Referendumul pentru familia tradiţională nu are numai o
conotaţie morală, ci şi una social-demografică. Arhiepiscopul Calinic al
Argeşului şi Muscelului a amintit, în discursul la nunta dintre Principele
Nicolae şi Alina Binder, de referendumul pe tema familiei tradiţionale.Inițiativa civică vizează înlocuirea sintagmei
„între soți” din art. 48, alin. (1) al
Constituției cu una mai restrictivă,
„între un bărbat și o femeie”. Potrivit
expunerii de motive din proiectul de lege, acesta „își propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea
termenului de «soți» (…) ar putea să-l
aducă în conturarea noțiunii de
«familie», a raportului dintre «familie» și
dreptul fundamental al bărbatului și al
femeii de a se căsători și a întemeia o
familie”. Numai astfel familia devine creatoare de viaţă, deci de naştere de
prunci, fapt ce reprezintă esenţa unei uniuni dintre un bărbat şi o femeie, cu
respectarea preceptelor biblice. Familia care duce la naştere de prunci
înseamnă viaţă. Nu întâmplător ierarhul ortodox care i-a cununat pe prinţul
Nicolae şi soţia sa Alina la Sinaia în weekendul trecut a surprins temeiul
ancestral al familiei. Arhiepiscopului Calinic al Argeşului şi Muscelului a
afirmat în faţa mirilor regali că „orice căsătorie, când tinerii, mirele şi
mireasa se gândesc să întemeieze o familie, înseamnă că se întrupează încă o
dată gândirea lui Dumnezeu. Pentru că noi oamenii, bărbaţii şi femeile, tinerii
şi tinerele, au fost gândită aşa de Dumnezeu şi aşa a binecuvântat el şi aşa
trebuie să fie. De exemplu, dacă facem un exerciţiu să spunem aşa, în fugă,
puţin mai abracadabrant aşa: dintr-o dată, în calculatoarele lui Dumnezeu să se
seteze acolo numai naşteri de bărbaţi. Ar fi plin Pământul doar de bărbaţi. Ar
fi pustiitor şi plictisitor. Dacă cineva de acolo face o greşeală şi apasă pe o
tastă şi se pot naşte numai femei, ar fi amuzant aşa pentru o vreme. Dar după
aceea se complică lucrurile. Aşa încât Dumnezeu a gândit forma şi felul nostru
de a fi“. În acest context referendumul pentru familia tradiţională din 6 şi 7
octombrie a.c. vine în întâmpinarea unui deziderat social-demografic. În mai
puţin de zece ani populaţia României a scăzut cu peste 1,6 milioane, iar
trendul se va menţine şi pe viitor. Până în anul 2060 populaţia va ajunge în
jur de 14 milioane de locuitori, presupunând că fertilitatea feminină se va
menţine constantă, apreciază specialiştii contactaţi de gândul. E cea mai
drastică scădere într-un interval de o sută de ani, având în vedere că la
recensământul din 1948, primul recensământ care a acoperit actualul teritoriu
al României, populaţia stabilă a fost de 15,8 milioane locuitori. Potrivit
datelor statistice finale în urma recensământului din 2011, numărul de
locuitori este de 20.121.641, cu 1,5 milioane mai puţin decât în 2002, şi cu
2,6 milioane mai puţin decât în 1992 când populaţia ajunsese la 22.810.035. Nu
numai scăderea natalităţii şi emigrarea a dus la căderea dramatică a populaţiei
ţării noastre, ci şi îmbătrânirea unui segment demografic major.
Asistăm la o îmbătrânire a populaţiei României. Ponderea
persoanelor varstnice, de peste 65 de ani, era, la 1 ianuarie 2018, de 18% din
totalul populatiei, respectiv 3.559.957 de persoane dintr-un total de
19.523.621.Conform datelor INS, dintre varstnicii existenti, barbatii insumau
1.433.412 persoane (15% din totalul barbatilor rezidenti in Romania de
9.543.228 persoane), iar femeile 2.117.495 (21% din totalul femeilor rezidente
in Romania de 9.980.393 persoane). In plan teritorial, regiunea cu cei mai numerosi
vârstnici, raportat la totalul populaţiei rezidente sunt Sud-Muntenia si
Sud-Vest-Oltenia (peste 20% din total), urmate de Nord-Est (17,8%), Centru
(17,7%) si Nord Vest (17%), cea mai „tanara” fiind regiunea Bucuresti-Ilfov
(15,9%). Varsta mediana si varsta medie plasează România sub nivelul Uniunii
Europene, desi în ultimii 15 ani acestia s-au aflat în continuă crestere.
Astfel, vârsta mediană a populaţiei rezidente a crescut de la 35,3 ani în
România în 2003 la 41,8 ani în 2017, in timp ce in UE indicatorul a crescut de
la 38,9 ani la 42,8 ani. Varsta medie a populatiei rezidente a crescut de la
37,8 ani (2003) la 41,7 (2017), iar in UE de la 39,8 la 42,5 ani. Indicele de
îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2018 a fost de 116,9
persoane vârstnice la 100 persoane tinere. Structura gospodariilor realizata în
funcţie de statutul ocupţional al capului gospodariei arata ca cele mai
numeroase categorii sunt cele de pensionari (43,9%) si de salariati (38,4%).
Structura dupa varsta capului gospodariei plasează pe locul doi gospodariile
conduse de cele cu cap de gospodarie în vârstă de 65 ani şi peste (34,6%), pe
primul loc plasându-se cele în vârstă de 25-49 ani (36,8%). În anul 2017, din
totalul de 5,228 milioane de pensionari, 3,971 milioane erau pensionari de
asigurari sociale pentru limita de vârstă.În câţiva ani se pune problema reală
că nu va mai fi o masă de populaţie tânără în câmpul muncii ca să asigure plata
pensiile şi dezvoltarea economică a ţării. Ca urmare organizarea referendumului
pentru familia tradiţională din 6 şi 7 octombrie are şi o puternică componentă
social-demografică, care va duce la ocrotirea uniunii legale dintre un bărbat
şi o femeie ca şi creatori de viaţă, deci la creşterea natalităţii în România,
fundament al unei dezvoltări economice durabile. Creşterea demografică a
României depinde şi de noi, ca pe 6 şi 7 octombrie, să protejăm familia ca
sursă a vieţii şi naşterii de prunci români.Referendumul este cel mai
democratic exerciţiu electoral şi primul din istoria României organizat liber
la iniţiativa cetăţenilor, nu a elitei politice. Să mergem să votăm pentru
viitorul nostru democratic şi demografic.
Ionuţ Ţene
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu