De pe pereţii Galeriei Simeza, sexul gol al Elenei
Ceauşescu, pictat realist şi fremătător de Marilena Murariu, ameninţă să
resoarbă întreaga faună pe care a expulzat-o în ultimii 21 de ani.
Scandalul iscat în
jurul piesei de teatru "Blonda, chiorul şi piticul" a contrabalansat,
pe nedrept, curiozitatea publicului de artă dintr-un capăt în celălalt al
bulevardelor Magheru -Bălcescu. Despre spectacolul de teatru de la Sala Dalles
s-a discutat asurzitor, deşi criticii îl consideră mediocru, în timp ce satira
violentă din expoziţia "Despre Elena, în general", de la Galeria
Simeza, s-a topit rapid în agenda ultimelor săptămâni.
Vernisată pe 11 mai, expoziţia se încheie în această seară.
Pictoriţa Marilena Murariu (57 ani) a semat 17 lucrări în care silueta
grotesc-erotizată a Elenei Ceauşescu însoţeşte câteva dintre cele mai notorii
figuri ale tranziţiei autohtone. Artista crede că spiritul destrăbălat al
Elenei Ceuşescu a bântuit şi a organizat întreaga lume postdecembristă
românească.
În tablourile Marilenei Murariu, Elena Ceauşescu îl naşte pe
Adrian Severin, dansează french can-can alături de Elena Udrea şi EBA, e prinsă
într-un tango frenetic cu Victor Stănculescu, e potul unei partide de poker
dintre Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican-Voiculescu, e dezmierdată de
Traian Băsescu, sedusă de Gabriel Oprea şi se oferă răbdător lui Radu Mazăre.
De pe pereţii Galeriei Simeza, sexul gol al Elenei Ceauşescu, pictat realist şi
fremătător de Marilena Murariu, ameninţă să resoarbă întreaga faună pe care a
expulzat-o în ultimii 21 de ani.
În penultima zi a expoziţiei, artista a vorbit pentru EVZ
despre intenţia lucrărilor sale.
EVZ: - Deşi adevăratul "scandal" este în expoziţia
dumneavoastră, el a răbufnit la Sala Dalles...
Marilena Murariu: - Chiar dacă nu am văzut piesa, le-am spus
colegilor mei actori că mesajul meu mi se pare mai violent decât ce au făcut ei
la teatru...
- De ce aţi pictat-o de atât de multe ori pe Elena
Ceauşescu?
- Ea este un laitmotiv. Apare în aceste ipostaze pentru a
simboliza depravarea politică din vremurile noastre. Ea nu este reprezentată ca
femeia Elena Ceauşescu. E reprezentarea acestei depravări, o sinteză a
ultimilor douăzeci de ani.
- E prezentă atât de mult încât cine vede această suită de
tablouri ar putea spune că, în opinia dumneavoastră, întreaga Românie a
ultimilor ani e ieşită din pântecele Elenei Ceauşescu?
- Păi, aşa este! România ultimilor ani este o continuare a
României comuniste. Ieri, a fost aici domnul Voican-Voiculescu. S-a amuzat
foarte tare când şi-a văzut portretul în lucrarea "Dama de pică".
Acolo e reprezentat momentul crucial al revoluţiei. Destinul Elenei, al
României, se joacă la cărţi. Cei trei corifei, Iliescu, Voican-Voiculescu şi
Petre Roman - în rândul cărora l-am introdus pe Ceauşescu, semn al împărţirii
unui mental comun - o joacă pe Elena la cărţi. Practic, ei ne joacă nouă
destinul la cărţi. Aşa s-a şi întâmplat.
- Aţi avut vreo teamă când aţi agăţat aceste lucrări pe
pereţi?
- Recunosc că, la vârsta mea, trăită ani mulţi sub
dictatură, am avut. Din cauza asta, înainte de a expune lucrările, le-am arătat
câteva imagini unor prieteni, care mi-au spus: "Eşti nebună! Cum poţi să
expui aşa ceva? Nu-ţi dai seama că te leagă ăştia". Dar până la urmă m-am
gândit că n-au ce să-mi mai facă. Am consultat un prieten avocat, care mi-a zis
că trăim într-o democraţie şi că-mi pot vedea de treabă.
- După ce criterii aţi "recrutat" personajele
distribuite în aceste tablouri? Pe multe dintre figurile tranziţiei le-aţi
lăsat deoparte... Poate că nu erau foarte importante pentru mine personajele
lăsate deoparte. A trebuit totuşi să sintetizez. Ar fi ieşit o expoziţie lungă
de doi kilometri dacă aş fi reprezentat toate persoanele care ne-au condus în
ultimii ani, care ne deranjează sau care ne jignesc. Şi cum i-aţi ales pe cei
pictaţi?
- Păi, în primul rând, am plecat de la cele mai
reprezentative figuri. Cei trei preşedinţi de după 1990: Iliescu,
Constantinescu şi Băsescu. Ei treabuia să apară. Apoi, Elena Ceauşescu -
laitmotivul expoziţie. Pe urmă, am mai condimentat expoziţia cu câte un
personaj: Vadim Tudor, Radu Mazăre, Viorel Hrebenciuc, Florin Călinescu...
Dintre toţi, cel pe care am vrut neapărat să-l pictez a fost Adrian Severin
care, prin scandalul mitei de la Bruxelles, efectiv, m-a jignit pe mine, ca
cetăţean al României, care contribuie la salariul lui.
- În "French Can-Can", toate Elenele apar cu zona
genitală dezvelită. Pare că pentru toate, de la Elena Lupescu, la Elena
Ceauşescu, Elena Udrea şi EBA, principala armă este sexul...
Nu sexul este arma lor, ci neruşinarea. Obscenitatea. Atâta
au putut să ne arate şi asta ne arată în fiecare zi.
- În "French Can-Can", Elena Ceauşescu şi Elena
Udrea sunt desenate în acelaşi plan spaţial, la aceeaşi scară. Chiar aşa, le atribuiţi
roluri identice?
- Aici e vorba doar de compoziţia plastică a tabloului. Nu e
niciun mesaj politic la mijloc. Am urmărit ca lucrările să aibă şi o valoare
artistică. Să fie picturi. Era nevoie de două siluete în prim-plan.
- EBA sau Elena Udrea au văzut expoziţia?
- Nu, n-au venit să o vadă. Probabil că nu ştiu de ea, poate
că au trimis pe cineva s-o vadă sau poate că nu au simţul necesar al umorului.
- Şi Voican-Voiculescu ce v-a spus după ce-a văzut
expoziţia?
- Păi, ce să-mi spună... Când a văzut tabloul "Am
învins", a spus: "Într-adevăr, aceştia sunt adevăraţii învingători.
Dezmăţul politic". A spus asta, cu toate că şi el face parte din grupul
învingătorilor şi e pictat în tabloul "Dama de pică"... Mi-a plăcut că
a recunoscut.
- Fizionomia clericului din "În general, un
cuvios" este de nerecunoscut. De ce l-aţi lăsat neindivizualizat?
- Nu e singurul în această situaţie. Şi omul de afaceri e la
fel. Nu ştim cine sunt. Nici ei, nici cei individualizaţi. În general, sunt
nişte măşti. Toate chipurile - ale lui Florin Călinescu, Viorel Hrebenciuc,
Vasile Blaga sau Vadim Tudor - sunt nişte măşti. În spatele lor poate fi
oricine. Din moment ce legea lustraţiei nu s-a dat, oricine poate fi dedesubtul
acestor măşti de generali.
- E doar o întâmplare faptul că expoziţia "Despre
Elena, în general" s-a suprapus cu ziua Sfinţilor Constantin şi Elena?
- Da. Aş fi vrut s-o programez pe 1 mai, pe 9 mai sau într-o
zi de felul ăsta, cu semnificaţii politice. Eventual, pe 23 august... Dar
aceasta a fost perioada în care am primit sala, 11 -25 mai 2012.
- Cât timp aţi lucrat la tablouri?
- Opt luni. Din octombrie anul trecut, când am ştiut că aici
voi expune aici, până în mai.
- Ce reacţii aţi primit de la public?
- M-am pomenit cu multe înjurături pe adresa de e-mail. Unii
mi-au scris că s-o pictez mai bine pe maică-mea... Alţii au scris în caietul de
impresii de la intrare că ar trebui să fiu mai cu bun-simţ. Probabil că i-au
şocat nudurile. Au fost şi nostalgicii care m-au întreabat ce-am avut cu
Ceauşescu... Am primit, însă, foarte multe mesaje favorabile de la critici,
care au considerat expoziţia o adevărată ruptură faţă de tot ceea ce s-a făcut
înainte.
- Aţi primit oferte de cumpărare?
- Da, mult mai multe decât mă aşteptam. Unele dintre ele,
foarte insistente. Însă, deocamdată, nu vreau să vând din tablouri. Expoziţia
trebuie să rămână întreagă pentru a-şi menţine semnificaţia.
Nota noastră. Cu puţin timp înainte de vernisarea
expoziţiei, Marilena Murariu a început să lucreze la un ultim tablou. L-a
terminat în trei zile şi l-a adus în sala de expoziţii încă ud. În tablou,
Adrian Severin tocmai născut din Elena Ceauşescu şi trei "tătuci"
(termenul artistei) - Gheorghiu-Dej, Ceauşescu şi Iliescu - e împăturit cu
îndemânare de primul preşedinte postedecembrist al României în steagul albastru
al Uniunii Europene. Bebeluşul este vioi şi arborează acelaşi rictus victorios
ca şi părinţii săi. Pânza poartă numele "Originea lumii noi".
Născută în 1954, Marilena Murariu a absolvit Institutul de Arte
Frumoase "Nicolae Grigorescu" în 1981.
A participat la zeci de expoziţii interne şi internaţionale,
individuale sau de grup. Lucrări de-ale sale se găsesc în colecţii din
Germania, Cehia, Polonia, Israel şi România.
Este angajată a Muzeului "Theodor Aman" şi este
expert în artă românească al Ministerului Culturii şi Cultelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu