Se afișează postările cu eticheta ilegal. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ilegal. Afișați toate postările

joi, 6 mai 2021

Un prinț din Liechtenstein a împușcat cel mai mare urs din România, deși este ilegal!

 
Chiar dacă vânătoarea la urs este interzisă de 4 ani în România, unul dintre cei mai mari urși din Carpați a fost vânat luna trecută în pădurile din Covasna de un prinț din Liechtenstein. Acesta ar fi plătit 7.000 de euro pentru a vâna legal un urs în țara noastră. Însă n-ar fi împușcat o ursoaică problemă, pentru care se primise aprobare de vânătoare, ci un urs trofeu numit „de aur” de vânători.

Acuzațiile sunt aduse de investigatorii unei organizații de mediu care spun că victimă a căzut Arthur, un urs monitorizat, considerat unul dintre cei mai frumoși din România. Garda de Mediu s-a sesizat și a început verificările.

În localitatea Ojdula din Covasna localnicii se plângeau că un urs le face pagube în gospodării. Vorbeau însă despre o ursoaică si nu despre masculul vânat luna trecută de prinț. Și în alertele primite pe telefonul mobil este vorba tot de o ursoaică.

“A fost semnalată prezența unei ursoaice cu 3 pui în localitatea Ojdula. Acest mesaj a fost primit pe 26 aprilie. Acum câteva zile și pe 23 aprilie același lucru - o ursoaică cu 3 pui”.

Markos Barna, directorul asociației de vânătore: Deocamdată, acum e începutul. Acum știm de trei.
Reporter: Urși sau ursoaice?
Markos Barna: Ursoaice cu pui.
Reporter: Trei ursoaice diferite?
Markos Barna: Da!”.

În martie însă, asociația pe care o conduce a organizat o vânătoare în Ojdula, unde a fost omorât un urs. Un mascul.

Vânătorul a fost prințul Josef - Emanuel de Liechtenstein, după cum a scris Asociația Vânătorilor din Ojdula când a cerut aprobarea.

7.000 de euro a plătit pentru vânătoare și a plecat cu trofeul. Exemplarul este cotat cu un punctaj de 592,90, din maximul de 600. Adică este un urs valoros, de aur - în limbajul vânătorilor.

”- Asta e imediat după vânătoare, nu?
- Da, da. E ditamai ursul, e mare. Am avut un client.
- Și ați luat și bani?
- Am luat, da.
- Și de exemplu, acesta?
- Ăsta a ajuns la 7.000.
- Câți ani avea?
- 7 ani.
- 1.000 de euro pe an?
”.

Prințul Josef-Emanuel of Liechtenstein are 32 de ani și este cel mai mic copil și singurul fiu al cuplului regal Nikolaus și Margaretha de Liechtenstein. Este al 16-lea pe linia de succesiune la tron. Acum, desfășoară afaceri în toată lumea și se știe că este pasionat de vânătoare.

 

Împușcarea ursului a fost posibilă după ce vânătorii au primit derogare pentru împușcarea unui exemplar problemă. Însă la dosar stau mărturie atacuri care au avut loc anul trecut, în vară.

Cu șase luni înainte. Și nu atacuri recente și repetate - așa cum zice legea.

”- 35 de oi am avut și 5 capre.
- 35 de oi omorâte?
- Da.
- În cât timp?
- Într-o noapte.
- Și când, anul acesta s-a întâmplat?
- Nu, anul trecut a fost!
- Anul trecut?
- Da, da. În august, 24- 25.
- Atunci s-a întâmplat atacul?
- Da, da
”.

Gheorghe Neagu este directorul Agenției pentru Protecția Mediului Covasna și este cel care a semnat documentul pe care baza căruia Ministerul Mediului a dat derogare pentru împușcarea unui urs - problemă.

”- Nu veniți la mine să-mi luați mie interviu.
- De ce?
- Nu. Vă duceți la minister.
- Nu! Este semnătură dvs. aici. Aveți dovada că în cele șase luni ursul a mai provocat și alte pagube?
- Cereți la gestionar. Noi n-am fost.
- Dar trebuie să le aveți la dosar.
- Noi n-am fost solicitați, domnișoară
”.

”- Derogarea s-a cerut în ianuarie, anul acesta? Aproape la 6 luni distanță.
- Am cerut și anul trecut când au fost atacurile, dar nu am obținut.
- Ce s-a întâmplat între timp de s-au răzgândit autoritățile?
Am mai înaintat toate documentele din nou și s-a aprobat
”.

Conform derogărilor, Asociația de Vânătoare din Ojdula nu a cerut anul trecut nici o derogare. Doar anul acesta, vânătorii au vrut să împuște 3 urși. Au primit însă aprobare pentru unul singur.

Voluntarii de la asociația de mediu „Agent Green” susțin că ursul împuscat nu este cel care făcea probleme în sat.

Gabi Păun: ”A fost un caz în care se vede ca la carte interesul pentru trofeu și nicidecum nevoia oamenilor de la sat de a rezolva o problemă reală. Au găsit un sătean să facă o plângere pentru un atac, la mai bine de jumătate de an a făcut plângerea”.

Drept dovadă, spun activiștii de mediu, atacurile urșilor care coboară în Ojdula nu s-au oprit.

”- Anul acesta a mai venit ursul?
- Da, sigur.
- Ultima ora când?
- Și ieri dimineață la 5 când plecam acasă a fost acolo în iarbă.
- Deci, nu s-a rezolvat problema.
- Nu, nu. Tot umblă. Cine știe că pe ăla l-au împușcat sau pe altul. Cine știe acum?
”.

”- Sunteți sigur că a fost vorba de aces urs?
- Bineînțeles, acest urs este cel care venea permanent.
- Cum puteți știi exact?

- Păi, așa, că îi cunoaștem
”.

”- Nu trebuie să clarificați lucrurile acestea?
- Asta nu mai e treaba mea. Eu nu mă duc cu creta să trag pe el și zic: ”uite, pe ăsta împușcați-l
”.

Gabi Păun: “Cel care lipsestea acum din pădure, un urs pe care nu l-am văzut niciodată în preajma unor așezări omenești, este Arthur. Este cel mai mare dintre toți, este cel mai mare care a fost vreodată observat în România. Mai este Mecanicul și Roki”.

I-am cerut prințului un punct de vedere despre ce s-a întâmplat la vânătoare în România. Până la data difuzării reportajului, nu a răspuns solicitării noastre.

Deținem însă corespondența pe care prințul a purtat-o cu un jurnalist din Elveția, care va prezenta în presa internațională acest caz.

Acesta i-a scris și acum citez: “Se știe că subiectul vânătorii este foarte controversat în public. Personal, nu vreau să mă implic în niciun fel în această discuție. Prin urmare, mă voi abține și de la comentarii suplimentare”.

Reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu ne-au anunțat că s-au sesizat în acest caz și desfășoară o anchetă.

Sursa: PRO TV

miercuri, 18 iulie 2018

Agenție americană de mediu raporteză: ”Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu lemn din parcurile naționale ale României!”

Compania de prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer continuă să se aprovizioneze cu material lemnos provenit din parcurile naţionale ale României, în ultimele 18 luni furnizorii de lemn ai firmei transportând peste 35.000 de metri cubi de lemn provenit din două parcuri naţionale, susţine un raport al Agenţiei americane pentru Investigaţii de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency) prezentat marţi, 17 iulie 2018.


Autorii raportului solicită Guvernului să continue instrumentarea cazului Schweighofer, îmbunătăţirea platformei Inspectorul Pădurii pentru a pune mai multe informaţii la dispoziţia publicului, consolidarea aplicării legii în domeniul tăierilor ilegale şi corupţiei şi oprirea tăierilor comerciale în parcurile naţionale, informează news.ro.
Potrivit raportului intitulat „Jaful pădurilor din România”, furnizorii firmei Schweighofer exploatează peste 50 de zone din două parcuri naţionale din nordul României. În ultimul an şi jumătate, arată realizatorii raportului, au fost transportaţi peste 35.000 de metri cubi de lemn din aceste zone.
EIA arată că firma Schweighofer şi-a vândut majoritatea depozitelor proprii şi toate pădurile pe care le deţinea, iar acum este dependentă de depozitele private.
„Compania a făcut numeroase afirmaţii înşelătoare cu privire la capacitatea sa de a-şi monitoriza lanţul de aprovizionare, în special referindu-se la sistemul său de monitorizare prin GPS, Timflow. Companie pretinde că fiecare camion care livrează lemn la gaterele companiei este prevăzut cu un dispozitiv GPS care dovedeşte cu precizie locul de încărcare al buştenilor. Cu toate că acest lucru este adevărat, locul de încărcare pentru aproape jumătate din aceste transporturi este doar un depozit de buşteni, lucru care nu ajută compania să cunoască efectiv pădurea de origine a buştenilor respectivi”, scrie în raport.
Unul dintre depozitele care furnizează lemn către Schweighofer este compania românească Frasinul, care vinde lemn din patru depozite de lângă parcurile naţionale Rodna şi Călimani. Camioanele firmei Frasinul au transportat cel puţin 6.000 de metri cubi de lemn din aceste parcuri pe parcursul ultimelor 18 luni.
„Firma Frasinul are un istoric în privinţa problemelor cu legea. Patronul acesteia se află sub investigaţia autorităţilor româneşti anticorupţie începând cu anul 2014”, atrag atenţia realizatorii raportului.
Ei amintesc şi de ancheta DIICOT privind modul ilegal de obţinere a lemnului de către Schweighofer, care este acuzată de fraudarea statului cu suma de 25 de milioane de euro.
Potrivit raportului EIA, din Parcul Naţional Călimani, dintr-un singur loc, o companie de exploatare a lemnului care aprovizionează firma austriacă a tăiat peste 4.600 de copaci, mai mulţi decât în orice alt loc dintr-un parc naţional românesc în 2017. De asemenea, importurile de lemn ale companiei Schweighofer în României au crescut la 1,6 milioane de metri cubi, o mare parte din acestea provenind din ţări vecine cu niveluri de corupţie ridicate, printre care Ucraina şi Belarus.
Realizatorii studiului mai spun că au verificat numerele de înmatriculare ale camioanelor care au intrat în fabricile companiilor Kronospan şi Egger, două dintre cele mai mari companii producătoare de cherestea din România, ambele austriece şi cu legături de afaceri cu Schweighofer. Pe durata a cinci ore de supraveghere, au fost înregistrate 137 de camioane care au intrat în fabrica Kronospan din Sebeş, dintre acestea 86 erau acoperite, 19 erau încrăcate cu resturi lemnoase, alte 30 erau încărcate cu buşteni întregi. 22 dintre aceste camioane veneau direct de la locurile de încărcare din pături, în timp ce alte opt veneau de la depozite. 18 erau înregistrate ca transportând buşteni pentru lemn de foc, în timp ce alte 12 transportau buşteni cu calitate standard. Cele mai multe dintre camioanele care transportau lemn tocat şi camioanele acoperite nu erau înregistrate.
De asemenea, într-o pădure din care se aproviziona firma Kronospan cu buşteni, lângă locul de încărcare, EIA a descoperit o operaţiune de exploatare forestieră în curs de desfăşurare, unde muncitorii făceau mici defrişări circulare, transformând un râu într-un drum forestier ilegal, pe care târau buştenii pe o distanţă de 700 de metri până la zona de încărcare.
În ceea ce priveşte firma Egger din Rădăuţi, realizatorii raportului au observat 20 de camioane care intrau în fabrică şi niciunul nu era înregistrat în sistemul Inspectorul Pădurii.
EIA a trage atenţia că România rămâne o ţară cu risc ridicat în privinţa tăierilor ilegale de lemn şi cere companiei Schweighofer să stopeze achiziţiile de material lemnos fără deplină trasabilitate până în pădurea de origine, nu doar la punctul de încărcare, iar companiilor Kronospan şi Egger – reanalizarea lanţurilor de aprovizionare şi stabilirea unor termene pentru obţienrea trasabilităţii până cel târziu în 2020. Guvernului japonez, care în prezent se aprovizionează de la Schweighofer, EIA îi solicită să oprească aprovizionarea până în momentul în care compania poate asigura o trasabilitate completă.
De asemenea, realizatorii raportului solicită Guvernului să continue instrumentarea cazului Schweighofer, îmbunătăţirea platformei Inspectorul Pădurii pentru a pune mai multe informaţii la dispoziţia publicului, consolidarea aplicării legii în domeniul tăierilor ilegale şi corupţiei şi oprirea tăierilor comerciale în parcurile naţionale.
Autor: Alexandra Cruceru

sâmbătă, 14 iulie 2012

Gafă flagrantă a lui Băsescu. Flacăra democraţiei, ilegală !!!


Președintele suspendat al României, Traian Băsescu, a comis sâmbătă, la Cluj Napoca, o gafă care poate avea consecințe pe plan internațional. Făcând trimitere la Jocurile Olimpice, acesta a aprins o flacără pe care a denumit-o a democrației. Carta Olimpică interzice cu desăvârșire folosirea simbolurilor olimpice (steagul, cercurile și flacăra olimpică), inclusiv orice referire la ele, în scopuri politice.
”Ne-am gândit la ceva dacă tot se apropie Jocurile Olimpice. Ca de astăzi și până în 29 iulie o flacără apropiată de cea olimpică să ardă. Ea se va numi flacăra democrației și va fi purtată prin țară de tineri de dreapta. Dacă pe 29 noaptea vom constata că românii au dat o lecție lui Crin și Victor, o vom menține aprinsă. Dacă românii vor spune da restaurației, o vom stinge până la alegerile următoare. Eu vreau ca ea să ardă și după 29 iulie, noaptea”, a spus președintele suspendat.
Inclusiv acest tur pe care îl va efectua ”flacăra democrației”, de la Cluj Napoca, prin Iași, spre București, face trimitrere la flacăra olimpică. Se știe că înaintea unei ediții a Jocurilor Olimpice, înainte de a fi aprinsă pe stadion, la Ceremonia de Deschidere, ea este purtată prin țara unde se află orașul ce organizează competiția.
Traian Băsescu s-a întors în Capitală, după ce a participat la mitingul de susţinere de la Cluj Napoca. La întoarcere Băsescu a avut însă parte de o mare surpriză. În faţa sediului său de campanie îl aştepta o maşină mortuară...

                                                           Lucian Negrea