REVISTA „VATRA VECHE” LA BORNA 150

 

Revista „Vatra veche”, fondată în 2009, ca o reacție la schimbarea de direcție a revistei „Vatra”, seria Romulus Guga, care a apărut începând cu aprilie 1971, a ajuns la borna 150. Noua revistă de cultură târgu-mureșeană a reușit în aproape treisprezece ani de apariție să umple un gol, resimțit nu doar de mureșeni, ci și de cei care, cândva, erau susținători și colaboratori ai revistei care, la rândul ei, era continuatoarea unei tradiții care datează din 1894, când, la București, Ioan Slavici, I.L. Caragiale și George Coșbuc au pus bazele unei „Vetre”, destinată în principal românilor transilvăneni, atât pentru a ține trează conștiința națională, cât și pentru a aspira la unitatea tuturor românilor.

Nu întâmplător, seria Nicolae Băciuț, purtând numele de „Vatra veche”, tocmai pentru a sublinia legătura cu un program editorial și național angaja(n)t, are pe frontispiciu sloganul „Români din toate țările, unițivă”, un deziderat imperativ într-o perioadă de gravă risipire în lume a românilor, în căutarea unui trai mai bun.

Că inițiativa a fost inspirată și binevenită stau mărturie cele câteva mii de aprecieri, găzduite chiar în paginile revistei, la rubrica „Curier. De la Vatra veche la Vatra nouă”, promovată nu din vreun orgoliu, ci din a realiza necesarul feed back al unui mesaj în căutarea destinatarilor. Iar aceștia nu sunt puțini, cel puțin 16.000, cărora le e trimisă individualizat, prin email, revista, la care se adaugă vizibilitatea indusă de site-urile, blogurile, unde este postată revista, plus redistribuirile, după cum se poate constata din corespondența cititorilor.

Revista a avut constanță și ritmicitate, apărând lună de lună, în 88 de pagini, la care se adaugă și cele 11 suplimente dedicate unor personalități, între care Nichita Stănescu, Ana Blandiana, N.. Steinhardt ș.a., sau românilor din Canada, cărora le-a fost destinat un număr special.

Revista a reușit să-și atragă un număr important de colaboratori, de toate calibrele și de toate vârstele și din tot largul lumii.

Editorial, revista a fost, este opera lui Nicolae Băciuț, un „one man show”, care realizează singur, în integralitate, publicația.

Pe lângă ediția în format electronic, revista se și printează, are un public care o savurează în formatul clasic.

Financiar, revista e susținută din buget personal de Nicolae Băciuț.

Poate larga audiență de care se bucură revista se datorează și neantrenării în niciun fel de jocuri de politică literară și, mai mult, s-a ținut departe și de partidele politice.

Numărul 150 este, în bună măsură, la înălțimea exigențelor editorului. Fără a marca festivist momentul, revista a găzduit câteva aprecieri critice ale unor personalități, de la prof. univ. dr. Ion Vlad la Ana Blandiana, de la Radu Șerban la Rodica Lăzărescu, de la Veronica Pavel Lerner la Darie Ducan… listă la care s-ar fi putut adăuga și numeroasele aprecieri venite de-a lungul timpului, inclusiv din partea Academiei Române.

Atentă la pulsul vieții literare, revista a ținut pasul cu evenimentele culturale importante, cu evenimentele editoriale, omagiind personalități ale vieții literar-artistice, păstrând legătura cu marți personalități, antrenate în deja celebra rubrică „Vatra veche dialog”. A acordat atenție și faptului de istorie și vieții spirituale, dar și divertismentului.

Număr de număr, revista a fost ilustrată de câte un artist plastic din țară și străinătate, devenind, indirect, o expoziție virtuală de mare cuprindere și audiență.

Revista a rămas credincioasă propriilor idealuri, asumate de bună voie și nesilită de nimeni,  încercând să răspundă unor așteptări care nu se regăseau în alte orizonturi publicistice.

Deși este operă de autor, „Vatra veche” este ceea ce este datorită celor care au crezut în ea și au colaborat, fără prejudecăți, complexe, ori chiar teamă să nu își afecteze anume relații din viața literară.

Fără a fi aliniată cuiva, „Vatra veche” și-a urmat linia sa, completând un raft al presei culturale românești de după decembrie 1989.

Din „Vatra” triumvirilor Caragiale, Slavici și Coșbuc au apărut doar 44 de numere, dar ele au făcut istorie, au rămas în istoria presei culturale românești, acolo unde, ca și alte publicații, aspiră și „Vatra veche” să-și găsească locul.

NICOLAE BĂCIUȚ

 

Nota bene: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a fost un partener care a apreciat eforturile revistei târgu-mureșene, în redacția căreia sunt și câțiva membrii UZPR, a promovat-o și a și… premiat-o.

Revista „Vatra Chioreană” se apropie de jubileu !

 Sâmbătă, 5 septembrie 2015, în cadrul Serbărilor comunei Copalnic Mănăştur a avut loc de la ora 17,oo, la Căminul Cultural din localitate, lansarea revistei „Vatra Chioreană” nr.9, an X.. Cei care au ostenit pentru tipărirea ei au fost mai mulţi iar colegiul de redacţie a fost format din: Vasile Dragomir, Emanuel Luca, Mihaela Măndicescu şi Ada Fonai, sponsori Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria şi Consiliul local Copalnic Mănăstur. În acest număr semnează eseu: Adrian Bota, Carmen Andreea Gherghel, Anca Goja, George Cadar, Ioan Mircea Fărcaş, Andrei Bărbos, Dragomir Ignat; filozofie: Ioan Ţiplea şi Mugur Voloş; poezie: Ioana Ileana Şteţco, Adela Naghiu, Ana Bisztricki Florian, Ioan Dragoş, Gelu Dragoş, Teodor Florean, Alexa Gavril Bâle, Adrian Pop; proză: Ioan  Meteş Morar Chelinţanu, Ştefan Bisztricki Florian, Marinela Micle; monografii: Ştefan Mihali şi Ioan Burde.

De remarcat că un important spaţiu a fost acordat fotografiei şi Patrimoniului cultural Copalnic Mănăştur unde apar cu fotografii: Laura Mihalca, Daria Oltean, Anamaria Micle, Ana Maria Boga, Raluca Pop, Ştefania Petruş şi Cristi Tureanu.

Într-o atmosferă plăcută şi un cămin cultural plin, în prezidiu au luat loc: Vasile Ştefan Mihalca, primarul comunei, ing. Anton Rohian, prefectul judeţului, senator Titus Liviu Paşca, preot Oros Florian, poetul Alexandru Subţirelu, jurnalistul Vasile Tivadar, etnologul Pamfil Bilţiu şi viceprimarul Ioan Vlad Costin, gazda şi moderatorul evenimentului - prozatorul Vasile Dragomir.

În cuvântul său, prefectul ing. Anton Rohian a vorbit despre patrimoniul cultural pe care îl deţinem, referindu-se la casele bătrâneşti care se vând occidentalilor pe un pumn de bani, de zestrea folclorică care nu trebuie să dispară. Dânsul este optimist pentru că „mai sunt încă oameni valoroşi care iubesc lada de zestre a poporului român şi nu vor lăsa să se întâmple asta, cum ar dr. Ioan Marchiş, dr. Ştefan Mariş sau cei care au lucrat la identificarea caselor vechi într-un proiect cu Inspectoratul şcolar”.

Vasile Dragomir continuă ideea prefectului şi îşi doreşte „un complex muzeal în care să vină turişti străini să se cazeze. Acest muzeu al satului ar trebui să aibă o biserică, o oloiniţă, o fierărie, ca vizitatorii să simtă altceva şi să vadă concret cum s-a trăit în 1900, cum se face uleiul, cum se potcoveşte un cal, iar cu trăsura să viziteze mirificul ţinut al Prelucilor”. Consideră că revista Vatra Chioreană „şi-a atins ţelul, deoarece mulţi oameni din Chioar au apărut în ea, probabil că dacă nu se tipărea şi ajungea la numărul 9, multe materiale valoroase, inedite, ar fi rămas într-un jurnal al celor care le-au scris”. Mulţumeşte colabolatorilor Marinela Micle, Ştefan Mihali din Dumbrăviţa şi Mihaela Măndicescu. Revista păstrează structura iniţială, cu secţiunile ei, dar acest număr a fost înobilat cu fotografii din prima ediţie a Taberei din cadrul proiectului „Fotografie şi Patrimoniu cultural” desfăşurat de Asociaţia ARIPI (Râureana – Iniţiativă, Perspectivă, Inovaţie) şi cu ajutorul invitatului taberei, fotograful Ioan Teglaş. Ca obiective imediate care ţin tot de revistă sunt: realizarea unei colecţii video cu poveştile bătrânilor şi înfiinţarea unui cenaclu al elevilor la care să fie invitaţi membrii cenaclului condus de Florica Bud.

Au mai vorbit: senator Titus Liviu Paşca, fiu al satului, preot Oros Florian, etnolog Pamfil Bilţiu, fiu al satului, Vasile Tivadar, preşedintele Partidului Verde şi prieten al mănăşturenilor, iar din partea membrilor Cenaclului Scriitorilor Maramureş: Ioana Ileana Şteţco ( care a recitat poemul „Ţara Chioarului”), Anca Goja, Adela Naghiu ( a recitat poemul „mâine vine popa cu crucea”), Gelu Dragoş ( a vorbit despre performanţele şcolare ale elevilor de aici, unde director coordonator este prof. Ioan Pop ), Valeriu Sabău, Ioan Meteş Morar, Mitruţ din Rus, Valer Turcu Iorga, ş.a.

În partea a doua a evenimentului a avut loc prezentarea cărţii „Arc peste timp” a poetului Alexandru Subţirelu, carte dedicată, aşa cum a afirmat şi autorul, memoriei mamei lui, Lucia. Au fost momente emoţionante, deoarece pe lângă colegii de la Şcoala veterinară de la Şimleul Silvaniei, localnici, rude, a participat şi dirigintele lui, octogenarul Paul Rusu. Au vorbit despre carte prof. Rodica Sofonie, Ştefan Mihali şi Vasile Dragomir, care a spus: „Poezia lui Alexandru Subţirelu este o poezie a gândului. Autorul creează un univers minimal – lumină dătătoare de viaţă, echilibru între suflet şi natură, unde timpul şi iubirea sunt teme care revin şi revin în poemele lui. Ele sunt crochiuri, tuşe scurte şi uneori aforisme.”

Poetul Alexandru Subţirelu, vădit emoţionat, a mulţumit celor care au făcut posibilă această lansare de carte şi a recitat din poemul „De Lerui Ler”aflat şi pe coperta de final a cărţii: „De Lerui Ler/Printre norii/care pier/icoana mamei/sfântă/s-a ridicat/la cer/lăsându-mi/în inimă suspine/că a plecat/Măicuţa/şi nu mai vine.”

Spre sfârşitul întâlnirii s-a vizitat expoziţia de artă fotografică, s-a servit cozonac şi sarmale, s-a socializat până la… asfinţit, atunci când microbuzul pus de gazde la dispoziţia oaspeţilor i-au dus înapoi la Academia Cuvintelor din Baia Mare.

Primarul Vasile Ştefan Mihalca i-a invitat pe toţi cei prezenţi duminică la biserică iar după-masa la un amplu program artistic prezentat de Virginia Irimuş unde îl are cap de afiş pe cunoscutul interpret de muzică populară Iancu Dinu Sălăjeanu.

                                                                                  Gelu Dragoş

                                                               GALERIE FOTO :