Cornel Nistorescu: Ce ascunde întâlnirea lui Klaus Iohannis cu Karl Nehammer?

 

Cancelarul austriac Karl Nehammer s-a întîlnit vineri la Atena cu președintele României, Klaus Iohannis. Întîlnirea a rămas un mister. Știrea nu a apărut în presa română. Am găsit-o doar în presa austriacă.

Ce a discutat Karl Nehammer cu Mitsotakis la Atena ține de reuniunea popularilor europeni. Pe noi ne interesează detaliile legate de întîlnirea și discuțiile președintelui României cu austriac Karl Nahammer. Întîlnirea conține amănunte despre situația aderării României la spațiul Schengen. Din nefericire, în stil românesc, detaliile despre această întîlnire și rezultatele au fost băgate sub preș. Cel puțin, la București! Am aflat abia din presa de la Viena despre întîlnirea președintelui României cu austriacul.

Presa austriacă: Iohannis s-a întâlnit cu cancelarul Austriei în Grecia. Rezultatul??

Iată relatarea agenției austriece legate la întîlnirea celor doi:

Nehammer îi întâlnește pe Mitsotakis și Iohannis la Atena din . – 2.12.2022 15:17 (act. 2.12.2022 18:33)

„Vineri, cancelarul Karl Nehammer (ÖVP) s-a întâlnit la Atena cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis și președintele României Klaus Iohannis.

Cancelarul Karl Nehammer (ÖVP) s-a întâlnit vineri la Atena cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis și președintele României Klaus Iohannis. Cancelaria Federală a declarat pentru APA că principalele probleme cu omologul grec sunt relațiile economice bilaterale, aprovizionarea cu energie și lupta împotriva migrației ilegale. Și cu președintele României, accentul a fost pus pe migrație și extinderea Schengen.

Austria respinge extinderea spațiului Schengen fără frontiere pentru a include România și Bulgaria, atâta timp cât protecția frontierei externe nu funcționează și ca urmare vin în Austria mii de migranți neînregistrați neînregistrați. „Acesta reprezintă o problemă de securitate pentru întreaga Uniune și, prin urmare, nu mai poate fi acceptat”, se arată în comunicat.

Cancelarul Nehammer se întâlnește cu Mitsotakis și Iohannis la Atena

Iohannis respinsese recent acuzația de proastă protecție a frontierei. În România „nu există un flux necontrolat de migranți și nu a fost niciodată”, a spus președintele. România nu a fost niciodată o parte centrală a „rutei balcanice”. Pe 8 decembrie, miniștrii de interne UE urmează să voteze extinderea spațiului Schengen pentru a include România, Bulgaria și Croația. În calitate de membru Schengen existent, Austria are drept de veto.

Nehammer a raportat pe Twitter după-amiază despre o întâlnire „foarte bună” cu Mitsotakis. „Am vorbit în special despre securitatea aprovizionării cu energie în Europa și despre rolul important al Greciei în dezvoltarea de noi surse de energie”, a scris cancelarul pe Twitter. Cooperarea cu Grecia este „de o importanță enormă în multe domenii”, în special în lupta împotriva migrației ilegale, țara fiind „un partener important pentru noi”.

De ce nu a spus nimic Cotroceniul despre întrevederea lui Klaus Iohannis cu cancelarul austriac?

Iohannis a respins acuzațiile de protecție slabă a frontierei

Potrivit Cancelariei Federale, Grecia se dezvoltă din ce în ce mai mult într-un centru energetic. Țara extinde terminalele de gaze lichide și implementează proiecte de alimentare cu energie. Cancelarul federal și Mitsotakis ar trebui să discute, de asemenea, puncte comune privind problemele UE, cum ar fi acordarea statutului de candidat UE Bosniei-Herțegovinei.

Grecia este un partener important în lupta împotriva migrației

Subiectul dominant la întâlnirea de lucru cu președintele României Iohannis a fost criza azilului și a migrației din Europa, așa cum a anunțat Cancelaria Federală. Nehammer a discutat despre situația din Austria și a subliniat că din 100.000 de migranți ilegali care au sosit în Austria în acest an, 75.000 nu au fost înregistrați în nicio altă țară. Această situație se datorează unei politici de azil eșuate a UE, spațiul Schengen nu funcționează în această formă. Prin urmare, o prelungire nu este posibilă în aceste condiții, a explicat cancelarul“.

Am ignorat celelalte detalii despre întîlnirea popularilor europeni la Atena.Nu este subiectul nostru.Nu înțeleg de ce presa românească a scăpat întîlnirea Iohannis- Nehammer și de ce pe site-ul Administrației prezidențiale nu au apărut detalii minime despre aceasta. La urma urmelor,președintele României a participat la o întîlnire importantă cu popularii europeni, el nefiind popular european, ci președinte al României.O minima obligație protocolară și importanța subiectului abordat impunea menționarea întîlnirii și detalii despre aceasta și pe siteul administrației prezidențiale. Apar informații numai despre întrevederea cu omologul său elen, președintele Katerina Sakellaropoulo, cu ocazia vizitei de lucru în Republica Elenă și cu premierul Kyriakos Mitsotakis.Despre întînirea cu cancelarul austriac, nimic.

Ce să înțelegem din asta? Că președintele României nu a obținut nimic? Sau a primit niște cereri inacceptabile? Sau pur și simplu a făcut promisiuni pe care nu le-a onorat încă! Întîlnirea președintelui Klaus Iohannis cu președintele grupului OMV din 21 noiembrie conținea pretenții inacceptabile sau promisiuni neonorate? Nu știm dacă această întîlnire desfășurată la Cotroceni cu 10 zile înainte are legătură cu poziția tranșantă a cancelarului austriac formulată în cadrul întîlnirii de la Atena. Reproducem totuși comunicatul despre întîlnirea din 21 noiembrie 2022, postat de Administrația Prezidențială, bănuind că între acesta și poziția tranșantă a cancelarului austriac ar exista totuși o legătură. Nu-i exclus ca OMV-ul în loc să ne ajute cu pretențiile sale ne-a pus o piedică.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a primit luni, 21 noiembrie 2022, la Palatul Cotroceni, o delegație a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern. Subiectele abordate de către conducerea companiei au vizat activitatea și planurile de investiții în România.

Cu referire la strategia OMV Petrom, au fost prezentate principalele direcții de implementare a unui plan de investiții ambițios, care vizează inclusiv producția de energie din surse regenerabile, biocombustibili și adoptarea de noi tehnologii.

În contextul preocupărilor privind asigurarea securității energetice la nivel național și a eforturilor de gestionare adecvată a efectelor crizei din energie, Președintele României a subliniat faptul că potențialul energetic al țării noastre este unul deosebit, dar care trebuie susținut consistent prin investiții ale operatorilor din sectorul energiei. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța care trebuie acordată tranziției energetice, în special din perspectiva inovării, accentuând oportunitățile oferite de fondurile europene.

Președintele României a precizat faptul că, dată fiind criza energetică actuală și riscurile existente, țara noastră își propune să utilizeze întregul potențial energetic și toate resursele de care dispunem, pentru a trece cu bine peste criză  și a reduce riscurile în funcționarea sistemului energetic național.

În cadrul discuțiilor cu privire la planurile de investiții ale companiei, un subiect distinct l-a constituit proiectul Neptun Deep.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța strategică a acestui proiect pentru România și a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatărilor offshore în cadrul perimetrului deținut de Romgaz și OMV Petrom, având în vedere că legea offshore este una favorabilă și se află în vigoare“.

 

Autor: Cornel Nistorescu

Sursa: cotidianul.ro