vineri, 30 martie 2018

Liviu Pleșoianu: ”5 informații foarte importante pentru utilizatorii Facebook și Google”

Pentru că am lucrat timp de 14 ani în domeniul marketingului online, pentru că știu foarte bine despre ce vorbesc și pentru că am vizitat chiar sediile Google și Facebook din Silicon Valley, consider că e de datoria mea să explic ce stă în spatele acestor companii și în ce fel vor să ne construiască viitorul.


Pentru început, cred că este foarte bine să știți următoarele:
1. Regina Dugan (cel de-al 19-lea Director al DARPA – Agenția Departamentului american de Apărare care se ocupă cu dezvoltarea de tehnologie militară avansată) a plecat în anul 2012 la… Google. Acolo, Regina Dugan s-a ocupat de Departamentul de… tehnologie avansată.
2. După patru ani, fosta directoare DARPA Regina Dugan a plecat de la Google. Unde s-a dus mai departe? …La Facebook! Pentru a se ocupa de… tehnologie avansată.
3. Exact în perioada în care fosta directoare DARPA a lucrat la Google, Google a achiziționat Boston Dynamics – cel mai important producător de roboți militari. Până să fie cumpărată de Google, compania Boston Dynamics producea roboți militari avansați cu finanțare direct de la… DARPA.
4. Unul dintre proiectele în care Google investește masiv este explicat chiar de către directorul departamentului său de Dezvoltare Tehnologică, Ray Kurzweil: “Până în 2030, vom avea deja tehnologia necesară pentru a introduce în corpul omenesc milioane de nanoboți (mini-roboți, de dimensiune moleculară). Prin intermediul nanoboților, vom conecta creierul la Internet, vom conecta neocortexul la Cloud!”…
…Cu alte cuvinte, Google investește masiv pentru a dezvolta ceea ce adepții sectei tehnologice transhumaniste de la Silicon Valley numesc “Omul 2.0”. Pentru conducerea Google, omul viitorului este… omul-cyborg.
5. Unul dintre domeniile în care DARPA investește cel mai mult este Realitatea Virtuală. Unul dintre domeniile în care și Facebook (unde a plecat fosta directoare DARPA când a părăsit Google) investește foarte mult este… Realitatea Virtuală. În 2014, Facebook a cumpărat Oculus VR – compania lider în industria Realității Virtuale – cu DOUĂ MILIARDE de dolari… Vă dau, pentru moment, un singur citat din Mark Zuckerberg: “Dezvolt Realitatea Virtuală pentru că realitatea reală nu mi se pare satisfăcătoare. Realitatea Virtuală este mai bună decât lumea reală, cea din urmă fiind limitată!”…
P.S. Voi reveni și cu alte informații. Sunt multe lucruri aproape inimaginabile pe care este bine să le cunoașteți. Am vorbit despre ele cu mult timp înainte să intru în politică. Însă abia actualul scandal Facebook a reușit să producă scurtcircuitul care îi face dintr-odată, pe foarte mulți, cu adevărat receptivi…
Autor: Liviu Plesoianu

Minutul de poezie - Vasile BELE



Cu ce-s de vină ... ?
(poemul de sâmbătă)
                       
1.

Cu ce-s de vină că brazii sunt mândri și-s înalți?
Cu ce-s de vină de vina celorlalți?
Cu ce-s de vină de albul iernii din munți?
Cu ce-s de vină că unii prin frig aleargă desculți?
Cu ce-s de vină de-al câinelui lătrat?
Cu ce-s de vină de-al nopții regat?
Cu ce-s de vină de al copilului plâns?
Cu ce-s de vină că focul din vatră s-a stins?

Cu ce-s de vină de-al mamei născut?
Cu ce-s de vină că sunt necunoscut?
Cu ce-s de vină că astăzi nu-i joi?
Cu ce-s de vină că mai vin și zile cu ploi?
Cu ce-s de vină de grâul necrescut?
Cu ce-s de vină de-al vieții tăcut?
Cu ce-s de vină că astăzi este vineri?
Cu ce-s de vină că mor și cei tineri?

2.

Cu ce-s de vină că nu ne știm prețui?
Cu ce-s de vină că nu mai știm a iubi?
Cu ce-s de vină de frigul din casă?
Cu ce-s de vină de golul de pe masă?
Cu ce-s de vină că nu sunt strigat?
Cu ce-s de vină că uneori sunt din vis alungat?
Cu ce-s de vină de totul e trecut?
Cu ce-s de vină că există necunoscut?

Cu ce-s de vină că mor cerșetori?
Cu ce-s de vină că suntem trecători?
Cu ce-s de vină de pruncul din pat?
Cu ce-s de vină de-al altuia păcat?
Cu ce-s de vină că toți ne urâm?
Cu ce-s de vină că sunt un străin?
Cu ce-s de vină de tinerețea cea trecută?
Cu ce-s de vină de noaptea netrăită?

3.

Cu ce-s de vină de-a nopții tristețe?
Cu ce-s de vină de merg spre bătrânețe?
Cu ce-s de vină că vinu-i băut?
Cu ce-s de vină de cel nenăscut?
Cu ce-s de vină că dragoste nu e?
Cu ce-s de vină că visul trece repede?
Cu ce-s de vină de-a apelor tulburare?
Cu ce-s de vină de-a lumii supărare?

Cu ce-s de vină că nu există iubire?
Cu ce-s de vină pentru a lumii amăgire?
Cu ce-s de vină de trăiesc în păcat?
Cu ce-s de vină de-a apei tulburat?
Cu ce-s de vină de-a mării mare?
Cu ce-s de vină de-a vieții trădare?
Cu ce-s de vină de-a lumii lumină?
Cu ce-s de vină ... cu ce-s de vină?

4.

Cu ce-s de vină de anii ce-au trecut?
Cu ce-s de vină de-al vieții necunoscut?
Cu ce-s de vină de-al timpului plouat?
Cu ce-s de vină de-al vieții înșelat?
Cu ce-s de vină că am păcătuit?
Cu ce-s de vină că nu te-am iubit?
Cu ce-s de vină că nu te-am ascultat?
Cu ce-s de vină de-al lumii păcat?

Cu ce-s de vină de ziua de azi?
Cu ce-s de vină că se taie și brazi?
Cu ce-s de vină că poetul e trist?
Cu ce-s de vină și unde ești Christ?
Cu ce-s de vină de-a lumii răstignire?
Cu ce-s de vină de-a lumii lipsă iubire?
Cu ce-s de vină că nu se mai fac case?
Cu ce-s de vină de-a lumii ponoase?

5.

Cu ce-s de vină de-a poeziei vers?
Cu ce-s de vină că totul azi e șters?
Cu ce-s de vină că nu ne prețuim?
Cu ce-s de vină că azi mai trăim?
Cu ce-s de vină de-a valului frumusețe?
Cu ce-s de vină de-a mamelor tristețe?
Cu ce-s de vină că-n lume sunt supărări?
Cu ce-s de vină de-ale lumii picări?

Cu ce-s de vină că trenul a plecat?
Cu ce-s de vină de trăiesc în păcat?
Cu ce-s de vină că dragostea-i azi alungată?
Cu ce-s de vină că lumea-i supărată?
Cu ce-s de vină că florile-ofilesc?
Cu ce-s de vină că pruncii ne cresc?
Cu ce-s de vină când soarele-i printre nori?
Cu ce-s de vină de-ale vieții vâltori?

6.

Cu ce-s de vină că toți suntem fiare?
Cu ce-s de vină de zilele amare?
Cu ce-s de vină de fructul din vie?
Cu ce-s de vină de-a noastră temelie?
Cu ce-s de vină că azi trist mi se pare tot?
Cu ce-s de vină de vasul ce pleacă din port?
Cu ce-s de vină că pasărea nu mai cântă?
Cu ce-s de vină că totul mă frământă?

