„NORD LITERAR”, o nouă apariţie

 Instituţie de cultură patronată de Consiliul Judeţean Maramureş, brand cultural al maramureşenilor de 15 ani, Revista „Nord Literar” are o toamnă bogată atât în evenimente culturale (organizarea concursului „Cărţile anului”, a Colocviilor de Literatură şi a Zilelor Revistei), cât şi în veşti îmbucurătoare. În şedinţa Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România, din 13 septembrie, publicaţia băimăreană a primit în continuare egida USR, fapt ce răsplăteşte şi confirmă, în acelaşi timp, eforturile de promovare a valorilor culturale din acest spaţiu şi de aliniere la standardele impuse la nivel naţional. În acest context cultural, un nou număr al „Nordului Literar” a văzut lumina tiparului – 9 (184)/septembrie 2018, propunând cititorilor articole ce relevă activitatea literară locală, precum şi texte cu deschidere spre viaţa culturală naţională şi internaţională.

Gheorghe Glodeanu prezintă recentul volum al Deliei Muntean, Incursiuni în lumea cărţilor, cronicile reunite aici fiind rodul unei prolifice şi serioase activităţi de critic literar a unei autoare ce „trăieşte din plin magia cărţilor”.

Rubrica „Vitrina” propune două apariţii editoriale din 2017: romanul Te blestem să te îndrăgosteşti de mine al lui Nicolae Dabija (recenzat de Mircea Popa) şi volumul De la Ion al Glanetaşului la Apostol Bologa – doi eroi, două destine al istoricului literar Săluc Horvat (analizat de Marian Barbu).

Invitat de onoare la a 40-a ediţie a Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” de la Deseşti (28 septembrie), Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a onorat revista noastră cu un grupaj de poezii (rubrica „Orfeu”).

Memoria lui Augustin Buzura, care ar fi împlinit 80 de ani în 22 septembrie, este cinstită prin două sensibile şi inspirate articole. Primul este o cronică literară semnată de Daniela Sitar-Tăut la volumul Raport asupra singurătăţii (2009). Autoarea a ales ca titlu o cuprinzătoare şi emoţionantă replică a prozatorului dintr-un interviu realizat de Angela Martin: „Am încercat să radiografiez singurătatea la diferite vârste, cu precădere acea singurătate dinaintea întâlnirii decisive cu eternitatea”. În al doilea text (Augustin Buzura şi vocile memorie), Gheorghe Pârja îşi îndreaptă atenţia asupra lucrării Întâlniri cu Augustin Buzura (îngrijită de Angela Martin, Institutul Cultural Ro­mân, 2017), ce cuprinde antume şi postume, interviuri şi aprecieri ale unor personalităţi despre regretatul prozator – un „excelent portret colectiv” făcut acestuia.

Despre procesul de trecere de la traducere la creaţie al Liviei Mărcan scrie Alexandru Zotta, evaluând resursele promiţătoare din poemele volumlui bilingv Pasăre de o clipă / Uccello un momento (2017).

Prezentă, în această vară, la Festivalul Internaţional de Literatură „Drumuri de spice”, desfăşurat la Uzdin (Serbia), unde a fost premiată pentru „promovarea literaturii diasporei româneşti”, Delia Muntean (în cronica Decalogul poetului din Uzdin) apropie cititorii de versurile sensibile şi melodioase ale lui Vasile Barbu, scriitor şi militant pentru drepturile românilor din Serbia. Totodată, rubrica „Traduceri” este destinată poeţilor români din Serbia (Ioan Baba, Vasile Barbu).

Gelu Dragoş scrie despre Farmecul unui spaţiu binecuvântat, surprins de Angela-Monica Jucan în volumul Înstelatul Finteuş (editat de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”). Stilul narativ aparte al prozatorului Teo Moldovan este interpretat de Dumitru Fânăţean în cronica Ficţiune şi adevăr, extremităţi şi înrudiri ezitante, cu referire la volumele Puzzle… în toate sensurile.

Prin intermediul colegului Gheorghe Pârja, s-au stabilit o frumoasă prietenie şi un parteneriat între revistele „Lumina lină” (New York) şi „Nord Literar”, în acest număr al publicaţiei noastre, la rubrica „Interferenţe”, Mariana Terra (redactor-şef, „Romanian Journal, SUA) consemnând despre lansarea şi receptarea volumului Ochii Basarabiei la New York.

Colaboratoare statornică, Terezia Filip face comentarii avizate despre Poezie – un joc sau un exerciţiu de recuperare a sinelui traversat prin meandrele realului, referindu-se la volumul Luciei Cuciureanu, Goethe cu frişcă (Editura Cartea Românească, 2018).

Prezentul număr oferă un interviu intitulat Cum scria Titus Popovici, realizat de Sonia Grec (în aprilie 2013) cu fiul scriitorului, pianistul Toma Popovici, lector universitar doctor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

Versuri semnează Vasile Gogea, proză – Iulian Iustin Melinte, parodii – Lucian Perţa.

În speranţa unei lecturi plăcute, mulţumim cititorilor fideli, colaboratorilor şi susţinătorilor.

Raluca Hăşmăşan