În iunie 2025, la scurt timp după ce a preluat mandatul de premier, Ilie Bolojan a anunțat primele măsuri de austeritate. Au fost majorate și introduse mai multe taxe, totul pentru reducerea deficitului bugetar, de peste 9%. Un an mai târziu, România așteapta îngrijorată noile evaluări ale agențiilor de rating, cu speranța că nu va fi retrogradată în categoria „junk”.
Deficitul bugetar apare când cheltuielile statului
depășesc veniturile într-un an fiscal. Statul cheltuiește mai mult decât
încasează din taxe și impozite și, astfel, este nevoit să se împrumute. Cu cât
deficitul este mai mare, cu atât credibilitatea statului îndatorat este mai
mică în fața creditorilor, care acordă împrumuturi cu dobânzi tot mai mari.
Pentru a reduce deficitul bugetar, Ilie Bolojan a
anunțat introducerea unui pachet de măsuri fiscale, stabilite în cadrul
coaliției PNL-PSD-USR-UDMR. Datele comunicate de Ministerul de Finanțe la final
de iunie 2026 arată că România avea un deficit de 2% din PIB. Deficitul de cont
curent și balanța comercială au cunoscut, de asemenea, corecții, însă pe fondul
scăderii consumului populației.
Politicile din ultimul an au generat și o serie de
efecte negative: intrarea în recesiune tehnică a României, printr-o scădere cu
1,2% a PIB-ului în primul trimestru din 2026, numărul de insolvențe a crescut
cu 43%, vânzările din comerțul cu amănuntul au înregistrat o contracție de
peste 6%, pe fondul scăderii acute a puterii de cumpărare, inflație de peste
două cifre – cea mai mare din UE lună de lună, dublă față de media europeană.
De asemenea, numărul proprietăților închiriate în
regim hotelier, de pe litoral, a scăzut cu aproximativ 50%, semn că unii
antreprenori au trecut în economia „neagră”, iar alții au intrat în faliment.
În octombrie 2025, economistul Mircea Coșea susținea
că România se află la începutul unei „crize economice”, pe fondul măsurilor de
austeritate luate de Executiv. „Actuala guvernare a reușit să facă prin
‘pachetele’ 1 și 2 un lucru foarte grav, să transforme criza bugetară într-o
criză economică. Noi suntem la intrarea într-o criză economică”, a declarat Mircea
Coșea, pentru Ziare.com.
În mai 2026, economistul Radu Soviani realiza
măsurile „Bolojan” într-o manieră foarte dură. „În recesiune profundă și cu cea
mai mare rată a inflației din ultimii trei ani, de aproape 11%, economia
României a fost adusă de niște nepricepuți deghizați propagandistic în
‘competenți’, pe care îi apreciez și ca iresponsabili, exact în stagflație –
economia scade, prețurile cresc abrupt”, nota Soviani, pe Facebook.
Măsurile așteptate de economiști de la Ilie Bolojan,
care nu au mai venit. Reforma administrației centrale și reforma administrației
locale sunt subiecte dezbătute tot mai frecvent, în ultimul deceniu. Însă,
ocolite de măsuri concrete, de marile partide precum PSD și PNL, cu sute de mii
de membri la nivel național. De asemenea, o reformă administrativă ar include
și desființări de agenții, institute, și diverse companii de stat care își
suprapun atribuțiile sau pur și simplu nu se mai justifică.Măsurile așteptate
de diverși economiști nu au fost nici anunțate public de premier, nici
aplicate.
„Oricine poate mări impozitele. Eu aș fi vrut să văd
o reducere a cheltuielilor inutile, nenecesare, aș fi vrut o reformă
administrativă, o astupare a găurilor – apropo, unde se scurg banii, o
privatizare a firmelor care generează pierderi bugetului de stat. O reformă
înseamnă să reduci toate barierele care stau în calea afacerilor și a propriei
inițiative. Putem vorbi despre birocrație, factura de energie, unde avem vreo
șapte taxe, pe lângă prețul efectiv al energiei – care e jumătate din valoarea
facturii. Dacă nu vom încuraja producția, să nu ne așteptăm că statul va avea
bani și peste trei-cinci ani”, a declarat economistul Radu Nechita.
Economistul Claudiu Năsui, fost ministru al
Economiei, crede că dacă Ilie Bolojan ar fi dorit cu adevărat să facă reforme,
cu ele ar fi început. „Domnul Bolojan avea putere politică în momentul în care
a preluat mandatul. A folosit acea putere politică, și-a folosit ‘muniția’
pentru a crește taxe, din păcate. Reformă nu înseamnă să crești taxe. Reformă
nu înseamnă să tai cheltuielile cu 30% de la ASF – reformă însemna să comasezi
ASF, ANCOM și ANRE, de exemplu”.
În opinia senatorului Petrișor Peiu, România avea
nevoie și de o reducere de cheltuieli cu bunurile și serviciile, care au rămas
la cote ridicate. „În cazul României ar
fi fost și e nevoie de o reducere curajoasă de cheltuieli, inclusiv a
așa-ziselor investiții, altele decât cele finanțate cu programe europene. De
asemenea, era nevoie de o reducere a cheltuielilor cu bunurile și serviciile.
Nu s-a făcut asta. Astăzi, în România, se achiziționează bunuri și servicii la
prețuri mai mari decât la prețul pieței”, a declarat Peiu.
O poziție tranșantă pe marginea acestui subiect a
exprimat și fostul președinte al României, Traian Băsescu. „Bolojan nu a făcut
reforme, orice prost mărește taxe”, a reproșat Traian Băsescu, în iulie 2026,
la România TV.
De asemenea, opiniile sunt împărțite în ceea ce
privește ajutoarele acordate pentru Ucraina, cifre încă învăluite de mister. O
parte a societății și a formațiunilor parlamentare consideră că oprirea
ajutoarelor pentru statul vecin aflat în conflict ar trebui suspendat sau
oprit, pentru a sprijini prioritățile naționale.
Sursa: Ziare.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu