Vatra Veche, o prezență remarcabilă datorită lui Nicolae Băciuț

 

Alt proiect publicistic al membrilor filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România - de data aceasta un clasic - este cel al poetului Nicolae Baciut din Târgu Mureș. Proiectul se numește „Vatra Veche” și continuă (cel puțin ca rubricatură), din martie 2009, seria Romulus Guga a revistei „Vatra”. Revista apare atât în varianta printată, cât și în format electronic. Publicația adună nume dintre cele mai importante ale culturii române, are foarte mulți colaboratori permanenți dintre membrii filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, publică sporadic și alți scriitori brașoveni. Într-o prezentare a acestei reviste apărute că inițiativă privată și întreținute astfel, publicația își poziționează astfel colaboratorii:

„„La 75 de ani de la apariţia ultimului număr al „Vetrei” de la Bucureşti, a apărut pe plaiurile mureşene, animată de intenţii asemănătoare, o nouă „Vatră”, se spune în Vatra veche. Ea nu are în fruntea ei scriitori de importanţa lui Slavici, Caragiale şi Coşbuc, dar a adunat în jurul său o întreagă pleiadă de scriitori tineri - poeţi, prozatori, publicişti, istorici, oameni de artă - ale căror nume circulă de câţiva ani prin paginile celor mai de seamă publicaţii literare şi politice româneşti, unii dintre ei, prin volumele publicate, ajungând chiar şi la o evidentă notorietate”.

facebook.com

https://m.facebook.com › RevistaVa...

Revista VATRA VECHE | Targu-Mures - Facebook

Felicitări domnului Nicolae Băciuț și la bună lectură din Vatra Veche!

RĂZVAN DUCAN

Scriitorul Ștefan Jurcă a apărut în Vatra Veche, nr. 4/2023 cu o pagină de poezii

Nascut la 01 iulie 1949, in Salajeni, comuna Sebis, judetul Arad.

Parintii: Stefan si Mariuta. Este casatorit, are 2 copii.

 Studii: Liceul la Sebis, este 3 ani student la Politehnica din Brasov, pe care o paraseste in 1970. Urmeaza cursurile de zi ale facultatii de Stiinte economice din Timisoara (1973-1977), dupa care este repartizat economist in Baia Mare.

 Publica poezii si proza, articole si interviuri in presa locala, in revistele Familia, Luceafarul, Tribuna, Archeus, Nord Literar, Calendarul Maramuresului, Informatia zilei, Graiul Maramuresului, Viata Romaneasca, Citadela, Verso, Moara lui Gelu.

 Debuteaza in volum in anul 1997 cu Peretele cel mai iubit, ed. Gutinul. Urmeaza: Poeme uitate, boeme regasite, ed. Cybela, 2000, Papusa de rumegus, ed. Risoprint, 2004, Pagina de garda, ed. Dacia XXI, 2011, Caiet bibliografic aniversar. Stefan Jurca. Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu".

 Este comentat in volumele: Geo Vasile-Proza romaneasca intre milenii, Casa editoriala Odeon, 2001; V. R. Ghenceanu - Dreptul la singuratate, ed. Proema, 2001; Ion M. Mihai - Scriitori din Maramures, ed. Limes, 2003; Ion M. Mihai-Lecturi sublimate, ed. Dacia, 2005; Augustin Cozmuta-Punct critic, ed. Risoprint, 2004;L. Temian, O. Marinescu, A. M. Brezovszki-Autori maramureseni, dictionar bibliografic, ed. Umbria 2000. "Oameni de seama ai Maramuresului. 1700 - 2010. "Autor Vasile Iuga de Saliste, editura DragosVoda, Cluj Napoca, 2010. Anca Goja - Convorbiri cu elite, ed Proema, 2011, Spre inima lui Sisif și alte povestiri, ed. Ethnologica, 2019, proză scurtă.

 Volumele publicate au fost premiate la Cartile anului in anii : 1998, 2001, 2005. In anul 2006 primeste premiul special acordat de Fundatia culturala Archeus (Baia Mare - Ocolis, 8-18 iulie 2006);  Premiul pentru proză al revistei Nord Literar, 2012; Premiul Al. Ivasiuc  al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, reprezentanța Baia Mare, 2014; Premiul special al fundației culturale Archeus, 2006 și premiul  revistei Archeus, 2019 pentru cartea Spre inima lui Sisif și alte povestiri, Ed. Ethnologica, 2019; Diploma de excelență a Primarului municipiului   Baia Mare de Ziua scriitorului, 2020.

 Referințe critice: Stefan Jurca poseda secretul povestirii ce dezleaga, fie si pentru o clipa, viata de povara tacerii, fapte anodine declansind prin rememorare taria sau căința unei vieți. Se moare imprevizibil, absurd, personajele vin de undeva și se disimuleaza în anonimatul provinciei, în taina și suferința provizoratului. Geo Vasile (Proza românească între milenii, 2001).

În privința artei de inspirație și de investigație, Ștefan Jurcă nu este nici rural, nici citadin, În exclusivitate, preferința sa mergând, se pare, spre zonele de contact ale unui mediu social surprins în dinamica lui istorică, cu dislocări dramatice, surprinse mai ales la nivelul ființei individuale. Augustin Cozmuta (Punct critic, 2004).

Povestirile, mai scurte, mai lungi, se parcurg cu plăcere,  mai ales de cei care pot citi printre rânduri, acolo  unde identitatea cutărui  personaj absoarbe datele biografiei auctoriale și cele ale evenimentelor pentru  a  le converti în  „ego-proză” (...) un teritoriu literar cu valoare estetică substanțială, spațiu  în care calitățile de prozator ale lui Ștefan Jurcă se dovedesc cu prisosință. Ioan Moldovan Un prozator din Nord, în revista Familia, nr.9, septembrie, 2019.

                                                                                                             GDL

A apărut revista VATRA VECHE, Anul XIV, nr. 8 (164), august 2022, redactor-șef Nicolae Băciuț

 ÎN CUPRINS:

Vatra veche dialog cu Christian W. Schenk, de Cristian Ovidiu Dinică/3

Semn. Recurs la Eminescu: rușii, de Aurel Buzincu/6

Spațiul mistic al mării eminesciene, de Valeria Bilț/7

Dicționar esențial (Zenovie Cârlugea), de Florian Copcea/9

Mihai Cimpoi – 80. Mihai Cimpoi și sinteza eminescologiei, de Theodor Codreanu/11

N. Steinhardt – 110 ani de la naștere, de Veronica Pavel Lerner/14

N. Steinhardt – de la „Monologul polifonic” la dialogul polifonic, de Nicolae Băciuț/15

Ecouri. Între lumi – Convorbiri cu Nicolae Steinhardt (Nicolae Băciuț), de Valeriu Tănasă/17

Aniversări. Centenar Marin Preda, de Dumitru Hurubă/18

Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/19

Vatra veche dialog cu Zeno Fodor, de Tamara Constantinescu/20

Miezul unui ev aprins. Bălcescu, de Aurel Buzincu/22

Diacul, poem de Eugen Dorcescu/23

Componenta artistică a personalității lui Garabet Ibrăileanu, de George Petrovai/24

Eugène Ionesco – Teatrul ocultat, de Darie Ducan/27

Cartea zilelor noastre. Un tandem malefic (Amy Knight), de Adrian Simeanu/29

Conflicte morale în literautura română, de Carmen-Gabriela Pană/30

Memorialistică. „Caietul albastru” al lui Nicolae Balotă, de Dorin Nădrău/32

Cronica literară. Poemele apocalipsei (Răzvan Ducan), de Nicolae Suciu/33

,,Trimbulind cu Nichita” (Răzvan Ducan), de Melania Cuc/35

Suburbiile fricii (Gheorghe Vidican), de Mihai Posada/36

Foșnetul paradiziac al arțarului (Victor Albu), de Horia Ion Groza/37

Avatarurile vieții la întâmplare (Sorin Grecu), de Nicolae Suciu/39

Mitologia incantatorie a sentimentelor (Maria Mona Vâlceanu), de Aureliu Goci/42

Planeta de acasă (Victoria Milescu), de Elisa Roha/42

Despre dramă și izbăvire (Marilena Apostu), de Mihai Posada/44

Aripi frânte, de Mircea Daroși/44

Ghemul ischemic (Ioan Cioba), de Melania Cuc/46

Calea norilor albi (Elena-Maria Cernăianu), de A.I.Brumaru/47

Universul durerii și lumile accesibile (Remus Valeriu Giorgioni), de Constantin Stancu/48

Confesiuni despre… ieri! (Ilie Șandru), de Doina Bălțat/49

Ostatic în propria țară (Ion Iovcev), de Nicholas Dima/52

Calvarul cultului greco-latin (Ioan Ploscaru), de Geo Constantinescu/54

Dincolo de aparențe (Cristina-Rodica Mazâlu), de Ioan Marcoș/55

Poeme de Ion Horia Groza/57

Un roman despre viaţă şi moarte (Tatiana Țibuleac), de Mircea M. Pop/58

In memoriam Vasile Tărâțeanu, de Livia Ciuoercă/59

Drag frate Vasile, de Nicolae Băciuț/59

Poeme de Ștefania Oproescu și Valeria Bilț/60

Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe, de Ioan-Aurel Pop/61

Ioan Lupaş – 55 de ani de la trecerea în eternitate, de Florin Bengean/62

Legende române/Evocări istorice (personalități și momente) strânse cu grijă,

pentru posteritate, de V. A. Urechia, de Cristina-Rodica Mazâlu/63

Convorbiri duhovniceşti cu Î.P.S. Ioan, de Luminiţa Cornea/65

Amvon. Maica Domnului, de Gheorghe Șincan/66

Curier. Hugo – Regele romantismului, de Alex Măroiu/67

Părintele „Abenomics”, un patriot și un lider mondial, a încetat din viață, de Radu Șerban/72

Vară acum, de Maria Cecilia Nicu/73

Ochean întors. Febra occidentală a războiului, de Silvia Urdea/74

Asterisc. Între două lumi (Elena Buică), de David Kimel/

Protocoalele de la Toronto, de Eugen Mera/79

Plastica. Sorin Mihai Bârgăoan, de Elisabeta Boțan/80

Aroma timpului trecut, de Delia Ioana Leizeriuc/80

Scena. A fost odată un teatru, de Simona Mihuțiu/81

Literatură și film. Mielul lui Tharlo, de Alexandru Jurcan/82

Eveniment cultural. Coande, de Adrian Simeanu/82

Poeme de Vasile Dan Marchiș/82

Trasoare oablke, cu gloanțe oarbe. Catrene fumigene, de Nicolae Mătcaş/83

Lumea lui Larco, de Vasile Larco/85

De la un clasic citire. Constantin Zgripcea/85

Curier. De la Vatra veche la Vatra nouă/86

Panoramic cultural 2022, foto-reportaj/87

Nu e decât un nor, poem de Nicolae Băciuț/88

REVISTA „VATRA VECHE” LA BORNA 150

 

Revista „Vatra veche”, fondată în 2009, ca o reacție la schimbarea de direcție a revistei „Vatra”, seria Romulus Guga, care a apărut începând cu aprilie 1971, a ajuns la borna 150. Noua revistă de cultură târgu-mureșeană a reușit în aproape treisprezece ani de apariție să umple un gol, resimțit nu doar de mureșeni, ci și de cei care, cândva, erau susținători și colaboratori ai revistei care, la rândul ei, era continuatoarea unei tradiții care datează din 1894, când, la București, Ioan Slavici, I.L. Caragiale și George Coșbuc au pus bazele unei „Vetre”, destinată în principal românilor transilvăneni, atât pentru a ține trează conștiința națională, cât și pentru a aspira la unitatea tuturor românilor.

Nu întâmplător, seria Nicolae Băciuț, purtând numele de „Vatra veche”, tocmai pentru a sublinia legătura cu un program editorial și național angaja(n)t, are pe frontispiciu sloganul „Români din toate țările, unițivă”, un deziderat imperativ într-o perioadă de gravă risipire în lume a românilor, în căutarea unui trai mai bun.

Că inițiativa a fost inspirată și binevenită stau mărturie cele câteva mii de aprecieri, găzduite chiar în paginile revistei, la rubrica „Curier. De la Vatra veche la Vatra nouă”, promovată nu din vreun orgoliu, ci din a realiza necesarul feed back al unui mesaj în căutarea destinatarilor. Iar aceștia nu sunt puțini, cel puțin 16.000, cărora le e trimisă individualizat, prin email, revista, la care se adaugă vizibilitatea indusă de site-urile, blogurile, unde este postată revista, plus redistribuirile, după cum se poate constata din corespondența cititorilor.

Revista a avut constanță și ritmicitate, apărând lună de lună, în 88 de pagini, la care se adaugă și cele 11 suplimente dedicate unor personalități, între care Nichita Stănescu, Ana Blandiana, N.. Steinhardt ș.a., sau românilor din Canada, cărora le-a fost destinat un număr special.

Revista a reușit să-și atragă un număr important de colaboratori, de toate calibrele și de toate vârstele și din tot largul lumii.

Editorial, revista a fost, este opera lui Nicolae Băciuț, un „one man show”, care realizează singur, în integralitate, publicația.

Pe lângă ediția în format electronic, revista se și printează, are un public care o savurează în formatul clasic.

Financiar, revista e susținută din buget personal de Nicolae Băciuț.

Poate larga audiență de care se bucură revista se datorează și neantrenării în niciun fel de jocuri de politică literară și, mai mult, s-a ținut departe și de partidele politice.

Numărul 150 este, în bună măsură, la înălțimea exigențelor editorului. Fără a marca festivist momentul, revista a găzduit câteva aprecieri critice ale unor personalități, de la prof. univ. dr. Ion Vlad la Ana Blandiana, de la Radu Șerban la Rodica Lăzărescu, de la Veronica Pavel Lerner la Darie Ducan… listă la care s-ar fi putut adăuga și numeroasele aprecieri venite de-a lungul timpului, inclusiv din partea Academiei Române.

Atentă la pulsul vieții literare, revista a ținut pasul cu evenimentele culturale importante, cu evenimentele editoriale, omagiind personalități ale vieții literar-artistice, păstrând legătura cu marți personalități, antrenate în deja celebra rubrică „Vatra veche dialog”. A acordat atenție și faptului de istorie și vieții spirituale, dar și divertismentului.

Număr de număr, revista a fost ilustrată de câte un artist plastic din țară și străinătate, devenind, indirect, o expoziție virtuală de mare cuprindere și audiență.

Revista a rămas credincioasă propriilor idealuri, asumate de bună voie și nesilită de nimeni,  încercând să răspundă unor așteptări care nu se regăseau în alte orizonturi publicistice.

Deși este operă de autor, „Vatra veche” este ceea ce este datorită celor care au crezut în ea și au colaborat, fără prejudecăți, complexe, ori chiar teamă să nu își afecteze anume relații din viața literară.

Fără a fi aliniată cuiva, „Vatra veche” și-a urmat linia sa, completând un raft al presei culturale românești de după decembrie 1989.

Din „Vatra” triumvirilor Caragiale, Slavici și Coșbuc au apărut doar 44 de numere, dar ele au făcut istorie, au rămas în istoria presei culturale românești, acolo unde, ca și alte publicații, aspiră și „Vatra veche” să-și găsească locul.

NICOLAE BĂCIUȚ

 

Nota bene: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a fost un partener care a apreciat eforturile revistei târgu-mureșene, în redacția căreia sunt și câțiva membrii UZPR, a promovat-o și a și… premiat-o.

Un nou număr al revistei VATRA VECHE, redactor șef Nicolae Băciuț

În sumar:

Asterisc. Premiul Nobel pe 2020: Louise Glück, de Nicolae Băciuț/3

Trecutul, de Louise Glück, traducere de Nicolae Băciuț/3

Vatra veche dialog cu Aura Christi, de Liliana Popa/4

Ostrovul Învierii, Despre scris, de Aura Christi/6

Mulțimea vederii, poem de Cora Botez/7

Mai altfel, despre Veronica Micle, de Dumitru Hurubă/8

Se ne (re)amintim de Liviu Rebreanu, de Dumitru Hurubă/9

Nuvelistul Rebreanu, de Nicolae Suciu/10

Lucian Blaga în memoria afectivă, interviu cu Lelia Rugescu, de Veronica Bălaj/12

Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/13

Ochean întors. Iubirile lui Nichita Stănescu. Gabriela Melinescu, de Emilia Luchian/14

Drama publicistului Marin Sorescu, de Anca Sîrghie/15

Poeme de George Filip/17

Anton Cosma - 80.Genuri secundare, de Ioan Marcoș/18

Libertatea de gândire a prozatorului (Anton Cosma), de Nicolae Suciu/21

Vasko Popa. Mitul și mitologia imaginarului, de Florian Copcea/23

Asterisc. Memorialistică. Memoriile lui Bartolomeu Anania, de Dorin Nădrău/25

Poeme de Traian Vasilcău/26

Vitrina. A trăi netrăind (Ana Pop Sârbu) de Mirela Ioana Dorcescu/27

Cinci poezii în unsprezece limbi (Lothar Quinkenstein), de Mircea M. Pop/28

Miraculosul tâlc al naturii (Dumitru Ichim, Adrian Grauenfels), de Horia Ion Groza/29

O poetă bilingvă (Ruxandra Niculescu), de Mircea M. Pop/32

Cronica literară. Sezon covid (Răzvan Ducan), de Ioan Marcoș/34

Curcubeu peste Haifa (Bianca Marcovici), de Gabi Moscovici/36

Tărâmul pierdut (Florin Burtan), de Corneliu Vasile/37

Construcția unui topos poetic original (Dumitru Tâlvescu), de Florentin Popescu/38

Evaziuni și refugii pitorești și simbolice (Dumitru Drinceanu), de Aureliu Goci/39

Reforma umorului la Dumitru Hurubă, de Constantin Stancu/40

Întoarcerea istoriei (Geo Constantinescu), de Ioan Hirghiduș/42

Un portret „luminos pe simezele sufletului nostru” (Augustin Cosmuța, de Luminița Cornea/43

Povestea vârstelor (Adrian Oprescu), de Veronica Pavel Lerner/45

O evocare N. Steinhardt (Veronica Pavel Lerner), de Constantin Stancu/46

O saga in nuce (Bogdan Eduard), de Valeria Bilț/48

Din străinătate în oglinda vremii (Gheorghe Săsărman), de Mihaela Albu/49

Cu drag, despre profesorul Gavril Istrate, de Mircea Daroși/50

În lumina slovei (Ada Stuparu), de Dorin Nădrău/51

Cutia cu ceață, poem de Stere Bucovală/52

Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe, de Ioan-Aurel Pop/53

Convorbiri duhovniceşti cu Î.P. S. Ioan, de Luminiţa Cornea/54

Amvon. Sub semnul credinței, de Gheorghe Nicolae Șincan/55

Muntele Athos din Muntele Athos, de Nicolae Băciuț/56

Ioan Eugen Man – la 80 de ani de viață, de Florin Bengean/58

Poeme de Florica Bațu Ichim/59

Asterisc. Sedescurcă fiecare cum poate, de Silvia Urdea/60

Români de roman în Japonia, de Mihai Posada/62

Metamorphosis, de Milena Munteanu/64

Aurel Ion Vassiliu – misiune imposibilă, de Radu Șerban/ 65

Citesc, de Maria Cecilia Nicu/67

Festivalul Internațional „Europoezia”/68

Poeme de Valeriu Stancu/69

Biblioteca Babel. Europoezia: Jean Portante. În românește de Mariana Stancu/70

Biblioteca Babel. Marcel Diáz Garcia. În românește de Elisabeta Boțan/71

Starea prozei. Flavia, de Iuliu Ionaș/72

Șarpele Lucifer, de Eugen Mera/74

Poeme de Elisabeta Furtună/75

Starea prozei. Curse, de Angi Melania Cristea/76

Poeme de Vasile Dan Marchiș/77

Zilele babelor, de Horea Porumb/78

Epigrame, de Nicolae Matcaş/79

Lumea lui Larco, de Vasile Larco/80

De la un clasic citire. Ionel Iacob Bencei/80

Revista revistelor. Vitrina unui tezaur fără preț, de Roxana Istudor/81

Prag de lume, de Silvia Urdea/81

Literatură și film. Pasărea pictată, de Alexandru Jurcan/82

Scrisori deschise, de Ana Grama/83

Curier/84

Panoramic cultural/87

Marcel Diáz Garcia, Dorință pe înserate, poem/88

Număr ilustrat cu lucrări de Marcel Diáz Garcia (Spania).

GDL

Ștefan Jurcă - 70

PLEIN AIR

Nici poeții nu mai sunt ce au fost, nu afli de la ei versuri despre vară, primăvară ori despre echinocții și solstiții. Intram cu poetul în Grădina din Colonie, cum ai intra în Grădina Raiului, de acuma, cu poetul , să vedem ce mai face maestrul . Îi spuneam maestru dar el însuși îl numea așa pe maestrul Hamza, omul cu bocanci de infanterist și cu nelipsita-i borsetă pe care o purta ca un pendul pe lângă trupu-i masiv. Cobora și Ilie cel hâtru din cămăruțele atelierului său , dinspre strada Victoriei. Ne așezam pe iarba de lângă atelierul lui Mihai. Mai neplăcut pentru mine era să merg să caut o sticlă de vin, ieftin și bun, în vreme ce ei mă așteptau. De ce să merg tot eu, maestre, că doar și eu am contribuit financiar. Punea fiecare cât avea. Pentru că tu ești străin și ai crezământ, m-a luminat maestrul . Deci eram străin în propria-mi țară. Bine maestre, frumos îți șade. Dar pe asta nu o rosteam, era fraza pe care o mestecam în gând când mă îndepărtam spre magazinele din preajmă. Vroiam să-l conving că și eu comit versuri. Ia să auzim: „ Ca un copil adoarme firul de iarbă”. Foarte frumos, versuri cât mai scurte. Iosif Balla, care trecea pe aproape , uneori, însoțit de un fel de câine fu și el fost poftit la un pahar de vin franțuzesc, adus de Mihai. Bătrânul pictor și-a muiat buzele în păhăruțul cu vin rubiniu și a întrebat: ce vrei ? Arată-le ăstora cum se pictează , dar vezi că sunt scriitori și nici nu știi când vor scrie despre noi. Era pentru prima dată când Mihai ne acorda acest titlu . Ăla de acolo, am rostit arătând spre coșmelia în care, mai târziu, Ilie își ținea iepurii. Pe ăsta l-am făcut de o mie și una de ori, a exclamat , încântat, pictorul cu plete albe . Eram numai ochi și urechi . Pictura în aer liber, plein air, gândeam . Și-a îndreptat privirea ageră spre clădirea principală a Coloniei , a mai tras o gură de vin , pe stânga pânzei , la margine a făcut un fel de cruce și s-a pornit cu pensula , parcă era un vrăjitor mânuind spume colorate. Ce culoare mai vrei ? Culoarea vinului din pahar. Poetul îl sâcâia pe alt chibiț și era să se bată că , nu știu care , nu respectă legile creației. Moș Balla îi dădea înainte . De o mie și una de ori am făcut asta , rostea încet . Ieșea ceva foarte colorat dar semăna cu coșmelia lui Ilie. Trăiam un sentiment straniu , tăceam și priveam , pe furiș, cum se naște opera de artă. O lecție de pictură în aer liber cu asistenți.

Vreau să vă spun că poetul ... ăsta , Nichita , când a fost pe aicea avea ceva , așa... o vâlvă , un corb care s-a ținut după el tot timpul . Era o poveste frumoasă . A băut până la capăt vinul din pahar, nu l-a îmbiat nimeni cu altul , deși vin mai era , și-a adunat sculele și a pornit , cu pânza într-o mână spre atelierul său . S-a lăsat o tăcere penibilă . Într-o vreme l-am auzit vorbind cu copiii: mă voi sunteți foame ? Vă frig slănină . Doar firul de iarbă dacă va mai răsări la fel peste pustiul care este acum acolo . Era un loc cu soare care îmi amintea de casa parohială din satul meu , este tot timpul pe soare, zicea bunicul . Hamza , după o vreme mă îndemna să trecem pe la atelierul maestrului , că are ziua sa de naștere . Dar tu știi bine că este plecat ! Și ce dacă ? Intram în Colonie , pe ușa dinspre Centrul Vechi, câțiva ani la rând în luna februarie , printre arini și brânduși parcă revedeam imagini din copilărie.

Brândușile păreau ireale. Hamza culegea câteva, se uita să vadă dacă nu-l ironizez , ia și tu , zicea de parcă am fi fost în grădina raiului . Le făcea buchețel și le așeza pe fereastra atelierului lui Mihai , că era închis cu lacăt . Avea un bilețel scris de acasă , semnează și tu , zicea că nu se știe cînd sosește maestrul iar cînd va zări brândușile se va bucura. Și peste o lună bilețelul și brândușile erau la locul lor . Pe atunci nici hoți nu erau.

MOHAIRUŢ

Acest animal fantastic ce se numește astfel, e, de fapt reîncarnarea lui Mohair , despre care unii dintre prietenii mei cititori știu destul, unii chiar și cum a plecat din această lume rea . Până la urmă el s-a reîncarnat pe Insula Raiul Pisicilor din extremitatea Larnaca . Era mult iubit Mohairuț, un ghemotoc pufos și cuminte. Mi-am dat seama pe dată că el este de expresie europeană după sunetele pecare încearca să le articuleze.

Mohairuț era foarte calculat dar îi plăcea dragostea, iubea pisicile indiferent de expresia pe care încercau s-o exprime, majoritatea din zona Kitaițî . Iubea pisicile comune, pisicile de rasă, de curte imperială, siameze, strănut de tigru, birmaneze și alte încrucișări ivite din iubirea disperată a pisicilor de la marginea Mediteranei. I s-a dus buhul că este mare futăreț până într-o zi când unui prinț de România i-a plăcut foarte mult animalul. Și-a propus să-l ia cu el în avionul ce zbura din Larnaca către Romania, o țară într-o perioadă de neșfârșită tranziție de la comunism spre niciunde . Astfel a ajuns pisoiul , ascuns într-o cutie de ghete, pe vechiul pământ natal unde l-am întâlnit și eu și l-am îndrăgit de îndată. Mi-am dat seama că este din neamul lui Mohair, alintatul meu pisoi din tinerețe. A trebuit să plec cu treburi prin alte zone și n-am mai știut nimic de Mohairuț. El nu spunea Miau, așa spuneau papagalii din insula Larnaca unde se află Raiul Pisicilor. El articula cuvintele: Bite...biite sau așa ceva, o limbă europeană. Dar când a sosit să mă întâmpine nu spunea decât

miaaau....miauuu...până ce am priceput că a redevenit asiatic , i-au scos hodrobelele, adică l-au scopit.

De atunci privește pe fereastră și visează la lumea de pe insula Larnaca unde este Raiul Pisicilor, la marginea nemaivăzut de albastră a Mediteranei.

Această fotografie a lui Mohairuț a fost realizată de un fotoreporter de origine anglicană, de fapt o curajoasă fiică a albionului care a reușit , prin mijloace specifice , să realieze această fotografie din vila prințului romano- arab. Prințul l-a sechestrat pe minunatul și vigurosul Mohairuț, îl păstrează doar pentru el. Deși are tot ce-și poate dori un asemenea specimen îi lipsește acea mică bucățică, o infinit de mică părticică să poată fi la fel ca înainte, zburdalnic și lipsit de melancolie.Se spunea adesea cât de puțin îi trebuie unui om să fie fericit, dar unui nevinovat pisoi, și mai puțin.

(Texte publicate în Vatra veche, Anul XI, nr. 6 (126), iunie 2019, pag. 62)

A apărut Vatra veche, nr. 4/2016

Vatra Veche la un nou număr

 Din sumarul 5 (65), Anul VI, pe luna mai 2014, fondatori I.Slavici, I.L. Caragiale şi George Coşbuc, redactor şef fondator Romulus Guga (2009), redactor şef Nicolae Băciuţ - foto, reţinem:

• Antologie „Vatra veche”. E luna mai, de Nicolae Nicoară/1
• Mihai Sin, In memoriam. Vatra din ceruri, de Nicolae Băciuţ/3
• Vatra veche dialog, cu Daniel Drăgan, de Nicolae Băciuţ/6
• Daniel Drăgan, „Căpriţele sar pârleazul”, fragment de roman/7
• Părintele Thom, o privire teoretică, de A.I. Brumaru/9
• Poeme de Hans Dama/9
• Evocări. Magda Isanos. Seninătatea împăcării, de Nicolae Băciuţ/10
• Radăcina, de Miruna Ioana Miron/10
• Comentariu. Umbrei mele i-e frică (Ana Blandiana), de Miruna Ioana Miron/12
• Cândva arborii aveau ochi (Ana Blandiana), de Raul Hudea/13
• Dacă nu acum, atunci când? (Ana Blandiana), de Nicolae Băciuţ/13
• Vatra veche dialog, cu Teofil Răchiţeanu, de Viorica Manga şi Marin Iancu/14
• Poeme de Teofil Răchiţeanu/15
• Emil Cioran inedit, de Isabela Vasiliu-Scraba/16
• Poeme de Rodica Anca/18
• Paradoxurile unei neîmpliniri culturale în Răşinari, de Anca Sîrghie/19
• Emilio Prados. Imaginarul transcendenței poetice, de Geo Constantinescu/21
• Poeme de Albu Emilia Istrati/23
• Amurgul iubirii, de Aurel Codoban/24
• Estetică. Orice femeie e o fee… de Valeriu Gherghel/25
• Poeme de Mariana Cristescu/25
• Iubirile scriitorilor: Ion Minulescu, de Mihai Ştirbu/26
• Poeme de Mihaela Oancea/28
• A scrie corect. A vorbi corect.Deterimnat sau nedeterminat, de Gheorghe Moldoveanu/29
• Măria sa virgula, de Rodica Lăzărescu/30
• Poeme de Adrian Botez/30
• Scriitorul integral (Mihail Diaconescu), de Monica Duşan/31
• Poeme de Boris Marian/32
• Istorie literară. Ion Creangă între rigurozitate obsesivă şi temei, de Ana Maria Ticu/33
• Începuturile presei literare româneşti, de Ion Gheorghişor/34
• Poeme de Olga Alexandra Diaconu/35
• Desenul din covor (Nicolae Manolescu), de Gabriela Ciobanu/36
• Poeme de Iulian Filip/38
• Cronica literară. Medalii de rouă (Lazăr Lădariu), de Răzvan Ducan/39
• Trenul de noapte (Anica Facina), de Nicolae Băciuţ/40
• Solstiţiu hiperborean (Vasile Popovici), de Gellu Dorian/41
• În paradisul danielelor (Daniela Toma), de Marian Daniel/42
• Obiecto-fiinţuri (Dan Anghelescu), de Lucian Gruia/43
• În chip poetic (Liliana Petcu), de Nicolae Băciuţ/44
• Spectacolul citeşte (Vasile Menzel), de George Anca/45
• Castelul de nisip (Stejerel Ionescu), de Andrei Pogany/45
• “Maia” sau romanul surprizelor Ion C. Gociu), de Helen Pflitsch/46
• Un loc pentru cei proscrişi (Radu Igna), de Constantin Stancu/48
• Poeţi după plac (Lucian Gruia), de Tudor Cicu/50
• “Voinţa mea a fost mai puternică...” (Corneliu Coposu, de Rodica Lăzărescu/52
• Calvarul prizonierilor (Vasile Gh. Baghiu), de Marian Horvat/53
• Poeme verzi pe pereţi (Nicolae Băciuţ), de Răzvan Ducan/54
• Inciziile doctorului Schor (Dorel Schor), de Mihai Batog Bujeniţă/56
• Oameni pe care i-am cunoscut. Reveniri, reîntâlniri (Matei Călinescu), de
• Veronica Pavel Lerner/58
• Poeme de Dumitru Ichim/59
• Starea prozei. Rostul cuvintelor, de Corina Lucia Costea/60
• Documentele continuităţii. Problematica proprietăţii foştilor optanţi unguri...,de Ioan Sabău Pop/61
• Conjugarea verdelui. Cărţile Transilvaniei, de Valentin Marica/62
• Convorbiri duhovniceşti. ÎPS Selejan, de Luminiţa Cornea/63
• Două vieţi, două destine, de Gheorghe Nicolae Şincan/64
• Poeme de Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic/64
• Caută la smerenie, de Gina Agapie/65
• Poeme de Hotca Marian/66
• Ancheta “Vatra veche”. Casa memorială “Romulus Cioflec”, de Luminiţa Cornea/67
• Pe urmele înaintaşilor noştri (Luminiţa Cornea), de Ioana Axentii/68
• Scrisă în tăcere, poem de Diana Adriana Matei/68
• Poeme de Vasile Popovici/69
• Tineri prozatori. Jurnal: Nebunul, de Septimiu M. Cristian/70
• În piaţeta veche. Poem de Mariana Florea/71
• Jurnal de călătorie. Am văzut sfârşitul lumii, Uşhuaia, de Alexander Bibac/72
• Biblioteca Babel. Cântece din piesele lui Shakespeare, de George Anca/73
• Starea prozei. Ca un cal orb…, de Mihaela Bal/74
• Teatru. Coadă de rândunică, de Ana-Cristina Popescu/75
• Scena. Starea de joc: Revizorul (N.V. Gogol), de Silviu Milăşan/76
• Vatra veche dialog, cu Maria Mierluţ, de Zeno Fodor/77
• Literatură şi film. Silvia şi Ted, de Alexandru Jurcan/78
• Scena. Cehov, “Livada de vişini”, de Cristian Ioan/79
• Drept la replică, Comunicat de presă, de Guţă Marius, Marius Călin Sabo/81
• Floare rară : Librăria « Horia Teculescu », de Nicolae Băciuţ/84
• Păstorel Teodoreanu, Epigrame/85
• Epigrame de Vasile Larco/85
• Interviu cu Wanda Mihuleac, de Alain Snyers/86
• Liviu Ovidiu Ştef. O viaţă închinată ştiinţei şi artei, de Nicolae Băciuţ
• Ultima bătălie, de Boris Marian/88

     Acest număr este ilustrat de Wanda Mihuleac.

     Pofitiţi la lectură! Aveţi de unde alege subiectele dorite, de la poezie la proză, de la recenzii şi istoria literaturii la... epigramele lui Păstorel sau Larco, mereu actuale!

                                                                           Gelu DRAGOŞ

A apărut numărul 9 (57) pe luna septembrie 2013 al revistei Vatra Veche

Din sumar:

Antologie Vatra veche. Poeme de Nicolae Băciuţ/1

Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, de Stelian Gomboş/3

Vatra veche dialog cu Ion Brad, de Ilie Rad/5

Poeme de Mircea Moţ/6

Eminescu în fotografii, de Răzvan Ducan/7

Poeme de Gheorghe Zincescu şi Lucia Dărămuş/8

Panait Istrati, publicistica, de Gabriel Dragnea/9

Mariana Cristescu, dincolo de vârste, de Nicolae Băciuţ/10

Discursul reliogios în opera lui N. Steinhardt, de Claudia Vaşloban/11

Poem de Adrian Munteanu/12

Constanţa Buzea sau nefericirea ca autodefinire, de Cucu Andrei/13

Conjugarea verdelui. Se face tăcere în spirit, de Valentin Marica/14

Despre „Fenomenologia narativă a spiritului românesc” (Mihail Diaconescu), de

Monica Duţan/15

Despre gânduri şi cuvinte, de Daniel Tache/16

Amurgul iubirii, de Aurel Codoban/17

Poveşti de dragoste. Octavian Goga-Aurelia Rusu, de Pamfil şi Maria Bilţiu/18

Poeme de Veronica Bălaj/19

Poeme de Sorin Basangeac/20

Cronica literară. Scrisorile lui Ionel Popa (Liviu Rebreanu), de Rodica Lăzărescu/21

Destinul unei cărţi neaşteptate. Dăltuiri (Radu Stanca), de Ana Sîrghie/23

Mariana Cristescu, Timpul iubirilor, de Lazăr Lădariu/24

N. Steinhardt, cu timp şi fără de timp, de Veronica Pavel Lerner/25

Mersul pe apă (Melania Cuc), de Nicolae Băciuţ/26

Muchia malului (Menuţ Maximinian), de Melania Cuc/26

Un strigăt de durere şi alarmă (Ion Marin Almăjan), de Ana D. Cruceanu/27

Şcoala de la Victoria (Kyre), de A.I. Brumaru/28

Univers spiritual buzoian (Viorel Frîncu), de Corneliu Vasile/29

Un Picaro duios-amar (Puşi Dinulescu), de George Anca/30

Când telefoanele sună în gol (Adrian Botez), de Constantin Stancu/31

Solilocvii (Ligia Dalila Ghinea), de Valentin Marica/32

Caligrafii eternizate „la minut” pe-mpulberatul eurotraseu (Nina Ceranu), de Ion

Pachia-Tatomirescu/33

Octavian Doclin sau magia lirismului total, de Geo Galetaru/34

Ultima dragoste (Bianca Marcovici), de Ion Cristofor/35

Valorile măştii (Ioan Borşa), de Menuţ Maximinian/36

Vitrina piramidală a cărţilor (Emilian Marcu), de Lina Codreanu/37

Frumuseţea versului argumentat (Lörinczi Francisc-Mihai şi Lorinczi Maria-Daniela),

de Constantin Stancu/39

In memoriam Constantin Catrina, de Nicolae Bucur/40

Portocale fierbinţi, în zăpadă (Camelia Iuliana Radu), de Lucian Gruia/40

Încă un ceas de flori (Antologie), de Nicolae Băciuţ/42

Creanga de cuvinte (Cornelia Jinga Hetrea), de Răzvan Ducan/43

Poeme de Cornelia Jinga Hetrea/43

Revoluţia borfaşilor, de Cristian Meleşteu/44

Poeme de Suzana Fântânariu Baia/46

Documentele continuităţii. Auzit-aţi de-un Mihai?, de Mariana Cristescu/47

Convorbiri duhovnicești cu Î.P.S. Ioan Selejan, Arhiepiscopul Munților, de Luminiţa

Cornea/49

Nu ispiti pe Dumnezeu, de Nicolae Gheorghe Şincan/50

Lexicon ortodox (Marian Palade), de Luminiţa Cornea/51

Starea prozei. Zinil şi Fara, de Marian Drumur/52

Poem de Dumitru Ichim/53

Poeme de Geo Galetaru/54

Starea prozei. Cum mai trece timpul, de Ion C. Gociu/55

Poeme de Sergiu Scoferciu/56

Poeme de Stejerel Ionescu/57

Oameni pe care i-am cunoscut. Iosif Sava, de Veronica Pavel Lerner/58

Călătorie cu Zeppelinul spre America, de Elena Bran. Ediţie îngrijită de M.N.

Rusu/59

Biblioteca Babel. August Strindberg, Nopţi de somnambul în vremuri de veghe,

Dorina Brânduşa Landén/60

Biblioteca Babel. Antonio Miranda, traducere de Flavia Cosma/62

Biblioteca Babel. Patricia Tenorio, traducere de Flavia Cosma/63

Biblioteca Babel. Claude Sernet, traducere de Corina și George Holobâcă/63

Jurnal. Vietnam, de Alexander Bibac/65

Poeme de Petre Solonaru/66

Starea prozei. Ciudata, de Mira Gruiţă/67

Ancheta „Vatra veche”. Casa memorială „Perpessicius”, de Luminiţa Cornea/68

Attila F. Balázs, traduceri de Şerban şi Ildikó Foarţă/69

Biblioteca “Târgu-Mureş” (Chişinău) dă viaţă cărţii, de Claudia Şatravca/70

Curier/73

Scrisori deschise, de Simina Lazăr/75

Excelsior. Olivia Dumitriu/76

Excelsior. Alexandra Mocrei/77

Reportaj. Concediu (Horia Corăbeanu), de Iulian Dămăcuş/78

Literatură şi film. Yasmina Khadra între noapte şi zi, de Alexandru Jurcan/78

Epopeea amplasării bustului lui Grigore Vieru la Târgu-Mureş, de Nicolae Băciuţ/78

Galerii mureşene. Liviu Ştef la Instituţia Prefectului Mureş. Fabian Margit, la Galeria

„Deisis”. Dolha Eva, la Galeria „Unirea”, de Nicolae Băciuţ/79

Dialoguri neconvenţionale. C.T. Ciubotaru, de Marin Iancu/80

Ochean întors. Porumbul şi supa de roşii, de Darie Ducan/83

Poeme de Mihai Batog-Bujeniţă/84

Epigrame de Vasile Larco/85

Colţul lui Ştef/85

Portret Anca Buzatu. Ştiinţă şi pasiune, de Gabriela Mocănaşu; Priveşte şi vezi, de

Marcel Tolcea/86

Lumea reală a şevaletului – un nou eveniment marca „Gabriel Stan », de Sorin

Basangeac/87

Starea prozei. Dopul, de Boris Marian/88

Ilustraţia numărului: ANCA BUZATU

                                                                                 GDL

Vatra Veche nr 7

Vatra Veche

Open publication - Free publishing - More revista

Vatra Veche, 5/2012

Open publication - Free publishing - More revista

Revista Vatra Veche

Open publication - Free publishing - More revista