Cum se făcea educaţia în perioada interbelica. Bugetul educaţiei era 16% din PIB !!!

 In perioada interbelica, cei care stiau carte in România au depasit in sfarsit jumatate din populatie. Problema cea mare era la tara unde locuia aproape 80% din populatie si unde 48% dintre sateni erau analfabeti. Acestia au primit drept de vot prin Constitutia din 1923, asa ca scolarizarea lor a devenit o prioritate. In acea perioada statul si donatorii bogati au incercat sa corecteze dezechilibrele si sa faca educatia o prioritate pentru România.

Ministrii Educatiei aveau prim-rang politic

Intreaga elita politica si academica a tarii considera ca invatamantul este esential drept care ministrii Educatiunii Publice erau deseori personalitati de prim-rang in partidul lor, scrie digi24.ro. Aceasta abordare a persistat si dupa primul-razboi mondial, iar ministrii Educatiei erau eruditi si in acelasi timp oameni politici influenti.

Reforma Angelescu unifica Educatia dupa Unire

Unul dintre cei mai reprezentativi lideri ai educatiei a fost Constantin Angelescu. Scolile pe care le-a construit exista si multe dintre ele in regim de patrimoniu. A avut mai multe mandate, dar reusitele lui se datoreaza si faptului ca era o personalitate de prim-rang a partidului National Liberal.

Bugetul Educatiei: 12 -16% din PIB

In vremea Coroanei de Otel, alfabetizarea populatiei era un obiectiv atat de important incat invatatorii insisi erau educati intr-o maniera cvasi-militara. Scolile Normale - care incepeau de la 10 ani si se terminau la 18 - formau invatatorii ca lideri ai comunitatii.

Erau suficient de bine platiti incat sa isi continue instruirea mult dupa absolvire. Casa Scoalelor - un organism privat finantat din cotizatiile invatatorilor si profesorilor - asigura si expertiza, dar si sprijin financiar. Pe langa influenta Casa a Scoalelor, Ministerul Educatiunii parea o biata filiala.

Suprematia meritului

Efectele acestei avangarde a modernizarii s-au vazut dupa 1918. Putini elevi de la sate terminau si liceul de la oras, dar numarul lor sporea datorita burselor finantate de particulari bogati. Cei care reuseau sa obtina bacalaureatul - un examen atat de greu incat se spunea ca te face om - erau foarte solicitati pe piata muncii. Ierarhia meritelor isi gasea corespondent in ierarhia sociala.

 A invata devenise inclusiv pentru tarani si saracimea din orase o investitie sigura. Efectele acestui imens efort de invatare ar fi trebuit sa se vada in Romania anilor '50.

Alfabetizarea, prioritate ideologica in comunism

Din nefericire, in anii '50, elita politica si profesionala a Romaniei se afla in temnitele comuniste, PCR redresa economia dupa model Stalin, iar limba franceza - vorbita fluent de orice absolvent de liceu - devenise inutila. Scolile Normale au fost desfiintate, Casa scoalelor a fost inchisa, iar in cladirea ei s-a instalat Ministerul Invatamantului.

Totusi, profesorii si invatatorii au muncit mai departe la alfabetizarea tarii. Ideologia comunista si-a facut un titlu de glorie din accesul copiilor din familii modeste la invatatura de toate gradele.

Autor: Laura Galescu

Sursa: PortalInvatamant

Remus Pricopie: „Bugetul Educaţiei din 2015 prevede majorarea salariilor şi fond generos pentru examene şi evaluări naţionale”

Bugetul Educaţiei pentru 2015 "merge pe o creştere" şi va cuprinde lucruri noi, cum ar fi un fond special pentru examene şi evaluări, dar şi creşterea salariilor cadrelor didactice în două tranşe, a declarat, luni, 24 noiembrie, ministrul Remus Pricopie, fără a putea spune o cifră exactă privind bugetul.

Ministrul Educatiei a spus ca a avut deja o discutie cu reprezentantii Ministerului de Finante privind bugetul, insa, din experienta anilor trecuti, pana la finalizarea acestuia vor mai exista cel putin trei-patru discutii.

"In linii mari, bugetul este conturat, se merge pe o crestere, dar este totusi mai complicat, pentru ca au scazut contributiile sociale, ceea ce va avea un impact in anul 2015", a declarat Pricopie.

Ministrul Educatiei a precizat ca in bugetul pe 2015 este prevazuta si cresterea salariilor cadrelor didactice in doua transe, respectiv 5% din martie si 5% la inceperea viitorului an scolar.

Remus Pricopie a mai spus ca bugetul pentru 2015 are in vedere si lucruri noi, cum ar fi sustinerea financiara prin fonduri structurale a simularilor de la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a, a examenului de bacalaureat si a simularii pentru evaluarea de la clasa a VIII-a.

"Vom avea un fond special pentru examene si evaluari", a adaugat Pricopie, precizand ca, in prezent, bugetul pentru evaluarea nationala este de 30 de milioane de lei si spera ca in 2015 bugetul alocat pentru toate examenele si evaluarile sa fie de 200 de milioane de lei.

Ministrul Educatiei a mai spus ca bugetul din 2015 are radacini in bugetul din acest an, precizand ca trebuie sa se decida daca vor fi date inapoi sumele stabilite prin hotarari judecatoresti, ceea ce ar insemna 1,3 miliarde de lei in plus, daca se stabileste acordarea acestor sume in 2015.

Intrebat care este suma pe care a cerut-o Ministerului de Finante pentru bugetul Educatiei din 2015, Pricopie a precizat ca nu poate da o cifra, pentru ca, inainte de a se trage linie, vor mai fi cel putin trei-patru discutii.

Remus Pricopie a subliniat ca acordarea a 6% din PIB in 2015 pentru educatie este o solicitare "nerealista".

"Eu cred ca trebuie sa facem eforturi ca, intr-un termen rezonabil, sa crestem substantial bugetul, dar cred ca este nerealist ca vorbim de 6% din PIB in 2015. Bugetul educatiei in cifre este in prezent de aproximativ 4,7 miliarde de euro. Mai vorbim insa astazi de miliarde bune neutilizate de la Comisia Europeana", a spus Pricopie. Sursa MEDIAFAX

                                                                  înv. Ana Dragoş