Reîmpărţirea administrativ – teritorială a României a iscat
multe pasiuni şi orgolii de tip “patriotism local”. Foarte puţine sunt judeţele
care nu emit pretenţii să deţină capitala de regiune. Dar asta aşa, ca să se
afle în treabă, pentru că aproape nimic nu le recomandă pentru a obţine mult
râvnitul trofeu. Este şi cazul Maramureşului, în varianta cu regiunea de
nord-vest şi în competiţie cu Clujul.
Să luăm un singur exemplu: învăţământul superior. Ce
capitală de regiune poate fi Baia Mare, când sediul central al Universităţii de
Nord este la Cluj Napoca? Cu certitudine, decizia de a transforma “Nordul”
într-un apendice ascunde multe interese, de care actuala conducere nu pare a fi
străină. Socotim că nici autorităţile judeţene de la acea vreme nu şi-au făcut
datoria suficient, din moment ce au acceptat cu atâta seninătate transferul
decizional la Cluj Napoca. Adică cedezi suveranitatea Universităţii şi apoi
revendici titlul de capitată de regiune. Interesant mod de a gestiona
problemele judeţului. Când s-a decis (în unanimitate) fuziunea cu universitatea
clujeană, s-au invocat chestiuni financiare. Dar în momentul de faţă, conducerea
centrului are restanţe la plata unor drepturi ce revin profesorilor pentru
efectuarea unor ore. Scuza conducerii? “Nu sunt bani.” Păi parcă tocmai pentru
bani s-a făcut fuziunea! Sau nu? Mai degrabă nu. Autorităţile judeţene şi
parlamentarii de Maramureş ar trebui să stea la aceeaşi masă împreună cu întreg
Senatul Universităţii pentru a găsi cele mai bune măsuri pentru ca
Universitatea de Nord să-şi recapete statutul pierdut. Nu ştiu dacă Baia Mare
va deveni vreodată centru de regiune. Dar ştiu că, pentru a emite pretenţii,
trebuie să ai realizări. Iar realizările înseamnă forţă economică,
infrastructură, învăţământ superior de calitate, performanţe culturale, şamd.
c.l.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu