i-am spus dintotdeauna MAMĂ
doar tata a făcut-o femeie
este femeia sau mama care a răbdat cel mai mult
a suferit fără să spună cuiva – mereu rugându-se lui
Dumnezeu
a plâns când n-a văzut-o nimeni – mereu rugându-se lui Dumnezeu
nu știu când a fost
fericită – doar când s-a rugat la Dumnezeu
nu știu când i-am
spus MULȚUMESC – dar Dumnezeu m-a văzut
că ar fi trebuit să-i spun în fiecare secundă din viață
a plâns o dată cu mine
a plâns când m-a îmbrăcat să merg la Grădiniță
a plâns când n-a văzut-o nimeni
a plâns ... și încă
mai plânge și azi
a plâns de bucurie când m-a auzit spunându-i prima poezie
învățată la Grădiniță, apoi la Școală
apoi am început să cresc și
nu i-am mai spus nicio poezie
și pe cele care
le-am știut le uitasem
mă făcusem deja mare
azi plânge de fericire că ne vede crescuți
oameni așezați la casa lor
unii spre bucurie mai au copii
MAMA de alaltăieri a devenit de ieri BUNICĂ
din lacrimile dumneaiei s-ar putea face un râu
anii au trecut prea repede și
eu încă
nu i-am spus MULȚUMESC
MAMĂ
poate scriindu-i un rând sau două
am să folosesc și
acest cuvânt – dar nu știu cum să-l
potrivesc în frază
a plâns și când i-am
cerut binecuvântare
s-a apropiat încet de mine și-a
șters ochii plânși
s-a uitat în ochii mei a ridicat mâna dreaptă
și-a făcut semnul
crucii pe capul meu
așa este creștinesc și-apoi
ma sărutat
mi-a șters lacrima
din ochi și m-a strâns în brațe
părintește – abia
atunci am avut curajul să-i spun
MULȚUMESC MAMĂ – dar
n-am apucat să-i spun
ÎȚI MULȚUMESC PENTRU TOT
Baia Mare – 1 martie 2013
VASILE BELE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu