de Gheorghe Pârja
Cu toată mica bejenie a sediului, revista de cultură
„Nord Literar”, pe luna mai, a apărut, spre folosul cititorilor. Deși trăim
vremuri ciudate pentru cultură, cu amenințarea comasărilor unor instituții de
profil, a mai rămas în mine un dram de speranță că prima revistă literară din
istoria Maramureșului își va găsi demnitatea de a fi. De a exista! După
rigoarea și solemnitatea unei reviste care este cunoscută în țară și
străinătate. Nu doresc să aibă destinul anevoios al revistei „Familia”, de la Oradea,
legată de debutul lui Mihai Eminescu.
După 23 de ani, Consiliul Județean Maramureș, care a
finanțat publicația, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România,
poate avea gânduri salvatoare în acest peisaj economic cu multe întrebări. Am
spus toate acestea pentru informarea cititorilor, să știe și ei pe ce ape
plutim. Demnitatea revistei poate fi asigurată, în primul rând, de cei care
știu că salvarea națiunii este cultura. Dar să derulez sumarul acestui număr
din luna mai. Eu l-am luat aliat pe savantul Vasile Pârvan, cel care a avut un
interes special pentru Maramureș, prin prietenia cu avocatul și senatorul
Vasile Chindriș de Ieud. Cu care a avut o generoasă corespondență.
Din textul inclus în revistă reiese profilul nu
numai al unui mare istoric și un filosof al istoriei, ci și al unui gânditor de
elită, profesor de mare prestigiu, creator de școală științifică, un spirit
reformator în epocă. Care credea în nevoia spiritualizării vieții marelui
organism politic și cultural creator, care este națiunea. Misiunea trebuie să
ne fie far. Poemul lunii este semnat de poeta Elena Cărăușan: „Cuvinte
cutreieră formele-gând/ astralul absoarbe lumina și umbra/ forme sonore se
tăinuiesc în noapte.” Criticul Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii
Scriitorilor din România, scrie despre generațiile poetice. Eseistul și
criticul literar Ion Papuc reconstituie secvențe din biografia artistică a
sculptorului Constantin Baraschi.
Universitarul, criticul și istoricul literar
Gheorghe Glodeanu comentează lucrarea Ligiei Duruș „Ipostaze ale puterii în
romanul românesc postbelic”. Criticul literar Delia Muntean, redactorul-șef al
revistei, ne apropie de romanul „Singurătatea ajunge la toți”, de Dumitru
Oprișor. Profesoara și editorul Daniela Sitar-Tăut ne prezintă volumul
„Divorțul doamnei Dudu”, de Camil Petrescu. Rubrica Orfeu este onorată de
poetul sătmărean George Vulturescu. Alături, inspirata parodie a lui Lucian
Perța. Cărturarul Ovidiu Pecican continuă să ne dezvăluie episoade din aventura
unui pretendent valah la curțile Europei. Actualitatea culturală este
consemnată, ca de obicei, de scriitoarea Dana Buzura-Gagniuc, managerul
revistei.
Un reportaj de duminică de la Gostila, o întâlnire
de la Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare, ori
lansarea unui volum despre eroii neamului, coordonat de academicianul Emil
Burzo, au fost evenimente la care revista Nord Literar a fost parte. Tânărul
redactor al revistei, Flaviu Claudiu Mihali, scrie despre prezența lui și a
poetului Nicolae Scheianu la Festivalul Internațional de Poezie de la Iași. Eu
îmi amintesc de două întâlniri memorabile: cu doamna Dorli, fiica marelui
Lucian Blaga, și cu doamna Elena Daniello, ultima muză a poetului.
Distinsa mea colegă de generație Doina Uricaru, acum
trăitoare în New York, ne-a onorat cu un eseu despre cărți semnate de Delia
Muntean și Frederic Jameson. Venerabilul nostru colaborator, istoricul literar
Mircea Popa, ne prezintă recenta carte a lui Gheorghe Glodeanu, care cuprinde
un istoric și o analiză a diarismului românesc. Constantin Cubleșan ne
amintește despre personalitatea lirică a Cleopatrei Lorințiu, sentimentală și
melancolică. Cu fiecare cronică literară, colega noastră Raluca Hășmășan
dovedește subtilități de analiză și garanția discursului critic. Aceste
calități le-a aplicat noului volum de versuri semnat de Gavril Ciuban, un
veritabil spirit liber pe teritoriul poeziei, cum îl consideră autoarea.
Mai semnează poezie Elena Ilash, Gelu Dragoș și
Valeria Bilț. Despre poezia tehnologică, o nouă estetică în era digitală, scrie
Ana Cristina Irian. Scriitoarea Florica Bud se privește în oglindă și își vede
propria carte „În Căușul Veacului” și Cenaclul Scriitorilor din Maramureș, pe
care îl conduce. Distinșii noștri colaboratori din Iași, Mariana și Valeriu
Stancu, au tradus poezie din autorul peruan Eli Urbina. Acest număr este
ilustrat cu lucrări din creația artistei Mihaela Ganța. Cum difuzarea presei
scrise este anevoioasă în județ, deci și în Baia Mare, revista poate fi
procurată de la chioșcul din fața Magazinului „Maramureș”.
Noi scriem, tipografia tipărește și ne împotmolim la
difuzare. Vremea presei scrise nu a trecut. M-am convins la Munchen și la New
York. Aștept spirite vizionare!

„Vremea presei scrise nu a trecut”. Fals, maestre. În Baia Mare nu mai cumpără nimeni ziare sau reviste tipărite decât cei publicați în ele, sau câte un bătrân care nu are acces la informațiile online. Dacă nu este așa, să se arate pe bon de casă sau pe facturi de plată câte se vând zilnic, la chioșcuri de distribuire , ori în redacție! Aveți noroc prin faptul că încă vă sponsorizează Consiliul Județean din banii populației, altfel nu ați putea acoperi nici măcar hârtia , nu alte servicii în redacție.
RăspundețiȘtergere