Pregătită încă din campania electorală ca principală armă
politică, legea salarizării a ieşit mai mult cum s-a nimerit decât cum s-a
stabilit. Ceea ce era prezentată ca o creştere spectaculoasă este fie o
stagnare, fie în cel mai rău caz ca o uşoară descreştere. Pusă în relaţie cu
creşterile de preţuri pe care le-a generat, legea salarizării este un eşec. PSD
s-a lăudat atât de mult cu majorările de salarii încât comercianţii s-au
zăpăcit de cap şi au urcat preţurile.
Ca o măsură de siguranţă pentru propriile lor afaceri, micii
comercianţi au majorat preţurile, nu însă înainte de a urma exemplul marilor
magazine.
Dacă salariile au crescut în medie cu 2,5%, preţurile,
devalorizarea leului, utilităţile mai scumpe nu compensează această creştere
până la piciorul broaştei. Mult zgomot pentru nimic.
PSD continuă însă să stea cu coada pe sus. Dinspre locul din
care priveşte Olguţa Vasilescu, dar mai ales Liviu Dragnea, revoluţia fiscală
se vede ca o mare victorie. Peste salarii se poate trece. Pentru că sindicatele
sunt slabe. Dar problema majoră este la primării. Veniturile primăriilor au
scăzut, sume importante trecând la bugetul de stat. Asta înseamnă centralizare.
Până la urmă PSD nu se dezminte. Toate
măsurile pe care le-a luat sunt în spiritul politicilor de stânga, dar nu a
stângii moderne, ci a celei care se trage din vechile partide socialiste din
ţările de est.
PSD, din cauza modului de comportare, face figură aparte în
rândul partidelor din familia socialistă. Este izolat şi tratat cu suspiciune.
Altfel nu se explică de ce nu este apărat în Parlamentul European de către
puternicele partide social-democrate europene, începând cu SPD-ul german.
PSD a luat-o pe un drum greşit. Nu se pot inventa noi reguli
ale economiei de piaţă. Social-democraţii români au crezut că pot creşte
salariile fără să facă investiţii.
Până la urmă Liviu Dragnea nu va fi îngenunchiat de DNA, ci
de sindicate, de salariaţii pe care a crezut că-i poate cumpăra promiţându-le
salarii majorate.
Ca o culme a ironiei, singurii care au constatat mai mulţi
bani pe fluturaşi sunt parlamentarii. Tocmai cei care sunt consideraţi
paraziţii naţiei s-au trezit cu câteva mii de lei în plus. Aşa s-a nimerit.
Pentru că legea salarizării a fost dată la nimereală.
Efectele bulversării totale a economiei sunt încă departe de
a se face simţite în toate cotloanele economiei naţionale. Multinaţionalele vor
găsi căi de scăpare. Firmele cu capital românesc, începând de la cele mai mici,
se confruntă cu probleme tot mai mari. În primul rând nu se rezolvă problema
forţei de muncă. Este de aşteptat un nou val de emigraţie. Acasă vor rămâne cei
care primesc ajutoare sociale. De fapt, PSD prin tot ce face încurajează
nemunca. Pentru că ştie că acolo se află miezul bazinului său electoral.
În anii ’90 se vorbea despre ”democraţia originală”, teză lansată de Ion Iliescu. Pornind de la
ideea generoasă de ajustare a salariilor, aceste reforme, în frunte cu „revoluţia”
fiscală, puse acum în practică, dau naştere unei situaţii din ce în ce mai
ambigue, care în fond caracterizează societăţile pseudopoliţieneşti.
Autor: Dumitru
Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei de Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu