Mahatma Gandhi (născut pe 2 octombrie 1869), cu adevăratul
său nume Mohandas Karamchand Gandhi, este considerat părintele independenţei
Indiei şi iniţiatorul mişcărilor de revoltă neviolente. Gandhi provenea dintr-o
familie indiana din patura superioara a societatii, apartinand castei
negutatorilor. Dupa frecventarea colegiului, studiaza dreptul la Universitatea
din Ahmadabad si University College London si practica pentru scurt timp
avocatura in Bombay. Din anul 1890 devine vegetarian. In 1893 pleaca in Africa
de Sud, in functie de consilier juridic al unei firme comerciale indiene, unde
va ramane timp de 21 de ani. Aici se confrunta cu o realitate teribila, mii de
imigranti indieni sunt victime ale segregatiei rasiale, ceea ce il determina sa
se angajeze in lupta impotriva dominatiei britanice. Gandhi lupta pentru
recunoasterea drepturilor compatriotilor sai si, incepand din anul 1906,
lanseaza la nivel de masa metoda de revolta bazata pe rezistenta pasnica,
denumită Satyagraha, o formă de refuz radical al oricarei colaborari cu
autoritatile britanice. Guvernul sud-african admite, in cele din urma,
adoptarea unor reforme in favoarea muncitorilor indieni: anularea unora din regulile
discriminatorii, recunoasterea drepturilor civile pentru imigranti si
validitatea casatoriilor religioase. In 1915, Gandhi se intoarce in India, unde
fermenta deja nemultumirea populatiei autohtone impotriva dominatiei britanice,
in special impotriva unei noi legi agrare, care prevedea confiscarea pamantului
taranilor in caz de recolta proasta sau necultivare. Gandhi devine lider al
Partidului Congresului, care avea in program eliberarea Indiei de sub
colonialismul britanic. In 1919 declanseaza prima mare campanie satyagraha de
nesupunere civila, care prevedea boicotul marfurilor englezesti si refuzul
platii impozitelor. Gandhi este arestat si, dupa un proces, este condamnat la
cateva luni de inchisoare. Abia eliberat, isi continua activitatea, este din
nou arestat, apoi, pus in libertate, participa la Conferinta din Londra (1926)
asupra problemei indiene, cerand independenta tarii sale. In anul 1930 se
initiaza o larga campanie de rezistenta, avand ca obiectiv abrogarea
impozitului pe sare si boicotarea textilelor provenite din Marea Britanie.
Autoritatile engleze il aresteaza impreuna cu sotia sa si cu alti 50.000 de
militanti indieni. In inchisoare, reactioneaza cu lungi greve ale foamei, care
se repeta si in viitor, devenite legendare. La inceputul celui de-al Doilea
Razboi Mondial, Gandhi cheama populatia sa nu sustina Marea Britanie, daca
aceasta nu garanteaza independenta Indiei. Guvernul englez reactioneaza cu
arestarea lui, impreuna cu alti 60.000 de oponenti, si nu este eliberat decat
dupa doi an de detentie. Parasiti India, aceasta declaratie din 1942 sfarseste
prin a cristaliza rezistenta in jurul lui: considerat un fel de sfant si un
conducator politic, Gandhi obtine retragerea britanica si independenta Indiei
la 15 august 1947. Gandhi asista cu durere la diviziunea subcontinentului
indian in doua state, India si Pakistan, care consfinteste separarea intre
hinduisti si musulmani si care culmineaza la sfarsitul anului 1947 cu un razboi
civil, ce a costat viata a peste un milion de oameni si a pus pe drumuri sase
milioane de refugiati. Atitudinea moderata a lui Gandhi in problema scindarii
tarii a provocat ura unui fanatic hindus, care-l asasinează la 30 ianuarie
1948, in timpul unei ceremonii religioase. Incinerarea sa publica a provocat
manifestari extraordinare de doliu popular.
Ionuţ Iuliu DRAGOŞ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu