CREPUSCUL - de Gelu DRAGOŞ

      în memoria lui Marin Sorescu
   Asemeni lui Iona îmi spulber idei
   Îmi sfâşii şi visele mele;
   Pământul acesta îmi pare imens
   Şi simt nevoia să construiesc
   Cetate de drumuri şi vine pe El.


Cetate înaltă cu tunuri de veghe,
Cu una sau două intrări înspre ea,
Ca visele să poată da năvala-năuntru
Când sufletu-i pregătit ca şi ea;
Ce utopic respir! Îi urmez eu lui Iona?


Asemeni lui, mă spintec şi eu.
Cetatea de vise-mi dispare acuma
Şi drumurile în vise se-opresc,
Şi visele în drumuri lovesc
În coşmar se transformă...
Iar Pământul îmi pare deşert.