Mesaj către un prieten vechi

 

Oracolul din Delphi e zero! Un vechi pesedist a prevăzut cu trei luni înainte ce se va întâmpla la alegerile prezidențiale!

„Nu, dl.Crin Antonescu nu intra in turul al doilea.

De cinci ani, conducerea PSD face greseala dupa greseala.

Intai a acceptat rotatia cu liberalii la guvernare, dupa modelul german, prost copiat. Nu a inteles ca, daca este la guvernare in anul alegerilor, erodarea lor va fi enorma. Si asa a fost.

Campania electorala a anului 2024 a fost condusa de Mihai Tudose, Sorin Grindeanu si Marcel Ciolacu, politicieni ineficienti si incompetenti, produse ale lantului Hrebenciuc, Ghita, Dragnea. Cu acesti experti, liderul social-democratilor nu a trecut in turul al doilea. Desi au cheltuit o suma record.

Apoi, l-au primit pe Victor Ponta inapoi pe listele de deputati. Mai mult decat o eroare, o oroare, care a eliminat aproape 5% din electoratul fidel al social-democratilor.

De asemenea, au hotarât sa-l sprijine pe Crin Antonescu in alegerile prezidentiale, greseala care acopera faptul ca dl. Marcel Ciolacu este complet nepopular, chiar si printre pesedisti. Dar este pastrat la guvernare, in lipsa oricarui alt candidat de lider al social-democratilor.

Draga prietene, noi am iesit la pensie. PSD se retrage in jurul valorii de 10%…

Pacat. Se face loc unor formatiuni create virtual, fara public real, dar cu votanti”.

Alin Teodorescu, 17 martie 2025

( Alin Teodorescu, 74 de ani, este de profesie sociolog, a fost după 1990, primul președinte al Grupului de Dialog Social, pentru ca în 1992 să fondeze IMAS Marketing și Sondaje. Ulterior, a fost șef al cancelariei lui Adrian Năstase și apoi deputat PSD).

Cum a fost prevăzut 2019 acum 35 de ani: „Ne schimbăm complet obiceiurile”

   În 1964, Isaac Asimov, scriitor de ficțiune, a încercat să prevadă lumea peste 50 de ani. În 1983 a mai încercat o dată și a vorbit despre cum o să fie lucrurile în 2019.

Publicația „The Star” i-a cerut lui Isaac Asimov să scrie, în 1983, despre cum o să fie lumea în 2019. Articolul a fost publicat în decembrie ’83 și lucrurile pe care Asimov le prevede sunt, în mare parte, confirmate de prezent.

Asimov a pornit de la premisa că George Orwell a scris în 1949 despre lumea din 1984. Scenariul lui Orwell era însă mult mai negru decât ce-a spus Asimov în propria sa analiză. „Este destul de probabil ca societatea să fi intrat într-o fază care poate fi mai mult sau mai puţin îmbunătăţită în permanenţă faţă de situaţia actuală”.

„Dacă privim lumea aşa cum ar putea fi la sfârşitul unei alte generaţii, să spunem că 2019, trei consideraţii trebuie să domine gândurile noastre: războiul nuclear, informatizarea şi utilizarea spaţiului”, a scris Asimov.

Cum și-a imaginat Asimov lumea din 2019, așa cum se contura ea în 1983

„Dacă Statele Unite şi Uniunea Sovietică se îndepărtează una de cealaltă în orice moment între acum şi 2019, este absolut inutil să discutăm despre cum va fi viaţa în acel an”, și-a început Asimov argumentarea.

„Prea puţini dintre noi sau copiii şi nepoţii noştri vor fi în viaţă pentru ca acolo să existe vreun punct care să descrie starea exactă a mizeriei globale la vremea respectivă. Să presupunem, deci, că nu va exista un război nuclear – nu neapărat o presupunere sigură – şi să continuăm de acolo”, a explicat acesta.

Atât în 1964, cât și în 1983, Asimov a fost preocupat de computerizare. Dacă în ’64 spunea că roboții nu vor fi nici prea inteligenți, nici prea utili, aproape 20 de ani mai târziu a ajuns la concluzii un pic diferit. El a comparat tehnologizarea și digitalizarea industriilor, în special depedența guvernelor lumii de ea, cu o cursă a înarmării.

„Complexitatea din ce în ce mai mare a societăţii va face imposibilă munca fără ele (computerelor – n.r.), cu excepţia că va duce la haos. Acele părţi ale lumii care rămân în urmă în această privinţă vor suferi […] organismele lor de guvernământ se vor bate pe computerizare, aşa cum acum se bat pentru arme. Efectul imediat al intensificării computerizării va fi, desigur, să ne schimbăm complet obiceiurile de lucru”, a explicat Asimov.

Cum cea mai populară operă a lui e despre explorarea spațiului, n-a uitat de așa ceva nici în lista de previziuni pentru 2019.

El a intuit că omul va continua să exploreze spațiului, mai mult decât în cursa către Lună dintre SUA și URSS. „Vom intra în spaţiu pentru a rămâne”, a scris Asimov. Iar dacă îl asculți în prezent pe Elon Musk, poți vedea care e direcția.

Asimov a şi greşit (sau a crezut prea mult în cursa către spaţiu)

„Până în 2019, ne vom întoarce pe Lună în forţă. Nu vor fi doar americanii, ci şi o forţă internaţională de o anumită mărime – şi nu să colecteze doar roci de pe Lună, ci să înfiinţeze o staţie de minerit care să proceseze solul Lunii şi să o ducă în locuri în spaţiu unde poate fi topită în metale, ceramică. sticlă şi beton – materiale de construcţie pentru structurile mari care vor fi puse în orbită pe Pământ”, a scris el despre 2019.

„O astfel de structură, care ar putea fi finalizată până în 2019, ar fi prototipul unei staţii de energie solară, echipată pentru colectarea energiei solare, convertirea acesteia în microunde şi transmisia ei pe Pământ”, a adăugat scriitorul. De acest scenariu suntem cam departe. Omul încă n-a revenit pe Lună în perioada recentă.

Despre cucerirea Lunii, și exploatarea ei, Asimov a spus că ar fi o garanţie a păcii mondiale şi a cooperării între naţiuni. „Energia va fi atât de necesară pentru toţi şi nu poate fi atinsă în mod clar decât dacă naţiunile vor rămâne în pace şi vor lucra împreună, încât războiul ar deveni pur şi simplu de neimaginat – de cererea populară”, a mai presupus scriitorul.

O cooperare globală era prevăzută și pentru Pământ, pentru guvernarea aici. Încă nu s-a întâmplat.

Cel mai important capitol e însă educația. Asimov a prevăzut că, odată cu digitalizare, elevii vor avea cum să învețe ce le place, în ritmul lor. E tipul de educație la care se lucrează cel mai mult acum. „Educația va deveni distractivă, deoarece va fi dorită [de elev] și nu impusă cu forța [asupra lui, din exterior]”.

                                                                                             A.S.

Jocurile Olimpice 2012: Câte medalii ar putea câştiga România

Potrivit raportului, România ar putea câştiga cu trei medalii mai mult decât acum patru ani la Beijing şi s-ar putea clasa pe locul 19 în clasamentul general pe naţiuni, în urma unor superputeri sportive precum Statele Unite, China, Rusia şi Germania, dar înaintea unor ţări ca India, Polonia, Turcia şi Argentina, care au o populaţie mai numeroasă şi un Produs Intern Brut mai mare.

Avantajul terenului propriu ar putea juca un rol important în rezultatele sportivilor britanici, dar se estimează că echipele Statelor Unite, Chinei şi Rusiei vor domina şi ediţia de anul acesta a Jocurilor Olimpice.

Aceasta este cea de-a patra analiză a PwC dedicată performanţei la Jocurile Olimpice şi a felului în care aceasta este influenţată de factori precum tradiţia olimpică, forţa economică şi sprijinul statului pentru domeniul sportiv.

Alţi factori avuţi în vedere în cadrul analizei au fost numărul populaţiei, venitul mediu (măsurat drept PIB per capita raportat la puterea de cumpărare), statutul de fostă ţară comunistă, ştiut fiind că statele din fostul bloc comunist acordau un sprijin semnificativ sporturilor olimpice şi statutul de ţară gazdă.

"În general, numărul medaliilor câştigate creşte când vine vorba de statele cu o populaţie numeroasă şi o forţă economică semnificativă, dar creşterea nu este proporţională. David îl poate învinge pe Goliat în arena olimpică, deşi superputerile sportive precum Statele Unite, China şi Rusia vor domina şi pe mai departe clasamentul pe naţiuni", a explicat autorul raportului, economistul şef al PwC Marea Britanie, John Hawksworth.

Alte concluzii ale raportului stipulează că din moment ce nu mai este ţară gazdă, China va avea o sarcină dificilă de a se păstra înaintea Statelor Unite în ceea ce priveşte clasamentul pe medalii (aşa cum a reuşit la Beijing în privinţa medaliilor de aur, dar nu şi al numărului total de medalii câştigate).

Analiza PwC sugerează că echipa Marii Britanii ar putea câştiga aproximativ 54 de medalii la această ediţie, depăşind performanţa excepţională obţinută la Beijing când delegaţia Marii Britanii s-a întors acasă cu 47 de medalii. Această performanţă deosebită se va datora avantajului terenului propriu, care s-a dovedit semnificativ la toate ediţiile recente ale Olimpiadei, mai puţin la cea din Atlanta din 1996.

Rusia va reuşi să obţină rezultate mai bune decât ar justifica-o forţa sa economică, situându-se pe locul 3 în clasamentul pe naţiuni (aprox. 68 de medalii), însă îşi va continua declinul în ceea ce priveşte performanţa sportivă comparativ cu perioada fostei URSS.

India va rămâne o ţară care obţine rezultate foarte modeste comparativ cu numărul populaţiei şi cu forţa sa economică, analiza sugerând că ar putea câştiga 5-6 medalii la Jocurile Olimpice de la Londra. Explicaţia stă în faptul că sporturile populare în India (cum ar fi cricketul) nu sunt incluse printre probele olimpice, cu excepţia hocheiului pe iarbă.

Marile ţări vest-europene Germania, Franţa, Italia, Spania şi Olanda vor reuşi probabil performanţe similare celor realizate la ediţia din 2008.

Ţările care ar putea avea performanţe mai slabe decât la ediţiile anterioare sunt Australia (în declin faţă de performanţele de la Sydney), precum şi câteva ţări din fostul bloc sovietic, cum ar fi Ucraina şi Belarus, în care se estompează treptat avantajele implicării masive a statului în susţinerea sporturilor olimpice din perioada sovietică.

În ceea ce priveşte ţările care vor avea o performanţă mai bună decât cea de la Beijing, acestea ar putea fi Japonia, Brazilia (care va fi şi gazda următoarei ediţii a Jocurilor Olimpice de Vară), România şi Turcia. Mediafax

                                                                                Cristi SOMEŞAN