Cât de reală este disputa PNL-PSD pe tema scumpirilor?

Destul de rar se întâmplă ca disputele dintre partide să urmărească un scop precis. Întotdeauna apar elemente de natură electorală. Fiecare parte ia în calcul reacţia electoratului, fără să ţină seama de realitatea din teren. Dacă partidul X spune că situaţia este albă, obligatoriu adversarul afirmă că este neagră. Iar atunci când cad la un acord prezintă aceeaşi situaţie ca fiind gri. De data aceasta între PSD şi PNL se cască o prăpastie. Liberalii cred în schema de compensare a preţurilor crescute peste nivelul suportabilităţii, în timp ce PSD propune revenirea la reglementarea tarifelor la energie.

PSD are şi un exemplu concret. Deja statul este dator cu şapte miliarde de euro către furnizorii de energie, iar până la sfârşitul anului se va ajunge la o sumă de peste 12 miliarde de euro. Cu alte cuvinte sumele către furnizorii de energie înghit miliardele primite de România prin PNRR.

Argumentul prezentat de PSD se bazează pe cifre. Companiile din domeniu înregistrează profituri uriaşe speculând situaţia.

Cu alte cuvinte PNL este acuzat că este într-un fel de înţelegere mascată cu furnizorii. Poate că nu este adevărat, însă datele din teren contrazic măsurile propuse de guvern. Compensarea nu a rezolvat problema scumpirilor, preţurile au continuat să crească, statul este păcălit de furnizori.

Cel mai importat lucru care ar trebui să dea de gândit PNL-ului este că populaţia nu aplaudă compensările. Liberalizarea pieţei de energie a venit într-un moment prost, suprapunându-se peste crize deja existente. Comisia Europeană nu a avut o idee despre consecinţele interzicerii producerii de energie pe bază de cărbuni. Rusia ar fi putut profita de această măsură luată în numele mediului şi dacă nu izbucnea războiul din Ucraina. Cum o critică la adresa Comisiei Europene este de neconceput, România s-a conformat oprind producţia de cărbuni.

Mai greşesc şi instituţiile europene. De exemplu acum s-a ivit o disensiune între conducerea Consiliului UE şi Comisia Europeană. Preşedinţia Consiliului UE propune o dezbatere privitoare la retragerea vizelor pentru cetăţenii ruşi, iar Comisia Europeană se opune. Recent preşedinţia Consiliului UE a fost preluată de Cehia de la Franţa. După cum ştim, preşedintele Macron a încercat, fără succes, o apropiere de Putin pentru aplanarea conflinctului cu Ucraina.

Ceea ce desparte acum PSD de PNL, este un element minor, faţă de ceea ce se întâmplă în lume. În Statele Unite pentru prima oară în istorie unui fost preşedinte i se percheziţionează domiciliul. Donald Trump este acuzat că a sustras secretele dotărilor nucleare ale Statelor Unite. Mai mult decât atât, el este acuzat că va candida pentru un nou mandat, iar dacă va câştiga el va scoate SUA din NATO.

Este o acuzaţie enormă. România are o replică, nici pe departe cu un impact atât de mare. Pentru prima oară în istorie un demnitar străin este chemat în faţa Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării să dea explicaţii. Este vorba despre premierul Ungariei Viktor Orban. Este mai mult decât o aberaţie.

Aceste exemple arată că lumea a cam luat-o razna. Modul de selecţie a liderilor politici, sistemele electorale, oferă şanse unor persoane incapabile să ajungă în poziţii-cheie. Ceea ce numim alegeri democratice sunt de fapt nişte instrumente la îndemâna partidelor mari. Alegătorii pot alege doar între candidaţii propuşi de partide. Dacă sistemul de selecţie a partidelor este viciat, desigur că avem guverne şi parlamente pe măsură.

Revenind la disputa dintre PSD şi PNL pe tema energiei, este clar că suntem în faţa unei decizii majore. Pe bună dreptate întrebarea care frământă în egală măsură cetăţeanul de rând şi agenţii economici este cât se va plăti la iarnă energia? Dacă va continua actualul sistem de compensare PSD avertizează că guvernul va fi la cheremul furnizorilor de energie. Adică România va fi ca vândută acestor companii.

Dacă se revine la principiul reglemetărilor preţurilor va fi ca înainte de liberalizare. Adică furnizorii vor încasa profituri mai mult decât rezonabile, iar cetăţenii şi firmele îşi vor putea achita facturile.

PNL alunecă prea mult spre dreapta, dar nu întruneşte adeziunea clasei de mijloc, şi nici a agenţilor economici.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș

Vor declanşa scumpirile în lanţ mari proteste de stradă?

 

Recunoscută pentru protestele violente care au loc aproape sistematic, cum ar fi reacţionat Franţa la un val de scumpiri ca şi cel care cuprinde România în această perioadă? Nu este greu să ne imaginăm, pornind de la revolta „Vestelor Galbene” până la mişcările studenţeşti din 1968.

Sindicatele, din toate ramurile, dar mai ales din domeniul agricol, nu permit guvernelor să experimenteze noi taxe şi impozite, creşteri de preţuri, cum vor.

În România, sindicatele, grupurile socio-profesionale, nu reacţionează la scumpiri prin proteste vehemente. Mai degrabă se iese în stradă datorită unor stări emoţionale, cum a fost cazul incendiului de la Colectiv sau pentru protejarea sitului de la Roşia Montană. S-a protestat puternic împotriva „Ciumei Roşii”, nu însă şi împortriva scumpirilor la carburanţi, care aduc creşteri de preţuri în lanţ.

Se pare că sindicatele nu reacţionează la scumpirile la energie, gaz şi curent electric, dar nici la majorarea preţurilor la alimentele de bază.

Datorită acestor scumpiri, a inflaţiei care se apropie de 5%, nivelul de trai se va deteriora într-un ritm accelerat. Se vorbeşte despre o lege a „cetăţeanului vulnerabil” , dar în faţa inflaţiei, a scumpirilor, devin vulnerabile toate firmele. Dramatică este mai ales situaţia firmelor de familie, a firmelor mici şi mijlocii.

Situaţia nu este deloc roză. Creşterea economică anunţată de guvern nu se resimte în buzunarul cetăţenilor şi cu atât mai puţin al majorităţii agenţilor economici.

Dată fiind conjunctura politică, atât internă cât şi internaţională, nici guvernele, nici populaţia nu se pot aştepta la un viitor lipsit de griji.

Dacă peste creşterile de preţuri se va aşterne şi valul patru al pandemiei, guvernul Cîţu se va confrunta cu una dintre cele mai complicate situaţii din ultimii 20 de ani.

Va rezista coaliţia de guvernare PNL-USR PLUS-UDMR în faţa unor proteste sociale de mari proporţii? Guvernul Cîţu începe să fie din ce în ce mai nepopular.

Recent premierul se întreba de ce sinceritatea lui este privită ca aroganţă. Aceeaşi întrebare şi-ar fi putut-o pune şi premierul Adrian Năstase, de asemenea, considerat foarte arogant.

Aroganţa este o boală a politicienilor avizi de putere. Populaţia o taxează cu mai multă duritate decât taxează corupţia.
De data aceasta nu despre aroganţă este vorba, ci despre scumpiri. Vor declanşa aceste scumpiri în lanţ mari proteste de stradă? Această întrebare ar trebui să şi-o pună guvernanţii. La acest lucru ar trebui să reflecteze şi preşedintele Iohannis. Prezentările triumfaliste, primul loc la creşterea economică din UE, promisiunile de reformă, etc. nu fac decât să accentueze frustrările, sentimentele de nesiguranţă, teama de ziua de mâine.

Pe măsură ce Florin Cîţu devine tot mai popular în rândul membrilor PNL, mai precis al liderilor liberali, imaginea lui publică este tot mai înceţoşată.

Mai trebuie luată în considerare balansarea alegătorilor înspre PSD şi AUR. Potrivit sondajelor, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, 34% din alegători ar vota PSD, iar 15% AUR. Cu redistribuiri rezultă o majoritate parlamentară. Pe de altă parte, procentele PNL (18%), USR PLUS (12%) şi UDMR (5%) adunate într-un coş nu fac o majoritate. Diferenţele de până la sută la sută înseamnă nehotărâţii şi partidele care nu trec pragul electoral.

Poziţia partidelor care formează actuala coaliţie de guvernare nu este deloc de invidiat. Urmează o perioadă şi mai grea, datorată, desigur, creşterii preţurilor şi valului patru al pandemiei.

Vor declanşa, în primul rând PSD şi AUR, apoi sindicatele mari proteste sociale? Vor ieşi oamenii disperaţi în stradă?
Va rezista în primul rând PNL-ul în faţa unor mari mişcări sociale, unor revendicări de ordin sindical?

Nu în ultmul rând se poate pune şi problema ruperii PNL, datorită umilirii la care este supus Ludovic Orban şi susţinătorii lui.

Deşi parlamenrul este încă în vacanţă, PSD vorbeşte despre o moţiune de cenzură împotriva guvernului Cîţu.

Actuala situaţie politică, socială şi economică a României este extrem de complicată din toate punctele de vedere.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș

SCUMPIRI DE LA 1 APRILIE 2014 PENTRU ROMÂNI !!!

Românii vor plăti de azi, 1 aprilie, cu 0,41 lei mai mult pentru litrul de carburant de la pompă, vor cumpăra un pachet de ţigări mai scump cu 0,3-0,5 lei, iar preţul gazelor naturale va fi mai mare cu 2% pentru consumatorii casnici.

Majorarea accizei pentru carburanţi, de 7 eurocenţi pe litru, intră marţi în vigoare, având ca efect creşterea cu 0,41 lei/litru a preţului la benzina cu plumb şi fără plumb, motorină şi petrolul folosit drept combustibil pentru motor (kerosen), potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor.

Astfel, acciza la benzina cu plumb va fi majorată de la 547 euro/tonă la 637,9 euro/tonă, respectiv de la 421,19 euro/1.000 litri la 491,19 euro/1.000 de litri.

Acciza la benzina fără plumb va urca de la 467 euro/tonă la 557,91 euro/tonă, respectiv de la 359,59 euro/1.000 litri la 429,59 euro/1.000 de litri, iar acciza pentru motorină va fi ridicată de la 391 euro/tonă la 473,85 euro/tonă, respectiv de la 330,39 euro/1.000 litri la 400,395 euro/1.000 de litri.

Pentru kerosen, acciza va fi majorată de la 469,89 euro/tonă la 557,39 euro/tonă, respectiv de la 375,91 euro/1.000 litri la 445,91 euro/1.000 de litri.

Potrivit calculelor anunţate anterior, acciza pe carburanţi va aduce la buget circa 2,5 miliarde lei.

Reprezentanţii Rompetrol şi ai Petrom estimau, în februarie, că majorarea accizei va determina scăderea vânzărilor de benzină şi motorină cu 1%-3% în primele trei luni de la aplicarea acestei modificări, după care consumatorii ar urma să se obişnuiască şi să revină la consumul anterior.

Transportatorii corecţi, care îşi desfăşoară activitatea legal, vor beneficia de o restituire de 4 cenţi din cei 7 cenţi, sumă care va fi achitată trimestrial şi pe baza facturii de achiziţionare a carburantului, a declarat duminică premierul Victor Ponta.

El a precizat că actul normativ care va reglementa acest sistem va fi aprobat miercuri de Guvern.

Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) a comunicat anterior că recuperarea unei părţi din acciza pentru carburanţi platită de transportatori trebuie să se facă într-un mod simplu şi eficient, urmărind modelul taxei pe valoarea adăugată (TVA). Transportatorii susţin că prin metoda propusă de ei atât statul, cât şi firmele din domeniu pot avea o evidenţă clară a sumelor care fac obiectul returnării.

"Procentul pe care FORT îl susţine este corespondent procentelor utilizate în alte ţări ale Uniunii Europene. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă procentul utilizat în Italia, şi anume 210 euro raportat unei cantităţi de 1.000 de litri de carburant", se menţiona în comunicat.

Iniţial, Guvernul intenţiona să aplice acciza de 7 eurocenţi la începutul anului, modificarea fiind însă amânată pentru 1 aprilie.

Această măsură a generat controverse aprinse între premier şi preşedintele Traian Băsescu, acesta din urmă refuzând să promulge bugetul pe 2014 cu majorarea accizei la carburant şi să semneze memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), document care încheia evaluarea derulată la finele anului trecut de finanţatorul extern. Ulterior, după diverse variante discutate şi negociate, prim-ministrul a anunţat că va amâna cu trei luni, până la 31 martie 2014, majorarea accizei la benzină şi motorină, iar şeful statului a acceptat să promulge bugetul în aceste condiţii.

Preşedintele a aprobat la începutul lui martie memorandumul pentru semnarea scrisorii cu FMI, care a încheiat prima misiune a Fondului din acest an (derulată la sfârşitul lunii ianuarie), după îndelungi dispute cu premierul, condiţionând ca în document să nu apară acciza pe combustibil şi celebra "electorată".

Pe de altă parte, preţul gazelor naturale se va scumpi marţi cu 2% pentru consumatorii casnici. Vestea bună este că autorităţile nu au în vedere o creştere a preţului la energie electrică.

Guvernul a adoptat miercuri ordonanţa care menţine preţul de referinţă la gaze pentru consumatorii industriali la nivelul din ianuarie şi hotărârea care stabileşte volumul de energie regenerabilă subvenţionată.

Premierul anunţase luni că taxa de cogenerare pentru exportul de electricitate va fi eliminată, iar preţul de referinţă la gaze pe piaţa liberă pentru consumatorii industriali va fi cel din ianuarie 2014, în timp ce pentru consumatorii casnici va creşte cu 2%.

"La gaze, de la 1 aprilie preţul pentru consumatorii casnici, în baza calendarului negociat de fostul guvern şi aplicat de noi, va creşte cu 2%, în schimb pentru toţi cei aflaţi pe piaţa liberă preţul de referinţă va fi cel de la 1 ianuarie 2014", a spus Ponta.

Potrivit calendarului de eliminare a preţurilor reglementate, preţul gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici urma să crească cu 5% de la 1 aprilie.

Taxa de cogenerare este încasată de companiile care produc simultan energie electrică şi termică şi este plătită de orice consumator. Taxa se aplică în intervalul 2011-2023, iar ponderea ei în facturi este de 2-3%.

Românii vor plăti mai mult şi pentru ţigări de la 1 aprilie, astfel că un pachet va costa cu 30-50 de bani în plus, odată cu majorarea accizei totale de la 81,78 euro/1.000 ţigarete la 84,37 euro/1.000 ţigarete şi a accizei la benzină şi motorină cu 7 eurocenţi pe litru, potrivit unor estimări din piaţă.

Nivelul accizei specifice va fi de 59,77 euro/1.000 ţigarete, faţă de 56,71 euro/1.000 de ţigarete în prezent.

Acciza ad valorem va scădea uşor, de la 19% la 18%, iar acciza minimă pentru perioada 1 aprilie 2014 - 31 martie 2015 va fi de 81,5 euro/1.000 de ţigarete, faţă de 79 euro/1.000 de ţigarete în momentul de faţă.

"Se observă o scădere a procentului accizei ad valorem, raportată la preţul de vânzare cu amănuntul şi o creştere a nivelului accizei specifice - componentă fixă a accizei totale, ceea ce este în concordanţă cu principiul consolidării fiscale, fapt care asigură un nivel de colectare a veniturilor la buget mai ridicat şi fix, indiferent de preţ", arăta nota de fundamentare ataşată proiectului de Hotărâre de Guvern privind creşterea accizelor.

O astfel de măsură impactează cu precădere asupra ţigărilor mai ieftine şi acţionează în direcţia apropierii preţurilor spre cele din categoria premium.

Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul (WAP) aferent anului trecut este de 12,9508 lei/pachet, respectiv 2,7334 euro/pachet (136,67 euro/1.000 ţigarete).

La începutul anului, accizele pentru toate produsele au crescut cu 4,77%, întrucât Guvernul a decis să aplice rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie peste nivelul de curs din 2012.

Tot de la 1 aprilie operatorii telecom vor practica tarife de interconectare mult reduse, de la 3,07 eurocenţi/minut la 0,96 eurocenţi/minut în cazul telefoniei mobile şi de la 0,67 la 0,14 eurocenţi/minut pentru telefonia fixă.

Tarifele de interconectare, sau de terminare a apelurilor în altă reţea, sunt plătite între operatori pentru convorbirile clienţilor în afara reţelei la care sunt abonaţi sau au cartelă prepaid. Acest preţ se regăseşte în tariful perceput clientului care iniţiază apelul.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a adoptat deciziile prin care sunt stabilite noile tarife maxime pentru serviciile de interconectare în vederea terminării apelurilor în urma avizului favorabil primit din partea Comisiei Europene

Noile tarife vor deveni obligatorii pentru toţi furnizorii de reţele din România identificaţi cu putere semnificativă pe pieţele de terminare a apelurilor la puncte fixe şi mobile: 46 de furnizori de reţele fixe şi 6 furnizori de reţele mobile.Mediafax

                                                                          Cristian LAURENTIU

Cartofii şi ouăle în topul produselor alimentare cu cele mai mari creşteri de preţuri

Cartofii şi ouăle au fost şi în luna noiembrie produsele alimentare care s-au scumpit cel mai mult, la fel ca şi în octombrie, cu 6,11%, respectiv cu 5,03%, în timp ce ieftiniri au fost înregistrate la citrice şi fructe meridionale cu 8,29% şi la fructe şi conserve din fructe cu 3,98%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

De la începutul anului, cel mai mult s-au scumpit fasolea boabe cu 13,84%, cartofii cu 10,07%, în timp ce ouăle şi pâinea s-au ieftinit cu 21,44%, respectiv cu 11,41%.

Per ansamblu, produsele alimentare s-au ieftinit cu 0,15% în noiembrie, iar de la începutul anului preţurile la alimente s-au redus cu 2,42%.

În noiembrie au mai fost consemnate creşteri de preţuri la fasolea boabe cu 2,16%, iar ieftiniri la ulei comestibil cu 1,37%. Zahărul, berea şi carnea de pasăre au înregistrat, de asemenea, ieftiniri între 0,05% şi 1,17%.

Pe de altă parte, tarifele mărfurilor nealimentare au crescut în noiembrie cu 0,06% şi cu 3,46% de la începutul anului. La acest capitol, scumpiri au fost înregistrate la încălţămintea din piele cu 0,51%, energie termică — 0,37%, iar ieftiniri uşoare au fost doar la combustibili cu 0,12%.

De la începutul anului, cel mai mult s-au scumpit gazele naturale — 9,25%, energia electrică — 7,90% şi cărţile, ziarele şi reviste — 5,21%.

Tarifele la servicii s-au majorat cu 0,10% în noiembrie şi cu 3,22% de la începutul anului. Creşteri uşoare au fost consemnate la serviciile de îngrijire medicală 0,23% şi la cele din restaurante, cafenele şi cantine — 0,26%, iar de la începutul anului, cel mai mult au crescut tarifele la apă, canal şi salubritate, cu 11,96%, alte servicii — 5,88% şi transportul urban — 4,04%.

Preţurile de consum au rămas relativ stabile în luna noiembrie 2013 faţă de luna precedentă, înregistrând o scădere uşoară de 0,01%, iar rata anuală a inflaţiei, pe ultimele 12 luni, a coborât la 1,83%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică /INS/.

În octombrie 2013, rata anuală a inflaţiei a fost de 1,88%.

Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (decembrie 2012 — noiembrie 2013) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2011 — noiembrie noiembrie 2012), determinată pe baza IPC, este 4,3%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,5%.

Potrivit datelor INS, în luna noiembrie 2013, faţă de luna anterioară, alimentele s-au ieftinit cu 0,15%, în timp ce mărfurile nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,06%, respectiv cu 0,10%.

Rata medie lunară a inflaţiei în cele 11 luni din 2013 a fost de 0,1%, faţă de nivelul de 0,4% consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Agerpres

                                                                                  Cristian LAURENTIU

Cetăţenii trebuie să ştie

  • Guvernul Ponta este părintele creşterilor de preţuri şi al creşterilor de impozite.

• Energia electrică s-a scumpit cu 10% în ianuarie, gazele se vor scumpi tot cu 10% pe parcursul acestui an. Accizele cresc de două ori, o dată prin măririle iniţiate de guvern, iar a doua oară fiindcă vor fi calculate la un curs leu-euro mai mare cu 5%, generat şi el tot de USL, de politica iresponsabilă a USL din vara anului trecut. Avem astfel o motorină mai scumpă (accize majorate cu 4,5%) sau o bere mai scumpă (accize majorate cu 10%).

Şi mai mult :

• Impozitele şi taxelor locale au fost mărite de guvernul Ponta cu 16%, noile impozite din agricultură lovesc 1 milion de fermieri şi familiile lor, iar tarifarea suplimentară a companiilor din domeniul energetic şi al resurselor naturale va atrage noi majorări de preţuri la produsele finale.
• Inflaţia în luna ianuarie a fost de 1,3%, de trei ori mai mare decât în luna de bază şi nu-şi mai permit să cheltuiască prea mult pe altceva. În acelaşi timp, ponderea cheltuielilor pentru alimente a crescut, iar acesta e un semn al sărăcirii populaţiei. Atunci când o parte din ce în ce mai mare din bugetul unei familii se duce pe mâncare înseamnă că oamenii se limitează la nevoile de bază şi nu-şi mai permit să cheltuiască prea mult pe altceva. Asta înseamnă accentuarea sărăciei.

                                                                Mircea Man, deputat

Se scumpesc ţigările, carburanţii şi alcoolul în 2013

Accizele pe 2013 vor fi calculate la un curs de 4,5223 lei/euro, anunţat de Banca Centrală Europeană (BCE) pe 1 octombrie 2012, mai mare cu 5,16% faţă de cursul din urmă cu un an, de 4,3001 lei/euro, folosit la calculul accizelor în anul 2012.

Deprecierea leului faţă de euro va influenţa suplimentar majorarea preţurilor la majoritatea produselor accizabile, notează agerpres.ro.

Accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru unele produse provenite din producţia internă sau din import: bere, vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice, energie electrică.

De asemenea, scumpirea carburanţilor va fi influenţată, pe lângă deprecierea leului faţă de euro, şi de majorarea accizelor. Conform calendarului de majorare convenit cu UE, nivelul accizelor pentru motorină va creşte la 1 ianuarie 2013 de la 374 euro/tonă la 391 euro/tonă.

În cazul ţigaretelor, accizele vor fi majorate de la 79,19 euro la 81,78 euro/1.000 ţigarete la jumătatea anului viitor. Yahoo! News

                                                                                    Cristi SOMEŞAN

Preparatele din carne se scumpesc cu 10% până de Crăciun

Producătorii de preparate din carne vor să majoreze preţurile, până la Crăciun, cu 10%, ca urmare a scumpirii materiei prime, utilităţilor şi combustibililor, a declarat joi, 1 noiembrie, într-o conferinţă de presă, Radu Timiş, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC). Timiş a spus că după creşterile de preţuri la energie, gaze şi combustibili preţul cărnii a urcat în ultimele luni cu 15%.

"Oamenii au mai putini bani in buzunar, deci cumpara mai putin, TVA-ul este ceea ce determina ca marea majoritate a consumatorilor sa se duca in zona produselor ieftine, si atunci mancam mai putin, mai ieftin si mai putin sanatos", a afirmat el.

Seful ARC a adaugat ca producatorii de mezeluri vor incerca sa mareasca preturile, pentru ca ei cumpara carne mai scumpa cu aproximativ 25% comparativ cu inceputul anului.

"Noi vom incerca sa marim pretul cu 10%. Nu vrem, dar ne obliga situatia, daca materia prima este mai scumpa si se anunta in fiecare saptamana scumpiri. Nu stim insa daca piata va suporta majorarile de pret. Noi vom face tot ce se poate ca sa ramanem in viata si sa ne putem vedea si la anul", a mai spus el.

Si carnea de porc s-ar putea scumpi pana la Craciun cu pana la 15%. "In Romania, in apropierea sarbatorilor de iarna, se taie trei milioane de porci in fundul curtii. Si atunci se deregleaza piata in mod direct. Probabil ca preturile la acesti porci pe care ii taie taranii vor fi, ca in fiecare an, mai mari decat cele cu care vindem noi la ora actuala", a declarat Ioan Ladosi, presedintele Asociatiei Producatorilor de Carne de Porc din Romania.

El a afirmat ca preturile ar putea creste pana la Craciun cu maxim 15%, pentru ca piata nu suporta majorari mai mari. Nici la carnea de pasare piata nu suporta majorari mari de prețuri, iar producatorii sustin ca vand in pierdere si cer scaderea TVA.

"Suntem sub costurile de productie si nu stiu cat vom mai rezista. Reducerea TVA poate fi o solutie imediata, daca vrem sa incurajam vanzarile. Daca nu se va reduce TVA, se va pune problema insolventei pentru multi producatori. Reducerea TVA va duce la diminuarea evaziunii fiscale si la oferirea unor produse la preturi accesibile", a afirmat Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania. El a adaugat ca producatorii de pasari ar trai mai bine daca ar vinde cerealele pe care le detin decat daca comercializeaza carnea.Mediafax

                                                                                   Cristian LAURENŢIU

Martie vine cu mărţişoare şi cu... scumpiri

Luna martie vine cu scumpiri la alimentele de bază. Producătorii agricoli estimează că din martie preţurile la carne şi lactate se vor majora simţitor. Operatorii din panificaţie spun că s-ar impune reaşezarea preţului la pâine, însă nu sunt convinşi că acest lucru se va întâmpla chiar din primăvară. Vestea buna este că scumpirile se vor resimţi doar în lanţurile mari de magazine. Cel puţin asta susţin micii comercianţi din pieţele băimărene, Ulmeni, Şomcuta-Mare şi Târgu-Lăpuş, care au arătat că nu vor creşte preţurile la tarabe de teamă să nu-şi strice vânzările şi aşa grav afectate de criza şi iarna geroasă care începe să plece de la noi. Cel mai mult s-au scumpit ouăle datorită măsurilor impuse de U.E. că a ajuns săracul ou să coste nici mai mult, nici mai puţin decât 1,2 lei! Aşa că adio ratătă...