Cu ce-s de vină de-a vieții tulburare?
Cu ce-s de vină cu ce-s de vină oare?
Cu ce-s de vină când pruncul e flămând?
Cu ce-s de vină atunci când suflă-afară vânt?
Cu ce-s de vină că nu mai am nici răbdare?
Cu ce-s de vină de-a crivățului suflare?
Cu ce-s de vină că azi tu ești certat?
Cu ce-s de vină de-al vieții făcut păcat?

7.

Cu ce-s de vină când toți cu toți se ceartă?
Cu ce-s de vină de-a noastră vitregită soartă?
Cu ce-s de vină că totul azi e vis?
Cu ce-s de vină de tot ce am scris?
Cu ce-s de vină de-al morții cuvânt?
Cu ce-s de vină că mergem din lume plângând?
Cu ce-s de vină de-obrazul înlăcrimat?
Cu ce-s de vină că nu te-am ascultat?

Cu ce-s de vină de taină ori floare?
Cu ce-s de vină de-a sângelui culoare?
Cu ce-s de vină că ești neîmpăcat?
Cu ce-s de vină că azi te-ai certat?
Cu ce-s de vină că nu ești bucuros?
Cu ce-s de vină că-ți merg toate pe dos?
Cu ce-s de vină că te-ai răzgândit?
Cu ce-s de vină că te-ai rătăcit?

8.

Cu ce-s de vină că totu-i trecător?
Cu ce-s de vină că ești rătăcitor?
Cu ce-s de vină de pasul făcut?
Cu ce-s de vină că azi ești iar tăcut?
Cu ce-s de vină și chiar ce vină am?
Cu ce-s de vină privește acum pe geam,
Iubește bucuria și tot ce e frumos
Și du-te de te plimbă dar plimbă-te pe jos.

Visează, dansează și te bucură,
Iubește și-ajutăi pe cei care suferă.
Și bucură-te că azi încă ești,
Spunând tuturor cât de mult îi iubești.





Măcar în zi de sărbătoare ...
(poemul de duminică)
        

1.

Măcar, în zi de sărbătoare, să ne mai închinăm,
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu ne mai certăm,
Măcar, în zi de sărbătoare, să fim noi alintați,
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu se știm certați ...
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu păcătuim,
Măcar, în zi de sărbătoare, să-ncercăm să nu ne mai mințim,
Măcar, în zi de sărbătoare, să zicem o sfântă rugăciune,
Măcar, în zi de sărbătoare, să facem și fapte bune ...

2.

Măcar, în zi de sărbătoare, fugari să nu mai fim,
Măcar, în zi de sărbătoare, să ne mai cinstim, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să fim mai liniștiți,
Măcar, în zi de sărbătoare, să ne știm mai iubiți ...
Măcar, în zi de sărbătoare, să ne mai alintăm,
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu ne judecăm, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu facem păcat, 
Măcar, în zi de sărbătoare, s-avem sufletul curat ...

3.

Măcar, în zi de sărbătoare, de răutate să uităm, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu ne condamnăm, 
Măcar, în zi de sărbătoare, măcar în sărbătoare,  
Măcar, în zi de sărbătoare, să mergem la sfânta împăcare ...
Măcar, în zi de sărbătoare, cu toți să fim cinstiți, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu-i uităm pe părinți,  
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu avem tristeți,
Măcar, în zi de sărbătoare, să vedem doar frumuseți ...

4.

Măcar, în zi de sărbătoare, să ne știm apărați, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu uităm de frați, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să zicem rugăciune, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu avem rușine ...
Măcar, în zi de sărbătoare, să uităm de amar, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu vedem al vieții întortocheat calvar, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să știm și noi cânta, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să fie altcumva ...

5.

Măcar, în zi de sărbătoare, urât să nu vorbim,
Măcar, în zi de sărbătoare, un ceas să ne iubim,
Măcar, în zi de sărbătoare, în tihnă ori sinceritate,
Măcar, în zi de sărbătoare, să-ți vezi și din păcate ...
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu trăim degeaba,
Măcar, în zi de sărbătoare, să ne uităm gâlceava,
Măcar, în zi de sărbătoare, s-avem ceva de spus,
Măcar, în zi de sărbătoare, să căutăm răspuns ...

6.

Măcar, în zi de sărbătoare, să ne-adunăm cu toții, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să povestim cu morții,
Măcar, în zi de sărbătoare, s-aprindem lumânare,  
Măcar, în zi de sărbătoare, măcar în sărbătoare ...
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu mai alergăm, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu ne mai certăm, 
Măcar, în zi de sărbătoare, s-avem sufletul sincer și curat, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu fim cu păcat ...

7.

Măcar, în zi de sărbătoare, să nu facem păcate, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu uităm de soră ori de frate,
Măcar, în zi de sărbătoare, să-ntinzi mâna frățește,
Măcar, în zi de sărbătoare, și celui ce greșește ...
Măcar, în zi de sărbătoare, să te știi fericit,
Măcar, în zi de sărbătoare, degeaba n-ai trăit,
Măcar, în zi de sărbătoare, să vezi de ești iubit,
Măcar, în zi de sărbătoare, să vezi de ai greșit ...

8.

Măcar, în zi de sărbătoare, să nu te porți ciudat,
Măcar, în zi de sărbătoare, să vezi totul curat,
Măcar, în zi de sărbătoare, să dăruiești măcar o floare,
Măcar, în zi de sărbătoare, să spui tot ce te doare ...
Măcar, în zi de sărbătoare, pe nimeni să nu cerți, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să-ncerci să vezi să ierți, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu te chinuiești,  
Măcar, în zi de sărbătoare, să știi că mai trăiești ...

9.

Măcar, în zi de sărbătoare, să stai și să veghezi,
Măcar, în zi de sărbătoare, să stai să luminezi, 
Măcar, în zi de sărbătoare, ura să ți-o arunci, 
Măcar, în zi de sărbătoare, respectă din porunci ...
Măcar, în zi de sărbătoare, iubește și nu fi supărat, 
Măcar, în zi de sărbătoare, mai uită de păcat, 
Măcar, în zi de sărbătoare, să nu păcătuim,  
Măcar, în zi de sărbătoare, să spunem cât iubim ...









Loboda te scapă de hemoroizi

In cazul în care nu știai, anumite plante au efect detoxifiant asupra organismului uman și ajută la întărirea vaselor de sânge.
Plantă ușor de identificat și de procurat are un conținut bun de glucide, celuloză, proteine, substanțe minerale precum potasiu, fosfor, calciu, dar și un conținut bun de acid oxalic liber, pigmenti clorofilieni și carotenoizi.
Vorbim desigur despre lobodă. Fiind considerată o plantă detoxfiantă care oferă acțiune benefică și previne apariția cancerul de colon, a hemoroizii și totodată întărește vasele de sânge.
În anumite zone ale țării este cunoscută ca fiind spanacul nemțesc sau franțuzesc, și este folosită mai ales pentru proprietății sale antioxidante dar și detoxifiante.
Această plantă pe cât pare de banală pe atât de sănătoasă este pentru organismul tău. Se bucură de o cantitate bună de vitamina K cât și de vitamina C, având un gust ușor acrișor dar cu o textură fină și plăcută.
                                                                                                              dr. Iulian COZA

joi, 29 martie 2018

“Împreuna intr-un gand imperativ comun – Reunirea Basarabiei cu Romania”


”Dragi români, vă salut în calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal – primul partid statutar unionist din al doilea stat românesc. 
PNL se bucură că tot mai mulţi români din Basarabia, formaţiuni politice naţionale de pe cele doua maluri ale Prutului îmbrăţişează obiectivul Reîntregirii. 
În această Piaţă noi am fost împreună când luptam pentru limbă şi alfabet. 
Am apărat aici democraţia. 
Am comemorat aici, împreună, pe 13 mai 2012, la o mare manifestare, 200 de ani de ocupaţie ruso-sovietică a pamântului nostru românesc. 
Am cerut – la multe acţiuni – lichidarea consecinţelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, retragerea trupelor ruseşti de ocupaţie, reunificarea cu Patria noastra, România. 
Astăzi, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918, la care un suport esenţial l-a avut Familia Brătienilor, suntem iaraşi împreună într-un gând imperativ comun – Reunirea Basarabiei cu România, aspiraţie seculară, ce poate deveni realitate. 
Este o aspiraţie dorită de noi, românii de aici, de românii de peste Prut, de toţi românii aflaţi peste hotare, dar şi de comunităţile alogene loiale idealului sacru de Reîntregire.
Clasa politică naţională din întreg spaţiul românesc are datoria să fie alături de toţi românii care se doresc într-un singur stat românesc, unitar, membru al NATO şi UE, alături de statele civilizate. 
Noi, basarabenii, împreună cu fraţii români, vom restabili dreptatea istorică!
Prin Reunire, vom reveni definitiv în Europa, le vom asigura un viitor demn copiilor şi nepoţilor noştri. 

Să fim curajoşi şi uniţi! 

Unirea este Puterea! 

Unirea este aproape!”

Vitalia Pavlicenco
Preşedintele Partidului Naţional Liberal din Republica Moldova

PIAŢA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
CHIŞINĂU, 25 MARTIE 2018




Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Foto/Gluma zilei - N-a mers...


Comunicat de presă

                                                                                              
29 martie 2018
Persoană de contact: Dan Bucă,
purtător de cuvânt
Tel.: 0755-112726



Trei curți, un subsol și drumul județean 109U afectate de deversarea apelor de mină din galeria Breiner

              Prin ordinul prefectului nr.176/2018, o comisie alcătuită din reprezentanți ai CNMPN Remin Baia Mare, SC Conversmin, Instituția Prefectului, Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Gheorghe Pop de Băsești al Județului Maramureș, Sistemului de Gospodărire a Apelor, Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu, SC Drumuri și Poduri SA, Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură și Primăria Băiuț s-au deplasat în teren pentru a constata efectele produse de poluarea accidentală cu ape de mină din galeria Breiner.
              Prefectul Vasile Moldovan a spus: ”Am participat cu membrii comisiei la verificarea pagubelor produse de deversarea apelor de mină. Debușarea produsă în galeria a antrenat aluviuni care au fost transportate și au afectat, în aval, un subsol și curtea unei societăți comerciale amplasate în apropierea galerei, respectiv curțile a două gospodării, inclusiv prin depunerea de nămol. La subsolul clădirii societății comerciale stratul de nămolul depus pe întreaga suprafața măsura înălțimea de aproximativ 20 de centimetri. Drumul județean 109U a fost spălat de șuvoaiele de apă și acoperit de aluviuni pe o lungime de 400 metri liniari”.
               S-a dispus curățarea zonei din fața galeriei de aluviuni și nămol. De asemenea, a fost refăcut traseul apei de mină. Debitul de apă evacuat din galerie prin conductă a revenit la valoarea inițială, apa fiind neutralizată cu var. Specialiștii în domeniu au constatat că digul de la gura galeriei este intact, dar că a fost erodată vatra galeriei pe o adâncime de aproximativ 1,5 metri.
                Angajații de la drumuri județene lucrau la desfundarea șanțurilor, curățarea platformei drumului de aluviuni, refacerea fundației drumului județean și a suprastructurii părții carosabile.
                   Sistemul de Gospodărire a Apelor, dar și reprezentanții  Conversmin au prelevat probe de apă. De asemenea, s-au recoltat probe de sol din cele trei curți afectate cu nămol. Primăria Băiuț va pune la dispoziție documentele cadastrale cu suprafețele de teren afectate și datele proprietarilor în vederea refacerea la starea inițială a terenurilor.
                    Comisia s-a deplasat în Cheile Lăpușului, împreună cu reprezentanții AJVPS Maramureș și Asociația de Pescuit Sportiv Cheile Lăpușului. La podul din satul Salnița, pe malul drept al râului Lăpuș au fost identificate câteva exemplare de puiet de pește mort, având o lungime cuprinsă între 3-5 cm, din speciile clean și scobar. La podul Sălnița, apa râului Lăpuș avea o culoare specifică topirii zăpezilor, iar pe malurile râului, în zone cu apă liniștită era decantat nămol de apă de mină.
                   Măsurile luate prevăd monitorizarea în permanență a evacuării apei de mină și neutralizarea cu var. Monitorizarea împreună cu cele două asociații a cursului râului Lăpuș. Repopularea râului cu pești din speciile clean, scobar și mreană, specifice fondului natural. Solicitarea aprobării unui pescuit științific pentru inventarierea faunei piscicole. Intervenții la nivel central pentru alocarea resurselor necesare în vederea construirii la gura galeriei a unei stații de epurare a apelor de mină așa cum era prevăzut în proiectul tehnic de închidere a activității miniere.
             Notă:
                         Proiectul tehnic de închidere a Minei Breiner a fost întocmit de SC ICPM SA Baia Mare. Asistența tehnică a fost oferită de SC Mons Medius SRL Baia Mare, Lucrările au fost executate în regie proprie de CNMPN Remin SA Baia Mare. Fiind o galerie de bază, apele de mină se evacuează prin subtraversare în emisar. Închiderea galeriei s-a realizat prin dop de rambleu în lungime de 60 metri, traversat de o conductă de drenare ape cu diametru de 255x20 cm, cuprinsă între două diguri de izolare.
                         Specialiștii au presupus că deversarea accidentală din galeria s-a datorat acumulării de ape din spatele digului, urmare a pătrunderii în subteran a apelor de suprafață rezultate din topirea zăpezii prin lucrările miniere vechi și pâlniile de surpare existente.



Instituția Prefectului – Județul Maramureș


Fotografia zilei - Actriţa Kate MARA


Semnificaţii istorice pentru data de 30 martie

1989 - A încetat din viaţă Nicolae Steinhardt (n. 29 iul. 1912), esiest şi prozator a cărui valoare literară i-a fost recunoscută după moarte, cînd i s-a publicat ’’Jurnalul fericirii’’ (1991) scris la Mănăstirea Rohia, Ţara Lăpuşului, Maramureş
1392 - Prima atestare documentară a oraşului Roman în timpul lui Roman I Muşat al Moldovei
1492 - Regii spanioli Ferdinand Catolicul şi Isabella semnează, după eliberarea întregii ţări de sub dominaţie maură decretul privind expulzarea evreilor şi maurilor în cazul refuzului convertirii
1633 - S-a născut cronicarul moldovean Miron Costin (m. 1691), care a afirmat în opera sa istorică originea latină comună a moldovenilor, muntenilor şi ardelenilor
1746 - S-a născut pictorul spaniol Francisco Jose de Goya (d. 16 apr. 1828)
1811 - S-a născut chimistul german Robert Bunsen (d. 16 aug. 1899), coautor al lămpii cu gaz care îi poartă numele, pe baza unui proiect din 1855 al colegului său britanic Michael Faraday.
1830 - S-au încheiat elaborarea de către Comisiile Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti a Regulamentelor Organice, primele legi fundamentale ale Ţărilor Române.
1844 - S-a născut poetul liric francez Paul Verlaine (d. 8 ian. 1896)
1853 - S-a născut pictorul olandez Vincent van Gogh (m. 19 iul. 1890), promotor al expresionismului şi abstracţiunii în pictura modernă, al cărui nume este purtat de un muzeu dedicat lui în Amsterdam
1856 - Semnarea Tratatului de pace de la Paris, ce consfinţea înfrângerea Rusiei în faţa Marii Britanii, Franţei, Turciei şi Piemontului (Milano) în Războiul Crimeii, declanşat de ea în 1853
1858 - Americanul Hyman Lipman din Philadephia înregistrează patentul creionului cu gumă de şters, la 88 de ani după ce inginerul englez Edward Naime l-a realizat pentru prima dată
1867 - SUA cumpără de la Imperiul Rus teritoriul Alaska pentru suma de 7.200.000 $ (2 cenţi/acru), acţiune denumită de media americană ’’Nebunia lui Seward (secretarul de stat)’’.
1879 - A fost înfiinţată Academia Română
1889 - S-a înfiinţat Agenţia Telegrafică Română (azi ROMPRES)
1894 - S-a născut Serghei Iliuşin (d.1977), pilot în primul război mondial şi proiectant al seriei de avioane Iliuşin 2 şi 4 (al doilea război mondial), respectiv 18 şi 62 (comerciale)
1899 - A încetat din viaţă politicianul conservator Lascăr Catargiu (n. 1 nov. 1823), fost prim-ministru al României pentru patru mandate
1912 - A încetat din viaţă scriitorul german Karl May (n. 25 feb. 1842), autor al seriei de romane de aventuri în Vestul american ce au ca eroi pe căpetenia apaşilor Winnetou şi prietenul său alb Old Shatterhand
1912 - Franţa îşi impune protectoratul prin tratat asupra celei mai mari părţi a Regatului Marocului, dependenţă externă care va dura pînă la obţinerea independenţiei în 1956
1939 - A fost inaugurată linia telefonică directă Bucureşti-Budapesta
1951 - UNIVAC 1 (Universal Automatic Computer 1), primul computer comercial din lume, este livrat de firma Remington Rand (autori J. Eckert şi J. Mauchly) Oficiului de Recensămînt al SUA
1981 - Preşedintele american Ronald Reagan este împuşcat în piept de John Hinckley, în timp ce părăsea Hilton Hotel din Washington, atentat în care au fost rănite alte trei persoane oficiale, atentatorul, apropiat familiei vicepreşedintelui George Bush, fiind declarat ulterior iresponsabil
1987 - Tabloul ’’Irişii’’, pictat în 1888 de olandezul Vincent van Gogh, este vîndut cu 53,9 milioane de dolari de casa de licitaţii de opere de artă Sotheby’s din New York
2003 - A încetat din viaţă actriţa de comedie Vasilica Tastaman (n. 6 oct. 1933)
2004 - A încetat din viaţă actorul de teatru şi film Aurel Giurumia (n. 14 mar. 1931)

E D I T O R I A L

Limitele cunoașterii umane

            Din totdeauna, mintea omenească a încercat să dezlege acele taine care alcătuiesc nodul gordian al cugetării sub forma logico-sistemică (filosofia și știința), respectiv sub forma afectiv-emoțională (religia și arta): apariția existentului, ordinea și precizia care guvernează lumea văzutelor, miracolul vieții, universul nostru moral-spiritual, moartea și neliniștea viului conștient de iminența ei. Păi cum să fie ele deslușite de mărginita minte umană (unii cercetători sunt de părere că în decursul unei vieți cu durata medie, omul utilizează doar a suta parte dintr-o sutime din capacitatea creierului său!), când cifrurile fundamentale ale creației temporale și supratemporale, precum geneza, cunoașterea viitorului și sfârșitului acestei stări de lucruri (Judecata de Apoi), sunt cunoscute doar de Acela care toate le-a făcut?!
            Prin urmare, chiar în varianta că și-ar putea întrebuința creierul la capacitatea maximă în scurta sa existență pământească (a nu se uita că el, creierul uman, reprezintă „lucrul cel mai minunat și cel mai misterios din tot universul cunoscut” și că a fost proiectat de Atotputernic pentru o folosire la nesfârșit), omul va dovedi înțelepciune doar împăcându-se cu gândul că atari înfricoșătoare taine nu sunt nici de competența și nici spre liniștea sa.
            Este adevărat că opinia apostolului Pavel despre înțelepciunea acestei lumi nu-i absolut deloc încurajatoare: „Căci înțelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu” (1Corinteni, 3/19). Asta deoarece, ne spune el în versetul următor, „Domnul cunoaște gândurile celor înțelepți. Știe că sunt deșarte”. Vasăzică, potrivit afirmației mărturisitorului Petre Țuțea („Fără Dumnezeu, fără credință omul devine un animal rațional, care vine de nicăieri și merge spre nicăieri”), fiecare dintre noi trebuie să aleagă între deșarta înțelepciune a acestei lumi, cea care vizează efemerul și nestatornica încântare umană, și înțelepciunea soteriologică, respectiv cea care-i plăcută lui Dumnezeu și vizează eternitatea...
            Cu mii de ani în urmă, înțelepții daoiști s-au raportat la modestie și la fireștile noastre limite mentale atunci când au dat definiția mereu actuală a cunoașterii umane: „A ști, dar a te crede neștiutor, este cel mai bine; a nu ști, dar a te crede atotștiutor, este o adevărată boală”. Pornind de la ea, precum și de la „Când știi să socotești că știi, când nu știi să socotești că nu știi, aceasta înseamnă cu adevărat a ști”, sobra și eleganta definiție confucianistă, consider că din acest punct de vedere au fost, sunt și în continuare vor fi patru mari categorii umane:
            1)Cei care știu că știu și prin aceasta se consideră buricul pământului (științificii, politrucii, afaceriștii), adică cei care ignoră faptul că ceea ce știe omenirea este o nimica toată în comparație cu ce nu știe și nu va ști niciodată, ei toți fiind convinși că prin atotștiința (sic!) lor sunt îndreptățiți să dețină acele tinichele care marchează și deopotrivă întristează vremelnicia noastră: bogăție, putere, faimă, plăcere.
            2)Cei care știu că nu știu nimic în comparație cu atotștiința divină și tocmai de aceea prin gândire, atitudine disprețuitoare față de bunurile materiale, căutarea dezinteresată a adevărului și profunzimea mesajului cuprins în creațiile lor filosofice, științifice sau artistice, ei contribuie din plin la rularea lumii noastre pe coordonatele rațiunii și frumuseții. Da, căci ei sunt visătorii de serviciu a acestei lumi tot mai dezumanizată din pricina pragmatismului, egoismului și ipocriziei în demențială ascensiune.
            3)Cei care nu știu că știu (călăuzele moral-spirituale) și care prin inspirație și revelație, cele două căi ale Domnului, își îndrumă semenii pe îndumnezeita cale trasată de Mântuitorul Iisus și, de ce nu, de profeții referențiali ai celorlalte religii universalist-fraterne.
            4)Cei care nu știu că nu știu sau, după caz, nu vor să știe că nu știu: impostorii, politrucii fără omenie și credință sinceră în Atotputernic, inculții, falșii culți, cabotinii, lingușitorii, mincinoșii, trădătorii și cetățenii fără discernământ, pe scurt, grosul pământenilor din totdeauna și de pretutindeni, care trăiesc doar pentru prezentul pântecului și cu ajutorul cărora ba se înscăunează tirania sau anarhia canaliei de sus, ba anarhia sau tirania canaliei de jos, dar niciodată nu-s cu toții dispuși sau, mă rog, nu-s capabili să înfăptuiască armonia socială bazată pe credință, iubire și cumpătare.

            Sighetu Marmației,                                                       George  PETROVAI

              29 martie 2018