Am zărit ieri bătrânețea

Lângă poarta de la drum

Făcea semn că vrea să intre,

Eu i-am spus că nu acum.

Avea haine-ngreunate

De dureri și nostalgii;

Visele-i zburau departe,

Ca puful de păpădii

Și-auzeam și-un gong cum bate

Numărând chiar anii mei.

Timpul,îi clădea sub coate

Și făcea trepte din ei

M-am grăbit să pun zăvorul

Și sub el o piatră mare

Bătrânețea, cu piciorul

Împingea în poartă tare

I-am spus:"-Du-te de la mine

Bătrânețe,nu veni

Îți convine,nu-ți convine

Eu nu vreau a-mbătrâni!"

Azi petrec,lumea-mi zâmbește

Fericirea-mi cântă-n strună

Tinerețea mă așteaptă,

E prietena mea bună!"

Și-a plecat...s-a dus departe

Dar 'nainte de-a pleca,

Mi-a atins în grabă tâmpla

Și-a albit...la fel ca ea!

Autor: Tomiță DUMITRACHE

Notă. Pictură de Ion GEORGESCU MUSCEL