În ziua de 24 iunie a fiecărui an bisericesc, Biserica
Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor
şi cu denumirea de Drăgaica sau Sânziene.
Biserica Ortodoxa serbeaza de obicei ziua mortii sfintilor,
ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul fac
exceptie de la aceasta regula; ei au privilegiul de a li se sarbatori atat
zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie, 24 iunie),
cat si alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire, Aflarea capului Sfantului
Ioan Botezatorul).
Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul are un temei
biblic, pentru ca evenimentul amintit este consemnat de Sfantul Evanghelist
Luca cu amanunte in Evanghelia Sa. Nasterea aceasta a avut loc cu sase luni
inainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sarbatoarea apare atestata documentar
in secolele IV-V, cand se fixeaza definitiv si data Craciunului.
Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, la 24
iunie, se pare ca a fost instituita dupa unii cercetatori, spre a inlocui
sarbatorile pagane, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstitiului de
vara (22-23 iunie).
Drăgaica, Sânzienele în tradiţia populară
Desi sunt asociate sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului
Ioan Botezatorul si a Aducerii Moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava,
Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Denumirea este
preluata probabil, de la Sancta Diana, zeita silvestra. Sanzienele erau
considerate, inca din vremea lui Cantemir, ca reprezentari fitomorfe (Florile
de Sanziene) si divinitati antropomorfe. In credinta populara, Sanzienele erau
considerate a fi niste femei frumoase, niste adevarate preotese ale soarelui,
divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om.
Nu este exclus ca in vremuri indepartate populatia din munti
sa se fi intalnit la momentele solstitiale (Sanzienele) sau echinoctiale pentru
a savarsi ritualuri inchinate Soarelui. Megalitii din Muntii Calimani pe care
s-au descoperit insemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi
marturii in acest sens.
Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe
pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor,
umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu
de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.
Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentari fantastice
aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune. Dar ele pot deveni si forte
daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu "lantul Sanzienelor", pot
starni din senin si vijelii, pot aduce grindina, lasand campul fara de rod si
florile fara de leac.
In ajunul sau in ziua de Sanziene se intalneau practici si
obiceiuri de divinatie, de aflare a ursitei si a norocului in gospodarie.
In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui
oamenii strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le
aruncau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in
care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri repede, atunci cand
coronita aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.
Fetele strangeau flori de Sanziene pentru a le pune sub
perna, in noaptea premergatoare sarbatoarii, in credinta ca isi vor visa
ursitul. In unele zone fetele isi faceau coronite din Sanziene pe care le lasau
peste noapte in gradini sau in locuri curate. Daca dimineata gaseau coronitele
pline de roua, era semn sigur de maritis in vara care incepea.
Gospodarii incercau sa afle care le va fi norocul la
animale, tot cu ajutorul florilor de Sanziene, in seara din ajunul sarbatorii
agatau cununi de Sanziene la coltul casei orientat catre rasarit si daca, a
doua zi, in coronite erau prinse par de la anumite animale, sau puf / pene de
la pasari considerau ca anul va fi bun mai ales pentru acestea.
Florile culese in ziua de Sanziene prinse in coronite sau
legate in forma de cruce, erau duse la biserica pentru a fi sfintite si erau
pastrate, apoi, pentru diverse practici magice.
Sarbatoarea Sanzienelor care marcheaza mijlocul verii, era
considerata si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.
Tot acum se faceau previziuni meteorologice: in functie de
momentul in care rasarea Constelatia Gainusei, se determina perioada prielnica
pentru semanatul graului de toamna.
Sarbatoarea Sanzienelor mai este cunoscuta in popor si sub
denumirea de Amutitul Cucului. Se crede ca daca cucul inceteaza sa cante
inainte de Sanziene, inseamna ca vara va fi secetoasa.
Pentru a fi sanatosi si avea spor in munca, in acest moment
de inceput al secerisului, oamenii se incingeau peste sale cu tulpini de
cicoare.
Pentru a fi placute feciorilor, fetele se spalau pe cap, in
aceasta zi cu fiertura de iarba mare. Pentru a scapa de boli, fetele si
nevestele se scaldau ritual in ape curgatoare iar pentru a se umple de
fertilitate, femeile se tavaleau dezbracate in roua, dimineata, inainte de
rasaritul Soarelui.
Pentru alungarea spiritelor malefice se aprindeau focuri in
care se aruncau substante puternic mirositoare, se buciuma si se striga in jurul
focurilor.
In unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi intalnit,
cu ani in urma, obiceiul "boului instrutat". In cadrul
ceremonialului, masca taurina murea si renastea simbolic la acest inceput de
timp calendaristic.
Pentru pomenirea mortilor se fac pomeni imbelsugate si se
pun flori mirositoare pe morminte.
De Sanziene au loc balciuri si iarmaroace. Acestea erau in
trecut un bun prilej pentru intalnirea tinerilor in vederea casatoriei. Printre
cele mai renumite targuri se numara cele de la Buzau, Focsani, Campulung
Muscel, Buda, din judetul Vrancea, Ipatesti, judetul Olt, Pitesti, Carbunesti,
judetul Olt, Giurgeni, judetul Ialomita, Brosteni, judetul Mehedinti) si, cel
mai cunoscut, Targul de Fete de pe Muntele Gaina.
Sub aspect religios, in ziua de 24 iunie, in Bucovina se
sarbatoreste cu mare fast Aducerea moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la
Suceava. Acum, ca si alta data, in aceasta zi se aduna mii de pelerini pentru a
participa la ceremonia scoaterii moastelor Sfantului Ioan.
În această zi facem şi pomenirea Sfântului Niceta de
Remesiana.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
