Femeile trăiesc mai mult, au şanse mai mari de a supravieţui
unor cancere şi răspund mai bine la vaccinuri, în comparaţie cu bărbaţii. Toate
aceste caracteristici se datorează sistemului lor imunitar mai reactiv, în
vreme ca la bărbaţi, principalul hormon masculin, testosteronul, „moleşeşte”
sistemul imunitar.
femeie-puternica
Testosteronul este implicat în dezvoltarea unor
caracteristici tipic masculine, atât fizice, cât şi psihice şi comportamentale,
de la musculatura mai puternică şi barbă, până la înclinaţia mai mare către
risc, competiţie şi agresivitate.
Dar acelaşi hormon are şi un efect „relaxant” asupra
sistemului imunitar, după cum au arătat, în urmă cu câţiva ani, studii
efectuate pe şoareci la Clinica Mayo din SUA. La şoarecii la care fusese redus
nivelul testosteronului, sistemul imunitar devenea mai activ, producând un
număr mai mare de celule imunitare, iar aceste celule erau mai active decât
cele produse de animalele cu niveluri normale de testosteron.
Scăderea nivelului de testosteron reducea, de asemenea,
timpul necesar sistemului imunitar pentru a-şi reveni după chimioterapie.
Aşa se explică de ce, în cazul melanomului malign – un tip
de cancer a cărui evoluţie depinde foarte mult de „vigilenţa” sistemului
imunitar de a detecta şi distruge primele celule canceroase – bărbaţii dezvoltă
melonoame cu dimensiuni mai mari şi au şanse de supravieţuire mai mici decât
femeile.
De asemenea, bărbaţii sunt mai susceptibili de a dezvolta
cancer de stomac; în cazul femeilor, estrogenul (hormon feminin) are un efect
protector împotriva acestui cancer. Tot studii pe şoareci au arătat că
îndepărtarea ovarelor la femele duce la pierderea protecţiei împotriva acestui
tip de cancer, iar şoarecii masculi cărora le fusese injectat estrogen deveneau
mai rezistenţi la această boală.
Totuşi, reactivitatea crescută a sistemului imunitar feminin
are şi dezavantaje: uneori, sistemul imunitar se poate întoarce împotriva
propriului organism. Se cunoaşte de multă vreme faptul că bolile autoimune (în
care sistemul imunitar începe să atace celulele proprii ale organismului)
precum diabetul tip 1, scleroza multiplă sau artrita reumatoidă, sunt mult mai
des întâlnite la femei decât la bărbaţi.
Toate aceste boli implică apariţia unor procese inflamatorii
în organism, iar cercetătorii de la Universitatea din Jena, Germania, au
descoperit recent în ce mod testosteronul îi protejează pe bărbaţi de aceste
boli.
La femei, unele celule imunitare produc cantităţi de două
ori mai mari de proteine inflamatorii, comparativ cu acelaşi tip de celule de
la bărbaţi, iar în studiile de laborator, s-a dovedit că testosteronul are ca
efect reducerea cantităţii de proteine inflamatorii.
Hormonii sexuali au o influenţă şi asupra comunităţii de
bacterii din intestin (microbiomul intestinal), ceea ce ar putea explica, de
asemenea, de ce femeile sunt mai predispuse la boli autoimune.
Un studiu realizat la Universitatea din Chicago a arătat că
şoarecii masculi şi femele au microbioame intestinale identice până la
pubertate, când hormonii sexuali intră în acţiune şi determină apariţia unor
diferenţe între microbioame.
Astfel, la sexul masculin, spre deosebire de cel feminin,
microbiomul intestinal specific ar putea atenua răspunsul imun.
Nu se ştie exact în ce mod atenuează testosteronul
reactivitatea sistemului imunitar, dar ceea ce se ştie este că, în ansamblu,
femeile „se descurcă” mai bine în cele din urmă, trăind mai mult decât bărbaţii.
Sistemul lor imunitar este activ vreme mai îndelungată; un studiu japonez a
arătat că, deşi toţi oamenii, odată cu înaintarea în vârstă, produc mai puţine
celule B şi T (tipuri de celule implicate în apărarea imunitară), declinul este
mai lent la femei decât la bărbaţi.
Un mecanism de protecţie suplimentar pentru femei îl
constituie faptul că ele au doi cromozomi X (bărbaţii au un cromozom X şi unul
Y). Genele responsabile de producerea celulelor T sunt localizate pe cromozomul
X, ceea le conferă femeilor o capacitate mai mare de a produce asemenea celule.
Însă, iarăşi, această reactivitate crescută a sistemului
imunitar feminin poate produce necazuri; după părerea prof. Sabra Klein,
imunolog la Universitatea Johns Hopkins, femeile sunt într-un pericol mai mare
de a muri din cauza infecţiilor, deoarece sistemul lor imunitar reacţionează
mai violent, inundând corpul cu tot felul de compuşi care uneori pot produce
efecte nedorite.
Cercetările prof. Klein sugerează, de asemenea, că
programele de vaccinare ar trebui să ţină seama în măsură mai mare de nivelul
hormonilor sexuali, precum testosteronul şi estrogenul, deoarece aceşti hormoni
influenţează felul în care organismul răspunde la vaccin. De exemplu, dacă o
femeie ia pilule contraceptive sau urmează o terapie hormonală de substituţie,
răspunsul sistemului imunitar ar putea fi mai puternic. Sursa: Mail Online
dr. Iulian COZA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu