Poezii de Cristina M. POPAN

Colindând printre  clipe....

                          

Sunt venită din trecut,
....nu știu cum am apărut....
Cred,...mă aflu în prezent,
Timpul meu e-n ascendent?

Dar  acum sunt călător,....
Spre  prezent? Spre viitor?
Viața mea-i buchet de clipe,
Mai amare,  mai acide....

Sunt aici, mâine acolo,
Azi cu-amici...Dar mâine?...Solo....
Ba  aici, ba  mai departe....
...timpul  clipele-și împarte....

Pretutindeni clipele dulci,
Amalgane  ce le-ncurci,
Pe  când clipele-ți vibrează...
Parcă  dormi,...mintea-ți visează....

Sunt venind din depărtare
Alte clipe călătoare,
Însă ele-s cam amare.....
Parc-ar  şti  să  te-nfioare..

Din  prea multe  vremuri clipe-s,
Ale timpului echipe,....
Mai încete, mai rapide,
Mai puternice, tacite....

Ca  oricare  clipe reci,
Mai apoase, ori mai seci,
Noaptea le presară-n vise-ți,
Visător, acuma cugeți......

Căci  în  ziuă  clipele-ți
Liniștiri spre alte vieți?
Liniștiri te-nvăluie.....
Somnul drag te năruie....

Sunt   un  condei  de  suflet renăscând...românește

                             (despre mine)

                                   

 1.Sunt  om, cu slova-mbietoare

Cu-al meu  condei  te-ncondeiez,

Condeiu-mi  prima  rază  de  la  soare,

Făclia  ta  aprinsă  rămână, mă  veghezi.

2.Sunt   rugătoare  slovă-a  unui  nai

Pe  ceru-ți  încărcat  de  zori,

Tu  ești  aceeași  prințesă  din  Serai,

Zburând  pe  calu-ți-naripat prin  colorate  flori.

3.Sunt  rugătoare  frumuseți

Ce-așteaptă  slove prin  condei,

Să le-noiești  cu-a tale  vieți,

Sunt  flori  de   pietre  sub  dansul  blând  cumiei.

4.Sunt  naiuri  cu lirismul  adunat,

A  doua  rază  de  la  soare

L-adună  frumuseți  din  colb  îndepărtat,

Peste întina  mare, pierdută-n  depărtare.

5.Sunt   raza ta  de  soare-n depărtare,

Suavu-mi  nai  te  cântă-nălțător,

În limba  colorată  cu-alte  condeie-n  zare,

Călătorind  cămile  prin  deșertice  furori.

6.Sunt  coruri  colorate,  de  naiul  lor  vrăjite,

Pe  tine  te  alinte  cu-alesele-i  cântări,

Te  regăsească-n  taină,  pe  caile-ți-plinite,

Te-nalță-n  taină mare  pe-alesele-ți  visări.

7.Sunt  razele  de  soare,

În colțuri   întreite,

Te  adâncească-n mare,

Cântând  valuri  vrăjite.

8.Sunt  razele  de  soare

Glasuri  de  la  sirene-

Soprane –nălțătoare

Cănducă-te  prin  vreme.

9.Sunt  razele  de  soare

Condeiuri  mii  pictând

Lumea  depești  din mare,

Tăcute  zâne din  adânc.

10.Sunt  razele de  soare

Izvorul  cristalin,

M-avântă  ca-n vâltoare,

Gust  dulce  șipelin!

11.Sunt  razele  de  soare

În  cele  patru zări

Alese  vrăji  din mare,

Cântându-ți  doru-n depărtări.

12.Sunt  razele  de  soare

Nenumărate  fire

De  apă  sfântă-n  mare,

Cântată  de  zefire.

13.Sunt  razele  de  soare

Notele  muzicale,

Pierdute-n  cer  și mare,

Le cânt  cu  dor  lipsit  de  jale.

14.Sunt  razele  de  soare

Cântate  de  un nai,

Cinci  degete  de  floare

Le-nvăluie  în al  său  rai.

15.Sunt  razele  de  soare

Un  vultur-nălțător

Spre  infinita  mare

Cântată  de  un vrăjitor.

16.Sunt  razele  de  soare

Prin  șase  limbi  hinduse

Cântate  lângă  mare

În vremuri  neapuse.

17.Sunt  razele  de  soare

Neobosite  note,

În taină  vraja-i mare

Se  face  june  din șase coiote.

18.Sunt  razele  de  soare

Oameni  albaștri,  depărtând  ciclop

Prin  vrăji  de  nopți  aducătoare

De farmece  preasfinte-opt.

19.Sunt  razele  de  soare

Pe  coarda  mandolinei,

Condei  de  vrajă-mbietoare

Cu  nouă  sunete  din ocarine.

20.Sunt  razele  de  soare

Cântări  încondeiate

Unind  întinsa  zare

Cu  ceruri-naripate.

21.Sunt  razele  de  soare

De zece  ori  minune

Unind  cuvinte –amare

În dulce  uniune.

22.Sunt   naiuri  cântărețe

De  slove-ncondeiate,

Sunt  slovele-i  dulcețuri

De  omeniri  gustate.

23.Sunt naiuri  românești

Cutreierând  pământul

Pe țărmuri  străinești,

Limbajul  său  păstrându-l.

24.Sunt  naiuri  românești

Cu  gusturi  de  vioară,

Sunt  nume  românești,

Dovadă seculară.

25.Sunt  naiuri  românești

Un  dicționari  vorbind

Cu  slove  strămoșești

În  timpuri  dăinuid.

26.Sunt  naiuri  românești

De  țară  cântătoare,

Pământuri  ce-nflorești

Cu  note  vrăjitoare...

27.Sunt  naiuri  românești

Un  avatar  de duhuri,

Prinrituri  dăinuiești

Cântări  sfințite  pururi.

28.Sunt  note  românești

Cu  DO MA JOR  cântate,

În  doine fermecate

Și  de  hinduși  dansate.

29.Sunt  note  românești

Cu  RE   cântat  suav

Nălțând  duhuri  cerești

Cu  sufletul  lor  brav.

30.Sunt  note  românești

Cu  FA  fermecator

Cântări  angelicești,

Valsate  cu  amor....

31.Sunt  note  românești

De  cheia  SOL  deschise

Zburând  pe-alor  ferești...

Spre  ceruri  neatinse.

32.Sunt  note  românești

De  LA MINOR   conduse

Spre  alte zări lumești

Cu  iz  aparte  sunt cântări  hinduse.

33.Sunt  muzicale  cânturi

De slove-ncondeiate

Și  românești  sunt  duhuri

De bucium și  de nai  cântate.

34.Sunt  oameni  colorați,

Amestecați cunoi,

Cu   treiculori  sunt  îmbrăcați,

Sunt  ei români  din  neam de  soi.

35.Sunt  oamenii  zefire

Cântând  cu noi  român  amor

Sunt  miide elixiruri,

Te-mbete  cu  aroma-i   de  la  flori.

36.Sunt  oamenii  din  zări

Români  ce  roșii  maci

Îi cântă-n  româneștile-i  chemări

Cu  naiul  dulce-igust de  fragi.

37.Sunt  oamenii  un colb  de  soare,

De naiul lui  Zamfir  doiniți,

Suave  note vrăjitoare,

Limbajul Mării  Negre  încărcată  cu  arginți.

38.Sunt  oamenii  români ferestre,

Albastre  zări  îndepărtate

Ca zborul paserii  măiestre

Spre-alesu-icer,  zburând  în noapte.

39.Sunt  oamenii  români  o  carte

De-nvățături  frumos  cântate,

Cum  e  Enescu,  Porumbescu  de  departe,

De  un Zamfir  ales sunt  continuate.

40.Sunt  oamenii  verde  câmpie,

Câmpia  Românească  viu  cântată

De  minunatul  nai  cu glas  de  ciocârlie,

De  flori  din verde  șes,  îmbrățișată.

41.Sunt  oameni  dealuri  bogate

De naiuri   aromate  de  fânețe,

Cu  gust  de nai   eu m-aș  trezi  în noapte

S-ascult  română glie  cu colorate  fețe.

42.Sunt  oamenii  slăvind

Limba  romănească  sfântă,

Eternă  de  la  daci,

Romanii  cu  eacântă.

43.Sunt  oamenii  culoarea

De vărfuri  de  păduri

Din  Carpatina  zare

Ce-ar  rătăci-n  adâncuri.

44.Sunt  oamenii  creații

Cu  harcreate-n cer,

De  Creator  lăsate

Să  dăinuie-nmister.

45.Sunt  un român  ce vrea

Misterul  să îl  sufle

Pe  nesfârșită  zarea,

Iar  zarea  să-l sărute.

46.Sunt  unromân,  române,

Înalță-ți  frumusețea,

Șiîncunună-ți lumea

Cu  românească-ți  eternă tinerețea.

47.Sunt  un român  în lume,

Dar orișiunde-aș fi,

Chemarea  țării  nu  apune,

În țară-mi minunată voi  trăi.

48.Sunt  un român  zburând

Prin  Bucovina-mi  dor,

Înspre Ardealul  sfânt,

Istorie  cu  doru-micălător.

49.Sunt  un român  ce-alintă

Unirea de  la Blaj,

Brâncuși  coloana  infinită,

Banatul-i  românesc  miraj.

50.Sunt  un  român  ce cântă

Legendele  transilvănene,

Cu  gustul  viței  ce încântă

Vinuri  de țară,  gusturi  solemne.

51.Sunt   un român  ce  lasă  Crișul

Să-și  ducă  doru-n depărtare,

Iar  Someșul  cu  coborâșuri

Să suie  iar  albastra  zare.

52.Sunt  Tisa  ce  străbate

Spre  mama  ei, Dunărea vie,

Frumos  buchet  cuprins  de  ape

Rămâi  albastră  Românie.

53.Sunt  cu  Siret, rău  repezit

Un  cer  căzând  din-naltul cer,

Cu-a mea  Moldovă  m-am unit,

Spre  mare  coborâm stingher.

54.Sunt   eu, Bârlad  pierdut  în  zare,

M-am rătăcit  în  ape  fumegând,

Dar  sper  să mă  oprească  mare,

Cea  Neagră,  la  hotaru-mi  sfânt.

55.Sunt  Dorna-dorului pribeag,

Mi-e  dorul  nesfârșit  de  ape,

Cu  lacrimi  cristaline  în șirag

Le-mpodobesc  în  fiecare  noapte.

56.Sunt  multe împletiri  albastre

Ce  cântă  românește  România,

Nu  am  uitat  de  Bistrița,măiastră

Unește locuri  sfinte ,  Bistrița  Auria.

57.Sunt  apele  șuvoi  de  lacrimi

Purificând  pământu-mi  românesc,

Din  ochii  chipului  cu  patimi

Înalțe-și  zborul  său  ceresc.

58.Sunt  românești locuri  eterne

Purificate  de  lacrimile-mi  cristaline,

Ca  peștii-n  răuri  românești,

Sunt  duhuri  ce rendvie  duhuri  divine.

59.Sunt  românești  oftări

Pe  piscuri  legendare,

Duioase  imnuri,  concerturi  în  natură,

Suave  clipe  sunt  nesfârșite  zări.

60.Sunt  multele  istorii

Ce-și  cântă  suav glia,

Dar  eu  câ-ncânt  cu glorii-

Cinstească România.

61.Sunt  un român,române,

Te  laudă  și  tu !

Cu  slova ta în lume

Înalț-o,  mai  departe-o  du !

62.Sunt  un  român,  române,

Românește  vorbesc,

Vorbește-i  astăzi  lumii

De  cântu-ți românesc.

63.Sunt  un  român  în  zare,

Zarea  o  colorez

În stiluri  sfinte  care

Românește  le  pictez.

64.Sunt  român,

Pe  pământ  sfânt,

În legâmânt

Român rămân.

65.Sunt  și  români

Printre  străini,

Rămân  români

Cu  duh  divin.

66.Sunt  România

Toți  emeriții

Popor  șiglie

Rămân  sfințiții.

67.Sunt  românești

Slovele-mi  cerești.

Să  dăinuiești

În  zări   lumești!

68.Sunt    minunate

Întinse-mi  ape,

Ducă departe

Frumoasa-mi  carte.

69.Sunt  românești

Ape  cerești,

Oglinzi lumești,

Colburi  regești....

70.Sunt  multe  slovele,

Românești  sunt  robele

Ce  cântă  cu  tobele

Supravegheate  de  aprinse  torțele.

71.Sunt mii  de comori românești

Cântate  prin  fire de iarbă,

Natură  cu sori,mă  vrăjești

Prin  cânturi  cu  fața  ta dalbă.

72.Sunt  slovele-ți comori

În  zare-mprăștiate,

Sunt perlele-n  culori,

De  cer sunt  lăudate.

73.Sunt  minunat condei,

Cu  scrisu-mi  românesc,

Din  viața-mi  cu ani  grei,

Sunt timpuri  ce  le îndrăgesc...

74.Sunt  curcubeu  nestins,

Pornind  printre  câmpii

Spre  astre-n  paradis

Se-nalță-n orice  zi.

75.Sunt  chemător  în  vremuri,

Să  admirăm nespus

Suind  un  curcubeu

Spre cerul  meu de  sus.

76.Sunt  curcubee-nlume,

Ca peștii-n mări  întinse,

Dar  curcubeul nostru

E   românesc  suind   în ceruri  aprinse.

77.Sunt  soarele  cu  raze,

Un  soare eu  rămân,

Pe  infinit  albastru,

Românu-mi  legământ.

78.sunt   ssoarele  de-afară,

Cu  raze  românești,

Aducă  primăvara

Din –nalturi  telurești.

79.Sunt  uncondei  în  zboru-mi

Pe  cerul nesfârșit,

Te-ncondeiază-n  doruri,

Rugă,spre  infinit.

80.Sunt  razele-mi  albastre

Pe  ceruri  regâsit,

Oglindă  sunt  în  gkastre

Prin flori  cu  chip  iubit.

81.Sunt  un condei  ,

Iubit  de  tei,

Bătrânu-mi  tei...

Sunt  anii  mei....

82.Sunt  un  condei,

Cu  zoc  de  miei

Sunt  slove ei,

Umblând  alei....

83.Sunt  un  condei

Prin  anii-mi  grei,

Sunt mititei,

Prin timpuri   trec  ei.

84.Sunt  un  condei  de  stele,

Cu  chipul mamei mele,

Cu   tril  de  păsărele

Purtat  printre  iedere.

85.Sunt  uncondei cu  raze

Din  soarele-mi  albastru,

Iar   florile  în  vaze-i

Să-l oglindească-n  astru.

86.Sunt  un condei  de  floare,

Un  suflet  gingaș, viu,

Ce-nvăluie  amețitoare

Colbul  de  stele  din  pustiu.

87.Sunt  un  condei   liniar

Intersectând  natura,

Cu  ceru-mi  de  cleștar

Frumos  pictându-mi iar armura.

88.Sunt  un  condei  de  ceruri

Cu  românești  minuni,

Le  scot  iar  din misteruri,

Le-arunc  în  ape, să  le-aduni.

89.Sunt  un  condei  din zi,

Aprind  un  vechi crâmpei

Pe  ceruri  purpurii,

Sunt  colorat  condei...

90.Sunt  un  condei  de  vise,

Spre  cer  înălțătoare,

Deparadis  cuprinse,

Purtate-n depărtare.

91.Sunt  un  condei  de   slove,

Te-mbrac, aleasă  cu  cerc  și  dungă,

Cu ale  mele  robe,

Lucirea  să  te-ajungă.

92.Sunt  un  condei  albastru

Pe  ceruri  nesfârșite,

Înălțător  spre  astru-

E  astru-n  ceruri  nesfârșite.

93..Sunt  un  condei  de  aur,

Cu  razele-mi  din  soare,

Din cer cu  glas  de  graur

Duios  m-avânt  în mare.

94.Sunt  un  condei  în  verde

De iarbă  colorat,

Mă  pierd  în  firul  ierbii,

Căci  flori  i-am desenat.

95.Sunt un  condei  de  floare,

Copacii-i  înfloresc,

Cu  slovele-mi  din  soare

Din  stilu-mi  românesc.

96.Sunt  un  condei  de  perle

Pe  ceruri  românești,

Unesc  mereu  cu  ele

Întinse  ape  strămoșești.

97.Sunt  un condei   de  porturi,

Folcloric  românești,

În  hore  fie  cercuri

Cu  doine  strămoșești.

98.Sunt  un  condei  din soare,

Venit  în  România,

Să-i  colorez  paloarea

Ce-aprinde-n  soare  glie.

99.Sunt  un  condei   de  slove,

Te-ncununez  iar,  Rugă

Cu-ncondeiate-mi  robe,

Izvor  de  perle  să  te  ungă.

100.Sunt  un condei  în lume,

Mă  poartă  mai  departe,

Departe,  fără  nume,

În româneasca-ți  carte.