărut apa pe Pământ?

Apa reprezintă 71% din suprafața Pământului, dar nimeni nu știe cum sau când cantități atât de masive de apă au ajuns pe Pământ. Un nou studiu publicat în revista Nature și preluat de ScienceDaily, îi aduce pe oamenii de știință cu un pas mai aproape de a răspunde la această întrebare. Conduși de profesorul asistent de geologie la Universitatea din Maryland, Megan Newcombe, cercetătorii au analizat meteoriți topiți care plutiseră în spațiu de la formarea sistemului solar, acum 4,5 miliarde de ani. Ei au descoperit că acești meteoriți aveau un conținut extrem de scăzut de apă – de fapt, ei au fost printre cele mai uscate materiale extraterestre măsurate vreodată.

 Aceste rezultate, care le-au permis cercetătorilor să le excludă drept sursa principală de apă a Pământului, ar putea avea implicații importante pentru căutarea apei – și a vieții – pe alte planete. De asemenea, îi ajută pe cercetători să înțeleagă condițiile improbabile care s-au aliniat pentru a face Pământul o planetă locuibilă.

Echipa de cercetători a analizat șapte meteoriți topiți, sau acondriți, care s-au prăbușit pe Pământ la miliarde de ani după ce s-au spulberat din cel puțin cinci planetezimale – obiecte care s-au ciocnit pentru a forma planetele din sistemul nostru solar. Cercetătorii au descoperit că, contrar credinței populare, nu toate obiectele din afara sistemului solar sunt bogate în apă. Acest lucru i-a determinat să concluzioneze că apa a fost probabil livrată pe Pământ prin meteoriți netopiți sau condritici, care nu și-au modificat forma și care provin din interiorul Sistemului Solar.

Prof. Gelu DRAGOȘ, președintele Cercului ecologic „Laleaua Pestriță” al Școlii Gimnaziale Mireșu Mare, Maramureș