Aforismul zilei - Nicolae Steinhardt

 

Ori suntem în zori de război mondial, ori suntem mințiți oribil

Ne scapă ceva, zău. Războaiele mondiale anterioare se duceau între țări ce-și declarau război, își retrăgeau corpurile diplomatice, lăsau doar spionii. Se bombardau, se împușcau, înaintau, se retrăgeau. Mai nou, războaiele se duc periodic, când este muniție. Se trage cu drone. Țările nu și-au declarat război, au doar niște mici neînțelegeri istorice. Își expulzează câte un diplomat-doi, nu golesc ambasada de spioni. Unii sunt în război fără s-o știe, au doar atentate, li se aprind malluri, li se omoară industriași, li se blochează aeroporturi. Alții se ceartă prin mass-media, se sfidează, trag câte o rachetă sau dronă săptămânal. Și-i anunță pe ceilalți decimați.

Nimeni nu mai înțelege nimic. Europa are în sfârșit un buget imens de război, dar are o lipsă masivă de carne de tun, de aproape 200.000 de oameni. Nu vrea nimeni la armată, darămite în război. „Nu putem să ne băgăm oameni?”. Ba da, așa făceau și strămoșii, lucrau cu mercenari. De la regii europeni la ai noștri ce angajau uneori tătari de nu mai puteau scăpa de ei. Cum ar veni, războaiele moderne nu sunt tocmai moderne. Da, se vede din satelit…cine are… tot ce face ina­micul. Tot. Da, se trimit bombe cu drone. Dar la fel de șocant a fost acum 100 de ani tancul, acum 80 de ani avionul, bombardier, apoi bombele bacteriologice testate de japonezi pe chinezi. Sau aruncătorul de flăcări. Sau elicopterul ori bomba Agent Orange în Vietnam ce ardea sate, culturi, oameni. Și ar mai fi ceva de zis. Care sunt mizele războaielor? O jignire? O sfidare? NU. Câștiguri teritoriale. Sau nevoia de resursele altora. Am văzut recent o hartă a revistei Historia, ce arăta unde se aflau minele, resursele minerale ale Imperiului Roman. Ia ghiciți… Dacia, Germania, Anglia, Spania, Franța. Unde au „insistat” cel mai mult. Sună cunoscut? Sigur că sună.

Între timp, în lume. În Africa încă se decapitează triburi între ele, deși au la îndemână versatilul Kalashnikov. Israelul lovește rezervoare cu apă în Liban sau arde culturile de măs­lini ale celor din Palestina. Din Rusia fug oameni spre Georgia, să emigreze înainte de marea încorporare care să dea lovitura de grație, nu se știe cui, țara e deja afectată și dezechilibrată de lipsa de bărbați. În China se anunță un colaps cu pierderea a 800 de milioane de oameni din populație, până în 2100. În Berlin a fost descoperit un depozit rusesc de arme, pentru acțiuni diverse, inclusiv cu un român implicat. În Italia a explodat o fabrică de armament din Colleferro, ce alimenta Ucraina cu muniție. Cu patru zile înainte, ceva similar în fabrica Gebrev din Bulgaria. Polonia a dejucat un atentat la un american traficant de arme spre Ucraina. Cin’ să fie, cin’ să fie? Tot în Rusia, oamenii scot masiv economiile din bănci, se tem de limitare sau mai rău, de naționalizare. Nu întâmplător, personalul bancar a primit arme ca să… doboare drone? Serios? În bănci?

Între timp, Donald Trump, cel ce a părăsit Turcia ascuns și expunând presa și subordonații la un atentat ca să iasă cu fața curată, e protejat la ședințele sale de golf cu lansatoare de rachete Avenger AN/TWQ1. Pe deasura zboară avioane de luptă F16. Câtă vitejie la conducătorii de oști de azi. Putin se ascunde în bunkere cu birouri identice. Ayatolahul Khamenei Jr e, dar nu e nicăieri. Deci, cum arată războaiele viitorului? Așa? Noi ne gândeam că vor lupta roboți, dar se luptă boți, viruși PC, drone, hackeri. Și mercenari din țări sărace. Companiile de armament au poligoane de testare peste tot. Liderii țărilor războinice se ascund și mârâie de acolo. Ceea ce ne ridică o întrebare penibilă, dar în perfectă concordanță cu orice variantă conspiraționistă „credibilă”: Oare se luptă sau doar ne prostesc, cu ochii pe burse?!

Autor: Alexandru Ruja

Sursa: Graiul Maramureșului

Gluma zilei - „Toți o apă și-un pământ”

 

Pentru liniștea aleșilor locali!

Camera Deputaților a adoptat modificarea legislativă prin care nu vor mai fi considerați incompatibili!

Camera Deputaților a adoptat o modificare legislativă prin care consilierii locali și județeni care lucrează în sectorul public nu vor mai fi considerați incompatibili. Inițiativa, susținută de PSD și UDMR și de mai mulți parlamentari liberali, a apărut după ce aleșii locali au avertizat că noua legislație le-ar putea pune în pericol mandatele.

Proiectul a primit 187 de voturi favorabile, în timp ce 36 de deputați s-au opus, iar 59 s-au abținut. Pentru a deveni lege, modificarea trebuie aprobată și de Senat.

Schimbarea a fost introdusă rapid după adoptarea Legii 165/2026, care a modificat Codul administrativ și a stabilit că persoanele angajate în instituții publice nu pot deține simultan funcția de consilier local sau județean. Prevederea a generat temeri în administrațiile locale privind apariția unui val de incompatibilități și pierderea unor mandate.

UDMR a susținut amendamentele, deși ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, declarase la Digi 24 că informațiile potrivit cărora aleșii locali angajați la stat ar trebui să își suspende contractele de muncă sunt greșite.

Potrivit acestuia, informația s-a răspândit în administrația publică fără să existe un document oficial care să impună o asemenea măsură.

Printre liberalii care au susținut modificarea se numără Ionuț Stroe și Nicoleta Pauliuc. Amendamentul urmărește menținerea mandatelor consilierilor locali și județeni care ocupă și posturi în sectorul public.

Deputatul USR Radu Mihaiu a criticat votul, acuzând majoritatea parlamentară că intervine rapid pentru protejarea propriilor aleși. El a comparat situația cu disputa politică din jurul lui Dominic Fritz.

„Astăzi, mii de consilieri locali se află în situație de incompatibilitate, conform unei legi care a fost adoptată și promulgată și publicată în Monitorul Oficial pe 9 august. După bătălia pe care ați avut-o cu un singur om, acum veniți cu o lege care amnistiază mii de oameni. Pentru ai voștri sunteți mumă, pentru adversarii politici – ciumă. Asta înseamnă folosirea puterii parlamentare împotriva adversarilor. Să vă fie rușine!”, a declarat Radu Mihaiu.

Victor Ponta a respins acuzațiile și a subliniat că modificarea nu vizează persoane pentru care instanțele au stabilit definitiv existența unui conflict de interese sau a unei incompatibilități.

„Aici nu e vorba de aleși locali pentru care instanța, în mod definitiv, s-a pronunțat că sunt în conflict de interese sau incompatibilitate”, a declarat Victor Ponta.

Modificarea adoptată de Camera Deputaților intră acum în dezbaterea Senatului, care are votul final asupra proiectului.

C.L.

 

Frumusețea poeziei și a muzicii la CASPEV Baia Mare

 

Asociatia Caspev a găzduit astăzi un spectacol artistic care a adus în prim-plan frumusețea poeziei și a muzicii. Evenimentul, coordonat de doamna Conicica Gyöngyi, a reunit momente de poezie și muzică, într-o atmosferă caldă și emoționantă. Spectacolul a fost un prilej de bucurie, socializare și apreciere a artei, demonstrând încă o dată că talentul și creativitatea aduc oamenii împreună.

Așadar, poetul, prozatorul și criticul literar Gelu Dragoș a încântat publicul prezentând volumul de versuri "Sublim", iar doamna Gabriela Brumar a oferit un moment deosebit la flaut. Eugen Marchiș a adus în program muzica folk, interpretând la chitară acustică piese apreciate de cei prezenți, iar Alexia Pinte, elevă la Colegiului de Arte, la clasa profesorului Norbert Kaszta, a oferit un moment inedit la pian.

Doamna Florica Cavasi a subliniat încă o dată importanță actului cultural în urbea băimareană și implicarea tinerilor în actul artistic alături de prestigioșii artiști și oameni de cultură locali.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului "Seniorii izvor nesecat de înțelepciune" proiect finanțat de Fundatia Regala Margareta a Romaniei prin Fondul pentru Varstnici.

