Zece ani de integrare și sărăcie în UE: Iluzia românilor că străinii ne vor binele

Pe 1 ianuarie 2017 s-au împlinit 10 ani de când România a intrat în Uniunea Europeană. Presa mainstream și mașinăria de propagandă a Bruxellului a inundat opinia publică cu comunicate și statistici false despre binefacerile integrării României în UE, despre îmbunătățirea vieții românilor după 10 ani de subordonare intereselor noastre către comisia europeană și a marilor puteri occidentale. Ni se oferă niște statistici, de fapt iluzii, despre creșterea potențialului economic al României și a nivelului de trai a românilor. Primii zece ani ca stat membru au adăugat un plus de 62 de miliarde de euro PIB-ului României, de la 98 de miliarde de euro la sfârşitul lui 2006 la peste 172 de miliarde de euro în 2016 spune propaganda bruxelleză. Însă integrarea a avut mai mari costuri, nu doar avantaje. Costuri de acomodare, costuri legate de concurența mărfurilor care din 2007 circulă liber și se adaugă un cost imens, cel al hemoragiei creierelor, circa patru milioane de români care au emigrat și slăbit potențialul economic și uman privind dezvoltatarea României. O iluzie este și creșterea exporturilor. Dacă, înainte de intrarea în UE, companiile vindeau peste hotare mărfuri în valoare de 25 miliarde de euro, exporturile au fost de peste 42 miliarde de euro numai în primele 9 luni din 2016. Statistica exporturilor e un fals ideologic. E adevărat că au crescut exporturile, dar firmele care au trimis mărfuri în străinătate sunt străine sau controlate de țări străine, multe multinaționale care au încasat dividendele și profiturile le-au dus tot în țările bogate din vest și în beneficiul occidentalilor.

Investiţile străine au contribuit din plin la această creştere, prin firmele înfiinţate care au creat locuri de muncă pentru sute de mii de români. Aproape 33 de miliarde de euro au intrat în ţară de la 1 ianuarie 2007 şi până în această toamnă. E adevărat investițiile au crescut dar în beneficiul acelorași firme străine care au încasat beneficiile. Veniturile în plus nu au ajuns în buzunarele românilor, ci în conturile managerilor sau patronilor străini. Privatizările din 2001-2008 ne-au adus falimentarea economiei naționale și nu am reușit să recuperăm pierderile pentru că profitul l-a încasat compania străină. Înainte de 2008 intrau anual, în România, circa 7,3 miliarde de euro, sub formă de investiţii străine directe, după 2008, media a scăzut la 2,5-2,7 miliarde de euro, deci o pierdere de aproape 5 miliarde de euro anual. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat şi atragerea de fonduri în valoare de 39,9 miliarde de euro. După ce scădem contribuţia plătită de România la bugetul comunitar, rămânem cu un plus de 26,5 miliarde de euro, bani pe care economia noastră îi câștiga înainte din profiturile firmelor românești, ce ajungeau la salariații români. Azi aceste beneficii din fonduri europene ajung tot la companii și cetățeni străini. Pe hârtie, salariul mediu net a crescut de la 312 euro net în 2007 la 459 euro net în 2016, dar în realitate abia a acoperit rata inflației. Odată cu integrarea României în UE și sub diktatul Buxellului, românii au rămas tot codaşii Europei când vine vorba de PIB-ul per capita raportat la puterea de cumpărare, un indicator care arată ce putem face cu banii. În România este de 57% din media UE, faţă de 68% în Ungaria şi 77% în Portugalia.

O altă demagogie a Bruxellului este propaganda privind creșterea exportului agricol și a producției companiilor agricole din România. În schimb, realitatea e cruntă, circa 40 la sută din terenul agricol al României e controlat de străini, ceea ce face ca acest surplus de produse să aducă bani și beneficii tot intereselor de peste hotare. După 10 ani de la integrarea europenă a României, românii o duc tot mai prost, bine fiindu-le doar europarlamentarilor propagandiști de la Bruelles, precum Corina Crețu, pe salarii uriașe în euro, care oferă comunicate, ca pe vremea comuniștilor despre binefacerile false ale integrării.

Statistica nu minte. România a intrat într-o eră a subdezvoltării structurale odată cu integrarea în UE, iar românii sunt tot mai săraci. Țara noastră după 10 ani de integrare UE e mai săracă, fără autostrăzi și trenuri de mare viteză, dar cu industria, facilitățile portuare și agricultura pe mâni străine. Românii după euforia din 1 ianuarie 2007 au cunoscut imediat sărăcia UE prin criza economică din 2009, când s-au tăiat salarii, pensii și îndemnizații de mame, iar românii de atunci o duc tot mai greu de la an la an, pierzându-și speranța. Creșterea eonomică și exporturile sunt doar pentru profiturile companiilor străine care controlează economia din România. Românii sunt tot mai puțini, prin prăbușirea demografică, datorită emigrației și sărăciei, iar creșterea economică nu se simte în buzunarele românilor pentru că veniturile pleacă spre Bruxelles, Londra, Paris sau Berlin. O dezbatere științifică a Universității ”Babeș-Bolyai” evidențiază clar că România și românii au sărăcit după 1 ianuarie 2007. Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca a organizat recent o dezbatere pe tema rezultatelor la 10 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană. Unul dintre organizatorii dezbaterii, Constantin Boștină, Președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, a recunoscut că din păcate în acești 10 ani gradul de sărăcie din România a crescut. Și negociatorul României pentru aderarea la UE, fostul ministru Vasile Pușcaș, a menționat că dacă s-ar fi realizat o adevărată integrare, peste 3 milioane de români n-ar fi căutat fericirea în afara României.

După 10 ani de la integrarea României în UE, viața și statistica ne arată că a fost o iluzie a românilor că străinii ne vor binele, o amăgire de care ne vindecăm tot mai mulți, noi, din clasa de mijloc, care de la an la an suntem tot mai săraci în ciuda comunicatelor propagandistice și zgomotoase ale Bruxellului și a europarlamentarilor bine plătiți din munca noastră; din plata taxelor și impozitelor tot mai numeroase în beneficiul unei clase suprapuse de funcționari ai comisiei europene incompetente și lacome.

Autor: Ionuț Țene

Sursa NapocaNews

2,6 milioane de români trăiesc cu mai puţin de 1.000 de lei/lună

După ce în ultima perioadă câteva sectoare ale economiei au început să se dezmorţească, mulţi poate aşteaptă efectul din… portofel. Nimic mai fals însă: s-au îngroşat doar rândurile angajaţilor săraci, fenomen care nu aduce nici un fel de bunăstare.

Cel mai recent raport al Ministerului Muncii cu privire la veniturile brute realizate de români arată că peste 2,6 milioane de angajaţi - adică jumătate dintre cei care lucrează cu forme legale - au venituri de cel mult 1.000 de lei pe lună.

Dintre aceştia, 1,9 milioane lucrează cu normă întreagă, restul funcţionând cu program redus, drepturi de autor sau convenţii civile.

“E o idee total greşită că dacă eşti angajat ai scăpat de grija zilei de mâine. Aproape 3 milioane de români trăiesc sub pragul sărăciei. Oamenii ăştia nu consumă, nu-şi pot face credite, abia îşi duc traiul! În România, cele mai mici salarii sunt în domenii precum cel bugetar, servicii, confecţii, industria alimentară, industria textilă sau industria de pielărie. Aici, să ai leafă de 1.000 de lei pe lună e un lux. O casieră cu un astfel de salariu e văzută bine. Suntem în această situaţie din cauza unei conjuncturi dictate de economie. Vom ieşi când vom scăpa de povestea aia cu «să creăm locuri de muncă». Angajatorii nu trebuie să mai trateze angajaţii ca pe nişte sclavi. Afacerile trebuie să crească până când vom ajunge ca doi angajatori să se bată pe un angajat”, ne-a declarat analistul economic George Vulcănescu (foto).

În prezent, în România, 4,43 de milioane de persoane au contracte de muncă cu normă întreagă, alte 700.000 de persoane au contracte cu timp parţial şi 120.000 au contracte de drepturi de autor şi convenţii civile.

Mai există însă o altă categorie - chiar generoasă - de angajaţi, însă aceştia nu apar în statistici oficiale pentru că lucrează la negru.

Statul pierde din munca la negru

Experţi ai Consiliului Fiscal estimează că 1,45 milioane de persoane lucrează fără forme legale, iar acest fenomen a ajuns să coste statul peste 4 miliarde de euro pe an, respectiv suma pierdută din lipsa colectării de impozit pe venit şi contribuţii sociale pentru munca nedeclarată.

Interesant e însă că, anul trecut, de pildă, inspectorii de muncă au identificat doar 15.600 de persoane care munceau la negru.Preluare http://www.libertatea.ro/detalii/articol/milioane-romani-angajati-lefuri-505019.html

                                                                                 Mihaela Barbu

Decizia care aruncă în aer salariile tuturor românilor. Acesta este secretul pe care guvernul l-a ascuns până acum !

Românii vor scoate anul viitor mai mulţi bani din buzunar pentru a-şi acoperi costurile traiului de zi cu zi. Schimbarea metodei de calcul a accizei va duce direct la o majorare a preţului carburanţilor, dar va atrage şi scumpiri în lanţ ale produselor alimentare.

1, Factura la carburanţi va creşte în 2014 cu aproape 470 de lei, potrivit calculelor Gândul, iar cea pentru produsele alimentare cu circa 200 de lei. Şi fumătorii vor fi afectaţi de schimbarea modului de calcul al accizei, aceştia fiind nevoiţi să dea cu 35 de bani în plus la un pachet de ţigări, al cărui cost mediu este de 13,5 lei. În total, faţă de 2013, potrivit calculelor gândul, cheltuielile românilor, per familie, ar creşte cu circa 800 de lei, echivalentul nivelului salariului minim pe economie la această oră. În estimări, nu a fost inclusă însă majorarea preţului la alcool din cauza calculului diferit al accizei, ceea ce ar face greu de estimat impactul direct asupra bugetului unei familii. Noua regulă de stabilire a valorii accizei va adăuga însă un plus considerabil în cheltuieli care se vor apropia de valoarea de 850 de lei pe care guvernul a stabilit-o pentru salariul minim, de la 1 ianuarie 2014.

Potrivit negocierilor dintre Guvern şi FMI, accizele vor fi indexate de de la 1 ianuarie 2014 în funcţie de rata inflaţiei şi nu de cursul de schimb. De asemenea, Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant

2. "La carne, majorarea de preţ va fi între 7% şi 10%"

Reprezentanţii patronatelor anunţă deja scumpiri ale produselor alimentare, odată cu creşterea preţului benzinei.

"Preţurile vor fi influenţate de creşterea preţului la carburanţi. La carne, sigur majorarea de preţ va fi între 7% şi 10%. Efectul este ca o grenadă. Grâul care este depozitat şi transportat va avea alte costuri de transport. Tot ce înseamnă cereale pentru furajele animalelor vor avea alt cost, se vor majora şi costurile de creştere a puilor, viţeilor, porcilor ", a explicat pentru gândul Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.

3. Preţurile la legume vor creşte în medie cu 3%, susţine Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv. "Merge pe lanţ. Nu o să fie semnificativ, dar la nivel de an se adună un 2% - 3% din preţul actual", a declarat el, pentru gândul.

4. În ceea ce priveşte pâinea, majorările de preţ vor fi în medie de 1 ban pe bucată. "Creşterea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi pe litru va însemna o creştere de un ban la bucata de pâine. Nu este o influenţă care să ne îngrijoreze pe noi", a comentat, pentru gândul, preşedintele patronatului Rompan.

5. La poarta fabricii şi laptele va fi mai scump, cu aproape 2%, susţine Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei patronale Române din Industria Laptelui.

Cât va costa coşul minim?!

De departe, cea mai mare gaură în portofelul românilor se va simţi atunci când vor cumpăra carne. O familie de două persoane consumă, în medie, anual, 106 kilograme de carne şi preparate din carne, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţonal de Statistică(INS). În medie un kilogram de carne costă 14,5 lei, ceea ce înseamnă că, în acest moment,  pe an se cheltuie pe aceste produse 1537 de lei. Dacă preţul se va majora cu 10%, o familie de românii, formată din două persoane, va scoate din buzunar 154 de lei în plus.

La legume şi fructe, creşterile de preţ preconizate sunt de până la 3%. Dacă în prezent, două persoane consumă anual 195 de kilograme de cartofi, la un preţ mediu de 1,5 de lei pe kilogram, cheltuie 292,5 lei. În 2014, vor scoate din buzunar cu aproape 9 lei în plus.

La roşii, consumul mediu anual, potrivit datelor INS, este de 73 de kilograme, ceea ce înseamnă o cheltuială de 182,5 lei, la un preţ mediu de 2,5 lei pe kilogram. De la anul, pe factură se va remarca o creştere de 5,4 lei. Şi la varză, unde consumul este de 85 de kilograme pe an, ceea ce înseamnă un cost de 127,5 lei. La un preţ mediu de 1,5 lei, o scumpire de 3%, ar reprezenta aproape 4 lei în plus pe an. O familie formată din două persoane consumă 40 de kilograme de ceapă pe an, ceea ce înseamnă 80 de lei pe an. În 2014 ar trebui să plătească în plus 2,4 lei. Dacă o familie consumă un litru de lapte la două zile, costul anual se ridică în prezent la 821 de lei, la un preţ mediu de 4,5 lei pe litru. De anul viitor ar trebui să dea în plus 16,4 lei pentru aceeaşi cantitate.

Pentru zahăr şi ulei, la un consum mediu anual de 45, respectiv 25 de kilograme, cheltuielile ar fi, per familie, de 180, respectiv 150 de lei, ceea ce înseamnă că începând cu anul viitor acestea vor putea fi cumpărate de rafturi cu 5,4 lei în plus - zahărul şi 4,5 lei în plus.

Cât priveşte consumul de pâine, la o medie anuală pentru două persoane de 640 de franzele, potrivit datelor AIB International, costul se ridică la 640 de lei, iar anul viitor acesta va fi de 646,4 lei, cu 6,4 lei în plus faţă de 2013.

În total, pentru aceste produse de bază, o familie formată din două persoane, ar trebui să scoată anual din buzunar 207,5 lei, potrivit calculelor gândul.

14 lei în plus la un plin de benzină

Indexarea accizelor la carburanţi cu inflaţia, respectiv cu 3,3%, şi introducerea unei noi accize de 7 eurocenţi pe litru ar putea duce la scumpirea benzinei cu 36 de bani şi a motorinei cu 35 de bani, reiese din calculele gândul. Astfel, preţul la carburanţi va ajunge 6,21 lei pentru benzină şi 6,3 lei pentru motorină.

Astfel, la un plin un şofer va trebui să scoată din buzunar cu circa 14 de lei în plus, în situaţia în care companiile petroliere vor decide să transfere aceste majorări de taxe în preţul carburanţilor.

Potrivit calculelor Gândul, consumul mediu de benzină anual este de 1.300 de litri. Pentru această cantitate se plăteşte în prezent suma de 7.605 lei. Majorarea de preţ va face ca suma să ajungă în 2014 la 8.073 de lei, cu 468 mai mult.

Calculele au ţinut cont de faptul că acciza reprezintă 28% din preţul de la pompă al benzinei şi 23% din cel al motorinei. Totodată, s-a luat în calcul cursul BNR de marţi, de 4.4356 lei/euro şi un preţ mediu de 5,85 de lei/litru de benzină, respectiv 5,95 lei/litru de motorină.

35 de bani în plus la pachetul de ţigări

În cazul ţigaretelor, acciza reprezintă 60% din preţul unui pachet. La o majorare de 4,4%, cât reprezintă inflaţia, rezultă o scumpire medie de 35 de bani pe pachet, la un preţ mediu al acestuia de 13,5 lei.

O astfel de majorare, ar scoate din buzunarul românilor care fumează în medie un pachet pe zi încă 127 de lei pe an.

În total, faţă de 2013, cheltuielile românilor ar creşte cu 802,5 lei, fără a calcula impactul majorării preţului la alcool din cauza modul diferit de stabilire a accizei.

Potrivit negocierilor dintre Guvern şi FMI, accizele vor fi indexate de de la 1 ianuarie 2014 în funcţie de rata inflaţiei şi nu de cursul de schimb.

"Vom indexa accizele în funcţie de rata inflaţiei. Din fericire, inflaţia a avut şi va avea pentru 2013 o cotă scăzută şi, evident, influenţa acestora va fi destul de mică", a declarat, luni seară, după discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional premierul Victor Ponta.

De asemenea, Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră. Sursa: www.gandul.info- 07.11.2013

                                                       Cristian LAURENTIU

Cetăţenii trebuie să ştie

  • Guvernul Ponta este părintele creşterilor de preţuri şi al creşterilor de impozite.

• Energia electrică s-a scumpit cu 10% în ianuarie, gazele se vor scumpi tot cu 10% pe parcursul acestui an. Accizele cresc de două ori, o dată prin măririle iniţiate de guvern, iar a doua oară fiindcă vor fi calculate la un curs leu-euro mai mare cu 5%, generat şi el tot de USL, de politica iresponsabilă a USL din vara anului trecut. Avem astfel o motorină mai scumpă (accize majorate cu 4,5%) sau o bere mai scumpă (accize majorate cu 10%).

Şi mai mult :

• Impozitele şi taxelor locale au fost mărite de guvernul Ponta cu 16%, noile impozite din agricultură lovesc 1 milion de fermieri şi familiile lor, iar tarifarea suplimentară a companiilor din domeniul energetic şi al resurselor naturale va atrage noi majorări de preţuri la produsele finale.
• Inflaţia în luna ianuarie a fost de 1,3%, de trei ori mai mare decât în luna de bază şi nu-şi mai permit să cheltuiască prea mult pe altceva. În acelaşi timp, ponderea cheltuielilor pentru alimente a crescut, iar acesta e un semn al sărăcirii populaţiei. Atunci când o parte din ce în ce mai mare din bugetul unei familii se duce pe mâncare înseamnă că oamenii se limitează la nevoile de bază şi nu-şi mai permit să cheltuiască prea mult pe altceva. Asta înseamnă accentuarea sărăciei.

                                                                Mircea Man, deputat

Foametea ar putea face ravagii în viitor

În prezent, criza alimentelor afectează peste 1 miliard de oameni de pe întreaga planetă. Potrivit unui studiu recent, până în 2050, numărul celor care vor suferi de foamete se va dubla. Schimbările climatice, foarte agresive în ultimii 50 de ani, vor duce la micșorarea suprafețelor agricole. De exemplu, anul trecut, în Statele Unite s-au înregistrat printre cele mai ridicate temperaturi din istorie, iar recolta de porumb a fost cea mai slabă din ultimele două decenii.

 Pe baza datelor din acest raport, specialiștii estimează că în următorii 20 de ani, din cauza secetei, în toată lumea se va înregistra o scădere de 12% a terenurilor cultivate cu porumb.  De asemenea, cercetarea mai atrage atenția că până în 2050, din cauza schimbărilor climatice, recoltele de grâu și soia vor scădea cu până la 30%. 

„Studiile noastre trag un puternic semnal de alarmă în ceea ce privește asigurarea hranei în viitor. În ultimii 50 de ani au existat progrese în agricultură, au fost îmbunătățite calitățile îngrășămintelor și sunt din ce în ce mai multe sisteme de irigație, însă observăm o încetinire a randamentului. Iar tot acest regres îl punem pe seama stresului termic la care sunt supuse culturile”, declară Ed Hawkins, cercetător la Universitatea Reading.

Specialiștii au luat ca exemplu producția de porumb din Franța. Aceștia au observat că randamentul  culturilor a crescut de patru ori între anii 1960 și 2000. Cu toate acestea, în ultimii zece ani totul a stagnat, iar acest lucru este pus pe seama faptului că numărul zilelor foarte cale s-a dublat. Specialiștii spun că singura rezolvare a acestei probleme este reducerea poluării, care va însemna și o stopare a încălzirii globale. 

 În prezent, pe lângă problema agriculturii, o altă cauză a foametei este și risipa de hrană pe care o fac oamenii din statele dezvoltate. Un raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație arată că omenirea aruncă la gunoi peste 1,3 miliarde de tone alimente în fiecare an. Dacă ar fi să facem o comparație, cantitate risipită e echivalentă cu jumătate din producția mondială de cereale din 2012.

                                                                     (Autor: Ionuț Fantaziu)

EDITORIAL - Justiţia română este oarbă sau doar coruptă?!

                                 de GELU DRAGOŞ   

 Nu ştiu dacă ar trebui să mă mire faptul că cei de la Institutul Naţional de Statistică „au pierdut pe drum” un miliard de euro, nu trebuie să ne mire faptul că autostrăzile în România „există, dar lipsesc cu desăvârşire”, nu trebuie să ne mire că mari patroni de firme „căpuşă” dovediţi ca hoţi nu păţesc nimic, nu mă miră faptul că România a ajuns batjocorită de românii aflaţi la putere, de străini, de toată lumea. O mare vină pentru toate acestea, pentru felul cum arată România anului 2013 şi cum o duce cea mai mare parte a românilor - o are Justiţia română! În România justiţia chiar este legată la ochi! În Ministerul Justiţiei şi cei câţiva oameni capabili şi cu coloană vertebrală sunt daţi la o parte, marginalizaţi sau... pensionaţi.

     Văzând luptele grele care se dau pentru controlul Justiţiei române, văzând implicarea preşedintelui ţării în a-şi impune oamenii lui, observând permutările de ochii lumii între aceeaşi de după 1990: Morar, Kovesi, Hăineală, Zegrean, Danileţ, Macovei, Pivniceru, Botoş, eu personal n-am încredere decât în Dumnezeu. Ei au demonstrat că sunt puternici şi au făcut primul pas în acest sens acordându-şi privilegii cum numai cei din Serviciile secrete  şi Parlament le mai au. Corupţia din Justiţie nu poate fi întrecută decât poate de corupţia din poliţie şi sistemul de sănătate. Dacă nici în Justiţie nu se respectă legea în privinţa numirilor de magistraţi în funcţii cheie, atunci să ne mai mirăm de numirea directorilor la filialele din străinătate a Institutului Cultural Român?

       Din păcate, cetăţeanul ştie că trăieşte într-o ţară bogată jefuită de bogăţii de către străini şi el o duce greu şi nu mai face faţă la atâtea impozite şi taxe, ştie că avem un sol fertil cum nu mai este în Europa dar n-avem agricultură performantă, ar vrea să muncească pentru ţara asta dar n-are unde, ar vrea să o ducă mai bine dar din an în an o duce mai greu la limita sărăciei lucii.

         Alegerile din 2012 prin victoria confortabilă a USL-ului îi dă şansa guvernului Ponta să îndrepte toate aceste lucruri, ca românul s-o ducă ceva mai bine.

       Întrebarea este ce facem cu Justiţia, această mare putere în stat?! De cea de-a patra putere în stat, presa, ce să mai vorbim aici?!N-are loc la masa bogaţilor şi a „băieţilor deştepţi”. Preşedintele Traian Băsescu doreşte să-i pună căluşul în gură de mult timp. Să vedem dacă o să şi reuşească. Atunci chiar nu o să mai putem vorbi de o ţară democratică ci de ţară membră UE şi NATO cu o democraţie originală...

     Până una-alta să le reamintim parlamentarilor noştri aleşi şi redistribuiţi că suntem penultima ţară ca nivel de trai din ţările membre UE şi lucrul acesta ar trebui să le dea de gândit. Ei s-au reîntors din concedii şi staţiunile de lux cu bateriile încărcate, în Parlamentul României s-au montat noi fotolii pentru ei, aşa că îndemnul meu este să pună umărul la ieşirea României din această criză păcătoasă. Eu nu m-am bucurat atunci când am intrat în acest organism, cum nu mă bucur nici acum când văd cum trăiesc majoritatea românilor.

        Ca să fim un stat de drept, puternic economic şi social ar trebui respectată Constituţia României şi legile ţării. Dar ce ne facem că nu le respectă nici reprezentanţii Justiţiei, fie că vorbim de Ministerul Justiţiei, Curtea Constituţională, CSM. De fapt, „peştele de la cap se împute”,nu-i aşa, domnule Traian Băsescu?