COMPLEXITATEA ȘI AMPLITUDINEA OPEREI LUI AL. FLORIN ȚENE

Scriitor, poet, prozator, eseist, critic literar, jurnalist și promotor al culturii române

În literatura română contemporană, Al. Florin Țene se impune printr-o operă de o amploare neobișnuită, construită de-a lungul mai multor decenii, în interiorul căreia se întâlnesc poezia, romanul, teatrul, eseul, critica și istoria literară, publicistica, jurnalismul cultural, monografia și reflecția filosofică. Profilul său nu poate fi redus la acela al unui scriitor prolific. El reprezintă, în același timp, un autor, un cronicar al epocii, un organizator cultural și un militant pentru promovarea literaturii române.

Dimensiunea acestei activități este sugerată atât de numărul impresionant al cărților publicate, cât și de participarea sa la antologii, reviste și proiecte culturale, de activitatea publicistică și de numeroasele distincții primite. Opera sa trebuie, prin urmare, privită ca un sistem cultural amplu, în care creația individuală se împletește cu responsabilitatea față de memoria literaturii și față de comunitatea scriitoricească.

O asemenea perspectivă permite înțelegerea lui Al. Florin Țene nu numai ca autor de cărți, ci ca constructor de instituții culturale și de punți între generații, regiuni și comunități românești din țară și din diaspora.

Debutul editorial, prin volumul de versuri Ochi deschis (1974), anunță vocația poetică a autorului. Volumul Fuga statuilor (1979), precum și cărțile ulterioare demonstrează continuitatea preocupării pentru poezie.

De-a lungul timpului, poezia lui Al. Florin Țene a evoluat spre o expresie tot mai reflexivă, în care metafora devine instrument de investigare a existenței. Titluri precum Nucul dintre două veacuri, Vitraliile mării, Confesiunea unui navigator pe uscat, Sonată pentru creșterea ierbii, Sămânța din interiorul Cuvântului, Germinația cuvântului de sub zăpadă, Emirate de gânduri, În genunchi mă întorc la Vers, Platan­ii visează veșnicia sau, mai recent, Haosul organizat, Epopeea Omului, Când pământul a învățat să cânte, Nașterea luminii, Veșnicia Limbii Române și Odă Pământului indică o preocupare constantă pentru marile teme ale condiției umane: timpul, memoria, Dumnezeu, natura, moartea, iubirea, destinul, limba și identitatea.

În această perspectivă, poezia devine o formă de cunoaștere. Poetul nu se limitează la descrierea lumii, ci încearcă să-i descifreze sensurile ascunse.

O direcție esențială a operei este proza. Romanele Chipul din oglindă, Insula viscolului, Orbul din Muzeul Satului, Geamănul din oglindă, Inelul de iarbă, Un ocean de deșert, Răzbunarea gemenelor, Cursă pentru șobolan, Întoarcere pe o punte de pâine, Gânditorul și Sfârșitul extazului configurează un univers epic divers.

Un loc aparte îl ocupă însă romanele consacrate unor personalități marcante ale culturii române, în special celor care au traversat perioade istorice dramatice. Seria dedicată unor scriitori și intelectuali precum Radu Gyr, Traian Dorz, Vasile Militaru, Valeriu Gafencu, Petre Țuțea și Mircea Vulcănescu urmărește relația dintre biografie, adevăr istoric, memorie și ficțiune.

În La braț cu Andromeda – viața scriitorului Gib I. Mihăescu între realitate și poveste, Veniți, privighetoarea cântă! – Viața scriitorului Alexandru Macedonski între realitate și poveste, Întoarcere din cruciadă – viața lui Radu Gyr între realitate și poveste, Ce greu a fost în noaptea asta! – Viața poetului Traian Dorz între realitate și poveste, În poeziile mele nu va rima poporul cu tractorul – viața poetului Vasile Militaru între realitate și poveste, Nu plângeți că mă duc de lângă voi – Viața „Sfântului închisorilor” Valeriu Gafencu și În fața lui Dumnezeu geniul e văr primar cu idiotul – Viața filosofului Petre Țuțea între realitate și poveste, autorul dezvoltă ceea ce poate fi numit romanul biografic de recuperare.

Este o formulă literară prin care documentul istoric și imaginația epică se întâlnesc. Scriitorul urmărește nu numai evenimentele unei vieți, ci și drama conștiinței aflate în confruntare cu istoria.

O constantă a creației lui Al. Florin Țene este memoria. Titlul Memoria inimii este reprezentativ pentru această preocupare. Nu este întâmplător că articolul cu acest titlu a fost premiat în cadrul concursului de jurnalism organizat de Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni.

Memoria, în concepția scriitorului, nu este simplă arhivă. Ea este o funcție morală a culturii. A păstra memoria înseamnă a refuza dispariția valorilor, a recupera personalități marginalizate sau persecutate și a transmite generațiilor viitoare experiențele trecutului.

Această vocație memorialistică se regăsește pregnant în seria consacrată intelectualilor și scriitorilor persecutați în timpul regimului comunist. Cărțile sale despre Radu Gyr, Vasile Militaru, Traian Dorz, Valeriu Gafencu, Petre Țuțea și Mircea Vulcănescu trebuie citite și din perspectiva acestei intenții de recuperare a memoriei culturale.

În acest sens, literatura devine o formă de rezistență împotriva uitării.

O altă componentă importantă este eseistica. Volume precum Prizonierul oglinzilor paralele, Evadare în Cutia Pandorii, Aventură prin dicțiunea ideilor, Eseul, metaforă a gândirii logice, Subiectul ca text și ideea ca subiect, Critica între artă și știință, Aventurile ideilor printre metafore și Poezia ca ceremonie a textului demonstrează preocuparea pentru relația dintre literatură și filosofie.

Eseul devine pentru Al. Florin Țene un spațiu al interogației. El pune în relație ideea cu metafora, literatura cu filosofia, cultura cu societatea și individul cu istoria.

În cărțile mai recente – Trădarea la români, Minciuna la români, Rolul culturii în ciocnirea civilizațiilor și a războaielor din prezent, Fenomenul globalizării în dispariția neamurilor, Ontologia necunoașterii – preocuparea pentru actualitate se amplifică.

Autorul devine astfel un observator al transformărilor societății contemporane, încercând să descifreze mecanismele morale, culturale și spirituale ale lumii actuale.

Al. Florin Țene este și un important cronicar al vieții literare. A publicat numeroase cronici, eseuri, interviuri, anchete și articole despre literatură, cultură, societate și artă.

Volume precum Arca lecturii, Critică literară, Ochiul magic al metaforei, Un teatru cât o inimă, Între Thalia și Minerva și Critica între artă și știință evidențiază preocuparea pentru evaluarea fenomenului literar și artistic.

Prin publicistică, scriitorul urmărește nu numai să interpreteze cărțile altora, ci și să creeze o hartă vie a culturii contemporane.

Premiul I obținut la concursul de jurnalism din 2019 al Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni pentru articolul Memoria inimii, precum și premiul UZPR Acta Non Verba pentru presa online pe anul 2019, primit în 2020, confirmă această dimensiune jurnalistică.

Un element important în înțelegerea personalității lui Al. Florin Țene este raportarea sa la istoria recentă a României.

Experiențele sale de dinainte de 1989, anchetarea de către Securitate împreună cu soția sa, Titina Nica Țene, participarea la Revoluția din decembrie 1989 și conflictele instituționale ulterioare au contribuit la formarea unei conștiințe publice preocupate de libertatea de exprimare și de recuperarea adevărului istoric.

Această dimensiune biografică trebuie pusă în relație cu opera sa ulterioară. Tema libertății conștiinței, a memoriei și a demnității individuale traversează numeroase dintre cărțile sale.

Cartea Am fost prizonier de conștiință în România din perioada dictaturii ideologiei comuniste sovietice-rusești, și după... se înscrie explicit în această direcție.

Opera lui Al. Florin Țene nu poate fi analizată separat de activitatea sa instituțională.

În septembrie 2006 a fondat Liga Scriitorilor Români, organizație în cadrul căreia a exercitat funcția de președinte executiv. Activitatea Ligii, prin filiale, reviste, cenacluri și manifestări culturale, constituie una dintre cele mai importante dimensiuni ale activității sale publice.

La fel de importantă este activitatea editorială și revuistică. A fondat sau a contribuit la dezvoltarea unor publicații precum Lumina de pe Lotru, Agora Literară, Regatul Cuvintelor, Constelații diamantine, Scurt circuit oltean, Memoria Slovelor, Dobrogea Literară, Freamăt, Moldova Literară, Cetatea lui Bucur, Sfera ionică și Suflet nou.

În prezent, activitatea sa este legată în mod deosebit de revista Agora Literară, publicație aflată sub egida Ligii Scriitorilor Români.

Prin aceste inițiative, Al. Florin Țene depășește condiția scriitorului individual și devine organizator al unui spațiu cultural.

O altă caracteristică definitorie este deschiderea internațională.

Opera sa a fost tradusă în mai multe limbi, între care engleză, franceză, italiană, spaniolă, sârbă, rusă și albaneză. Cărțile sale se află în biblioteci și colecții din Statele Unite, Serbia, Republica Moldova, Franța, Anglia, Spania, Italia și Albania.

Prin conferințe, întâlniri literare și participări la manifestări culturale organizate în România și în diaspora, autorul contribuie la menținerea legăturii dintre cultura română din țară și comunitățile românești din străinătate.

Diploma de recunoștință acordată de Destine Literare pentru promovarea literaturii române pe meridianele lumii este semnificativă pentru această activitate.

Palmaresul distincțiilor este impresionant. Au fost menționate în biografia sa numeroase diplome, medalii, titluri și premii acordate de instituții culturale, organizații profesionale, reviste și asociații din România și din străinătate.

Printre acestea se numără Marele Premiu al Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni pentru Memoria inimii, premiul Acta Non Verba al UZPR pentru presa online, premiile internaționale Loja Poetică de Argint și Loja Poetică de Aur din Italia, premiul internațional Corona pentru proză, Premiul Național pentru Opera Omnia acordat de Liga Scriitorilor și Premiul Doru Dinu Glăvan.

De asemenea, i-au fost acordate titlul de „Cavaler al Poeziei”, distincții pentru promovarea culturii române și premii pentru volumele consacrate unor personalități istorice și culturale.

Premiul special al juriului acordat pentru volumul despre Mircea Vulcănescu, precum și premiul Banu Rădulescu pentru romanul dedicat lui Traian Dorz, evidențiază receptarea favorabilă a direcției sale de recuperare a memoriei intelectuale și spirituale românești.

În 2016, Primăria municipiului Bistrița i-a acordat Certificate of Excellence și Medalia „Liviu Rebreanu”, iar în 2019 i-a fost acordată Medalia Laureaților Culturii Ieșene.

Toate acestea configurează imaginea unui scriitor a cărui activitate a fost recunoscută în contexte culturale diverse.

Mai puțin discutată, dar relevantă pentru profilul său intelectual, este pasiunea pentru filatelie, numismatică și colecționarea de tablouri, manifestată încă din adolescență.

Colecționarul este, în fond, un păstrător al memoriei. Timbrele, monedele, operele de artă și obiectele culturale sunt fragmente de istorie care supraviețuiesc timpului.

Această pasiune completează profilul scriitorului și explică, într-o anumită măsură, interesul său constant pentru document, trecut, biografie și recuperarea valorilor.

Lista volumelor publicate de Al. Florin Țene, care depășește cu mult o sută de titluri în inventarul prezentat, demonstrează caracterul enciclopedic al activității sale.

De la Ochi deschis la Odă Pământului, de la romanele trilogiei Insula viscolului la seria biografică dedicată scriitorilor și filosofilor, de la volumele de critică la studiile despre jurnalism și istorie, opera sa se află într-o continuă expansiune.

Un capitol distinct îl reprezintă seria Pagini de conștiință: ziariști și scriitori, precum și volumele dedicate jurnalismului și formării tinerilor ziariști.

Prin aceste cărți, autorul își asumă și rolul de cronicar al breslei scriitoricești și jurnalistice.

Un indicator important al receptării unei opere îl reprezintă prezența autorului în dicționare, enciclopedii, istorii literare și monografii.

Al. Florin Țene este menționat în lucrări precum Dicționarul Scriitorilor Români de Aurel Sasu, Dicționarul General al Literaturii Române al Academiei Române, Dicționarul Scriitorilor Români de Azi, Dicționarul Scriitorilor din Transilvania, Enciclopedia Scriitorilor Români Contemporani, Enciclopedia Scriitorilor Români de Pretutindeni și alte lucrări de referință.

Mai mult, existența unor monografii și volume dedicate exclusiv personalității și operei sale – de la Al. Florin Țene – Literatura ca mod de viață până la lucrările Lilianei Moldovan, inclusiv O carte a cărților scriitorului Al. Florin Țene, Opera și personalitatea scriitorului Al. Florin Țene și Omagiu lui Al. Florin Țene, precum și volumul Al. Florin Țene – o viață într-un poem de Titina Nica Țene – demonstrează că opera sa a devenit ea însăși obiect de cercetare și interpretare.

Privită în ansamblu, creația lui Al. Florin Țene poate fi înțeleasă prin trei concepte fundamentale: memorie, conștiință și continuitate.

Memoria apare în recuperarea personalităților și a experiențelor istorice.

Conștiința apare în eseuri, publicistică și în raportarea la libertatea de expresie, adevăr și responsabilitatea intelectualului.

Continuitatea apare în activitatea de fondator de reviste, cenacluri, organizații și proiecte culturale, precum și în preocuparea pentru generațiile tinere.

În această perspectivă, titlul seriei sale Pagini de conștiință poate fi considerat aproape programatic pentru întreaga sa activitate.

Premiile și distincțiile nu constituie, în sine, criteriul valorii literare. Ele devin însă relevante atunci când sunt puse în relație cu o activitate creatoare de amploare.

Marele Premiu pentru Memoria inimii, premiul UZPR Acta Non Verba, premiile internaționale din Italia, Premiul Banu Rădulescu, premiul special al juriului pentru romanul despre Mircea Vulcănescu, Premiul Național pentru Opera Omnia și celelalte distincții demonstrează faptul că activitatea sa a fost observată din multiple perspective: literară, jurnalistică, culturală și civică.

Mai important decât numărul premiilor este însă diversitatea lor. Ea corespunde diversității operei.

Al. Florin Țene este o personalitate culturală a cărei operă se definește prin prolificitate, diversitate tematică, vocație memorialistică și implicare instituțională.

Poetul coexistă cu prozatorul, eseistul cu criticul literar, jurnalistul cu istoricul literar, iar scriitorul cu organizatorul cultural. Această multiplicitate nu trebuie privită ca dispersie, ci ca expresie a unei singure vocații: slujirea culturii române prin cuvânt și prin faptă.

De la poezia metafizică la romanul biografic, de la critica literară la eseul filosofic, de la jurnalism la istoria presei, de la recuperarea memoriei martirilor și intelectualilor români la promovarea literaturii în diaspora, Al. Florin Țene a construit o operă care aspiră la cuprinderea unui întreg univers cultural.

Opera sa poate fi citită, în ultimă instanță, ca un vast jurnal al unei conștiințe care refuză uitarea. Cărțile despre poeți, scriitori, filosofi și oameni ai culturii, studiile despre jurnalism, poemele despre Dumnezeu, om, pământ și limbă, precum și activitatea instituțională se întâlnesc într-un singur punct: credința că literatura are datoria de a păstra memoria și identitatea unui popor.

Prin urmare, complexa operă a lui Al. Florin Țene nu este numai o bibliografie impresionantă. Ea reprezintă un proiect cultural de durată, în care creația literară, critica, jurnalismul și organizarea culturală se susțin reciproc.

Într-o epocă în care memoria culturală este amenințată de superficialitate și uitare, demersul său capătă o semnificație aparte. Scriitorul clujean a încercat să transforme cuvântul în document, documentul în memorie, memoria în conștiință, iar conștiința în continuitate culturală.

Aceasta este, poate, cheia de lectură cea mai potrivită a unei opere atât de vaste: Al. Florin Țene nu a scris numai cărți; a încercat să construiască, prin cărți și prin activitatea sa culturală, o memorie vie a literaturii române contemporane.

                                                                       Prof.univ. dr.Mircea Chicu

Bibliografie selectivă

1. Al. Florin Țene, Ochi deschis, Editura Litera, București, 1974.
2. Al. Florin Țene, Fuga statuilor, Editura Litera, București, 1979.
3. Al. Florin Țene, Insula viscolului, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000.
4. Al. Florin Țene, Orbul din Muzeul Satului, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2002.
5. Al. Florin Țene, Memoria inimii, Editura Etnograph, 2004.
6. Al. Florin Țene, Arca lecturii, Editura Semănătorul, 2008.
7. Al. Florin Țene, Prizonierul oglinzilor paralele, Editura Semănătorul, 2008.
8. Al. Florin Țene, Ochiul magic al metaforei, Editura Semănătorul, 2010.
9. Al. Florin Țene, Aventură prin dicțiunea ideilor, Editura Semănătorul, 2011.
10. Al. Florin Țene, Eseul, metaforă a gândirii logice, Editura Semănătorul, 2012.
11. Al. Florin Țene, La braț cu Andromeda, Editura Napoca Nova, 2016.
12. Al. Florin Țene, Veniți, privighetoarea cântă!, Editura Napoca Nova.
13. Al. Florin Țene, Orice călimară poate să devină un Vezuviu, Editura Napoca Star, 2019.
14. Al. Florin Țene, Ce greu a fost în noaptea asta!, Editura Casa Cărții de Știință, 2021.
15. Al. Florin Țene, În poeziile mele nu va rima poporul cu tractorul, Editura Napoca Star, 2022.
16. Al. Florin Țene, Nu plângeți că mă duc de lângă voi, Editura Ecou Transilvan, 2022.
17. Al. Florin Țene, În fața lui Dumnezeu geniul e văr primar cu idiotul, Editura Napoca Star, 2023.
18. Al. Florin Țene, Nu se schimbă ispitele, se schimbă numai sensul lor, Editura Napoca Star, 2024.
19. Al. Florin Țene, Pagini de conștiință: Ziariști și scriitori, vol. I–III, Editura Napoca Star, 2025.
20. Al. Florin Țene, Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe Române, vol. I–V, 2026.
21. Al. Florin Țene, Haosul organizat, Editura Napoca Star, 2026.
22. Al. Florin Țene, Epopeea Omului, Editura Napoca Star, 2026.
23. Al. Florin Țene, Nașterea luminii, Editura Liga Scriitorilor, 2026.
24. Al. Florin Țene, Veșnicia Limbii Române, Editura Liga Scriitorilor, 2026.
25. Al. Florin Țene, Cum s-a format limba română, Editura Liga Scriitorilor, 2026.
26. Al. Florin Țene, Odă Pământului, Editura Napoca Star, 2026.
27. Petrică Birău, Al. Florin Țene – Literatura ca mod de viață, Editura Eurograph, 2005.
28. Mariana Cristescu, Familia Țene – Destine contemporane, Editura NICO, 2013.
29. Liliana Moldovan, O carte a cărților scriitorului Al. Florin Țene, Editura Napoca Star, 2022.
30. Liliana Moldovan, Opera și personalitatea scriitorului Al. Florin Țene, vol. II, Editura Napoca Star, 2023.
31. Liliana Moldovan, Omagiu lui Al. Florin Țene, Editura Napoca Star, 2026.
32. Titina Nica Țene, Al. Florin Țene – o viață într-un poem, Editura Napoca Star, 2026.
33. Cele 137 de cărți pe care le-a publicat.