#varstnici

#emotie

                             Text și foto: Conicica Gyongyi

La Centrul CASPEV din Baia Mare: dimensiuni culturale, educative și comunitare de înaltă ținută

Astăzi, 26 august 2026, la vremea amiezii, la Centrul CASPEV din Baia Mare, s-a desfășurat o manifestare cultural-artistică destinată membrilor centrului, reunind peste 50 de participanți, unii dintre ei fiind membrii Cenaclului Scriitorilor Maramureș (Nicolae Scheianu, Daniela Sitar-Tăut, Claudia Tomescu, Iacob Oniga, Janeta Coroiu, Nelu Danci, Adrian Donca, Vasile Țîncaș). Evenimentul, inițiat și promovat de către „sufletul manifestării” doamna Conicica Gyöngyi, a integrat literatura, în fapt poezia poetului Gelu Dragoș care și-a prezentat, în premieră, placheta de versuri „Sublim”, editura „Eurotip” Baia Mare, director Pamfil Godja și muzica de calitate într-un program  susținut de trei invitați: instrumentista Gabriela Brumar, solistul folk și scriitorul Eugen Marchiș și pianista Alexia Pinte, elevă în clasa a III-a la Liceul de Artă din Baia Mare.

În acest context, manifestările de acest gen, care reunesc literatura și muzica au o relevanță aparte, deoarece permit articularea mai multor forme de expresie artistică și creează un cadru favorabil dialogului dintre creatori și public. Prin diversitatea momentelor incluse în program și prin participarea unor reprezentanți ai vieții culturale maramureșene, întâlnirea a depășit caracterul unui simplu spectacol, devenind un spațiu de interacțiune culturală și de comunicare între generații. Participarea a peste 50 de persoane indică existența unui interes semnificativ pentru activitățile culturale organizate în cadrul comunității.

Un rol important în cadrul evenimentului i-a revenit lui Gelu Dragoș, poet, prozator, critic literar, memorialist și publicist maramureșean. Activitatea sa culturală este asociată atât creației literare, cât și promovării vieții culturale locale. Printre preocupările sale se numără coordonarea proiectului editorial „Moara lui Gelu”, activitatea în cadrul unor cenacluri și asociații literare cunoscute și publicarea unor volume și materiale dedicate literaturii, educației și culturii maramureșene.

Componenta muzicală a manifestării a fost reprezentată de trei momente distincte, fiecare valorificând un instrument și un repertoriu diferit.

 Gabriela Brumar, fostă solistă a grupului folk „Orizont 77” și membră a grupului „Cuarț”, a susținut un moment instrumental la flaut. Interpretarea sa a introdus în program o componentă de expresivitate instrumentală bazată pe claritatea și flexibilitatea sunetului.

Eugen Marchiș, solist și pamfletar, a oferit un recital de muzică folk  la chitară acustică, cântecele patriotice având un rol important în creația sa. Activitatea Domniei sale se află la intersecția dintre literatură și muzică, ceea ce a contribuit la caracterul interdisciplinar al manifestării.

Un moment distinct a fost reprezentat de recitalul de pian susținut de Alexia Pinte, elevă la Colegiul de Arte Baia Mare. Prezența unui tânăr interpret într-un program alături de artiști cu experiență contribuie la dimensiunea intergenerațională a evenimentului și creează un cadru de transmitere și continuitate a valorilor culturale.

Prin reunirea flautului, chitarei acustice și pianului, programul a oferit publicului o paletă diversificată de timbruri și forme de expresie muzicală.

Din punctul meu de vedere, Centrul CASPEV poate fi considerat nu doar un spațiu destinat activităților sociale, ci și un cadru în care cultura poate deveni instrument de comunicare, socializare și participare comunitară.

Afirmația doamnei prof. Conicica Gyöngyi, potrivit căreia evenimentul a reprezentat „o manifestare de colecție”, sintetizează percepția pozitivă asupra întâlnirii și relevă importanța pe care organizatorii o acordă activităților culturale în viața comunității. Prin dialogul dintre literatură și muzică, dintre experiență și tinerețe, dintre creator și public, un public de nota zece, manifestarea a constituit un exemplu de valorificare a culturii române ca factor de coeziune socială și de dezvoltare a participării comunitare sau dacă vreți o manifestare culturală la care orice creator sau artist visează. Felicitări tuturor!

Iulian COZA

Instantanee fotografice de la întâlnirea literar-muzicală a membrilor CASPEV și invitaților doamnei Conicica Gyongyi din 26 august 2026