Pensii prea mari

Sistemul public de asigurări sociale este prins în capcana întinsă de politicieni de-a lungul ultimelor decenii, ceea ce a determinat coaliția de la guvernare să propună o nouă lege a pensiilor, pentru a încerca să echilibreze contribuția cu pensia. Dar nici această lege nu va face dreptate. Motivul? Cu cît sînt mai mulți oameni într-un grup, cu atît efortul depus de fiecare scade!

Guvernul Dăncilă a aprobat proiectul de lege a pensiilor, conceput la Ministerul Muncii și negociat cu sindicatele și patronatele, și va intra pentru dezbatere în Parlament. Azi, punctul de pensie este 1.100 lei, iar legea prevede creșteri anuale, pînă la 1.875 lei în 2021. Cu alte cuvinte, pensiile se vor dubla, mai ales cele mici, pentru a rezolva inechitățile din sistem, pînă cînd pensia va atinge 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie. Este de reținut și faptul că din 2016 pensiile nu mai sînt purtătoare de CAS și CASS.

Se merge tot pe contributivitate, adică pensia va fi după contribuția plătită (nu datorată, cum e acum) și se plătește cît trăiește omul după pensionare: cîțiva ani pentru unii, 40-50 de ani pentru alții. Sistemul „oală comună” îi dezavantajează pe pensionarii bolnavi, aceștia își cheltuie o bună parte din pensie pe medicamente și tratamente medicale.

După recalculare, pensionarii cu aceeași vechime vor primi sume egale, indiferent cînd s-au pensionat, cu specificarea că nici o pensie nu va scădea și va rămîne în plată cea mai mare. Din 2021, salariații vor putea să acceseze online informațiile despre propriile contribuții (stagiul de cotizare realizat, venitul obținut și contribuția achitată) și dacă angajatorii nu-și vor achita contribuția, vor putea fi reclamați la organele abilitate.

Plata contribuției se face în contul Casei Naționale de Pensii, deci în „oala comună”, și nu se ține seama cu ce sumă ai contribuit de-a lungul vieții active și ce sumă totală ți se restituie ca pensie. Nu este corect să încasezi peste cît ai plătit, însă nici proiectul noii legi nu prevede conturi personale pentru asigurați (cum e în SUA, de pildă). Mai mult, sînt considerate stagiu necontributiv perioadele de: armată, facultate, masterat, doctorat, ceea ce duce la slaba folosire a salariaților titrați – se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vîrstei standard de pensionare.

Proiectul introduce facilități pentru nevăzători, dar nu și pentru surzi, muți sau alte categorii de persoane cu handicap motor sau mintal, ceea ce va crea discriminări, confuzii între protecție socială și pensie. Sînt păstrate grupele speciale și deosebite, cu reducerea vîrstei de pensionare, deși principiul fundamental ar trebui să fie contributivitatea, nu grupa de muncă prestată. Se ajunge ca unii salariați să iasă la pensie la vîrsta de 45-50 de ani, deși sînt în deplină putere de muncă și au experiență profesională.

Actuala pensie anticipată, nepenalizată, va deveni pensie pentru limită de vîrstă, adică sistemul va plăti pensii în plus, din contribuția salariaților activi. Femeile care au născut și crescut trei copii vor beneficia de reducerea vîrstei de pensionare cu 6 ani, deci vor primi pensii mai multe, din oala publică alimentată de cei care contribuie la sistem. Se confundă fondul social cu fondul de pensii și la pensia de invaliditate, precum și la pensia de urmaș (soțul pensionar supraviețuitor va primi 25% din pensia celui decedat).

Proiectul păstrează pensia minimă și introduce indemnizația socială minimă, însă nici acestea nu respectă principiul contributivității, deci nu sînt echitabile pentru contribuabilii de rînd. O lege pentru viitor se bazează pe contribuțiile viitoare, deloc sigure în condițiile acestui sistem de pensii de stat în care nu se ține cont cît dai și cît primești. Proiectul de lege a pensiilor menține prea multe inechități și nu va avea zile bune!

Autor: Nicolae Goja

Sursa: Graiul Maramureşului