de Firiță Carp
Imaginați-vă o halbă
de bere, al cărei conținut este dominat
de albul spumos, aromat și apetisant,
care din prea plinul efervescenței sale
dă puțin peste margini, devenind astfel
și mai atrăgătoare.
În toată această închipuire încercați să introduceți câteva
zeci de oameni, adică tot atâtea entuziasme înșirate
pe o diagonală românească a creației
trecând prin Maramureș, cu un capăt în
Cremona Italiei și altul în Anenii noi
ai Moldovei de dincolo de Prut, femei și
bărbați, tineri și vârstnici, cu zâmbetele, vorbele și privirile aferente, cu mirări și
limpeziri, cu încețoșări și
înseninări, cu așteptări și deziluzii, zile și nopți la rând, într-un
început de octombrie (3-9 pare-mi-se) luminos ca speranțele lor înnobilate de frumos, adăugați câteva mănăstiri și
biserici, un cimitir vesel și un muzeu
al suferinței, emblematicele porți maramureșene
și țipuriturile
horincii în horele vorbelor de duh, nostalgii și
năzăriri, nazuri și neînțelesuri, înțeles
și subînțeles,
acces și interzis, drumuri și popasuri, verdele încins cu arămiu, puteți chiar presăra orice alt ingredient pe care
îl credeți necesar a conferi gust mai
bun și culori mai frumoase unui amalgam
de voioșie liberă și, totuși,
controlată.
Imaginați-vă că un
nebun frumos a sublimat toate acestea, acestea și
încă altele care nu au nimerit în razele privirii sufletului meu,
transformându-le în poezie, într-o poezie atât de vie încât, uneori măcar,
efervescența creației a devenit halbă de bere înspumată. Însă
dincolo de gulerul alb, iluzoriu și în
același timp real, am aflat întotdeauna
aroma nobilă a unor eforturi greu de imaginat și
imposibil de redat în cuvinte, toate subscrise ediției din acest an a Festivalului (Inter)Național de Literatură eCreator de la Baia
Mare, o entitate spirituală cuprinsă în Maramureș
și în Țară,
cuprinzând la rândul ei Maramureșul, Țara și
chiar mult din respirația românească
din multecolțuri ale lumii.
Unora, însă, nu le place berea la halbă, e posibil să nu le
placă berea în general. Treaba lor.
Treaba mea este că, din cauzele și motivele arătate, precum și
din altele care n-au încăput încă în sufletul meu mic, cu ambele mâini pe inima
mea sinceră și cu ochii pe trecătorile
nu rareori greu de traversat dinspre noi către creație și viceversa, pot să
zic: schimbă-te Ioan Romeo Roșiianu,
dar să rămâi așa!
Preluare https://www.stirilemm.ro/cultura/46969-schimba-te-dar-sa-ramai-asa.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu