Semnal editorial - Antologia „Gustul și aroma poeziei”

 

Cu bucurie semnalăm apariția celei de a opta antologii a Filialei București Poezie a Uniunii Scriitorilor din România - GUSTUL ȘI AROMA POEZIEI, Editura NEUMA, 2026.

Volumul cuprinde creațiile a peste șaizeci de poeți și este coordonat de către distinsul scriitor bucureștean Horia Gârbea, președintele filialei.

Felicitări, tuturor!

GDL

Declaraţia zilei - Horia Gârbea, Uniunea Scriitorilor din România

 

"Am primit în ultimele vreo două săptămîni încă vreo 15 kg de cărți plus reviste. Se scrie (și se publică) foarte mult și incomensurabil de prost. Aproape nimeni nu mai ia seama că un text, chiar dacă nu se vrea literar, trebuie să aibă o minimă coerență și adecvare la temă, dacă nu și un strop de atractivitate. Zeci de nefericiți scriu, ca în transă, volume de sute de pagini, complet abstași de ce se scrie, se traduce și apare în jurul lor. Dacă măcar din jumătate din timpul pe care-l pierd înșirînd pe foi anacoluturi, agramatisme și dulcegării grețoase şi l-ar petrece citind cărți ale patrimoniului universal sau semnate de contemporani marcanți, poate ar mai învăța cîte ceva".

Gradele și sepia

de Horia Gârbea

Ca personalitate, dar și ca autoare, Florica Bud nu poate trece neobservată. Modul său flamboaiant de a se prezenta în lume și în literatură atrage atenția și toate cărțile sale au o importantă doză de nonconformism. Pe coperta volumului său cel mai recent, Duhul oceanelor reci, Editura Neuma, însuși președintele Academiei Române, distinsul profesor Ioan-Aurel Pop, remarcă exotismul lexical și găsește pentru text același cuvînt care se asociază în chipul cel mai firesc cu autoarea: flamboaiant. Concluzia celui care a realizat onorantul text de însoțire nu poate decît să bucure orice autor: volumul este, pentru cititor, o sărbătoare a spiritului.

Florica Bud nu ține însă doar să-l desfete pe amintitul cititor, în modul sărbătoresc. Ea țintește să-l provoace, îi aruncă mostre de umor și parafraze, cînd hazlii în sinea lor, cînd ironice. Iată un titlu: October– ceasul fără minute. Ce putem descifra de aici sau să ne închipuim a descifra, pentru că o interpretare univocă este exclusă? Că luna, numită pe latinește și care este parte a unui ciclu (Ascult vocea universului) ce le cuprinde pe toate cele douăsprezece din an, e un ceas. Ambiguitatea pornește de la polisemia termenului„ceas”. Este o oră sau un ceas(ornic) care doar măsoară ora. Cui îi lipsesc minutele? O oră fără minute este o construcție metaforică abstractă. Dacă ne putem imagina un sat fără cîini, oricît de improbabil ar fi acesta, o oră fără minutele ce o compun este rezultatul unei fracturi logice de tipul celei din Alice în Țara Minunilor, unde la un ceasornic se schimbă ziua, dar nu și ora, care e mereu five o’clock. În schimb, dacă e vorba de instrumentul care măsoară timpul, putem foarte ușor să ne închipuim un ceas la care nu sînt marcate minutele. Ceasurile elegante, destinate doamnelor, pentru care o mică întîrziere este chiar de bon-ton, e suficient să aibă cele patru repere cardinale, marcate eventual printr-o mică piatră prețioasă, montată la orele 12, 3, 6 și 9. Căci nu sîntem la CFR, deși acolo întîrzierile sînt mari, chiar dacă minutele apar marcate scrupulos pe cadranele din gări. Ne vom aminti apoi de romanul destul de cunoscut al americancei Carson Mc-Cullers, Ceasornic fără minutare, și vom sări de la considerații de istorie a timpului, cum ar fi spus Mr. Hawking, la referințele livrești.

Un posibil ceasornic lipsit de o limbă a sa, rămîne implicit fără minute. Iată ce bogăție de conotații țîșnește dintr-un simplu (de fapt un complex) titlu al Floricăi Bud. Gradele nu contează nici cît o sepie, afirmă autoarea complicatelor poeme în proză cu accente de pamflet care compun volumul Floricăi Bud. Formularea pare un sprințar, ironic calc E. Ionescian. Eu nu am o sută de mîini, că doar nu sînt vacă, afirmă un personaj din Scaunele. Acest mod de asociere care coboară din Urmuz și Grigore Cugler e o marcă a textelor semnate de Florica Bud.Texte în viteză dau un comic pe care-l găsim din plin în lucrările înaintașilor citați. Căci tot Ionesco spune că o comedie este o tragedie la care s-a accelerat mișcarea. Iată cum, scriind despre Duhul oceanelor reci, în plină încălzire globală și topire de iceberguri, am ajuns la teatrul ionescian și la natura adîncă a oceanului textual al Floricăi Bud care este una dramatică.

Nu voi comite naivitatea, de cititor depășit, să caut a determina dacă textul acesta este poezie sau proză. El este un supragen, sau ambigen, vorba lui Octav Șuluțiu. C-o fi liric sau epic, eu aș paria totuși pe esența lui dramatică, ar putea fi jucat ca o monodramă, mult mai ușor de pus în scenă decît proverbiala carte de telefon la care se ostenesc regizorii.

Personajul central ar fi o femeie-vineri, dintre cele care apar la Florica Bud, o vineribiotă, termen ce amintește desigur de Venera a cărei zi este a cincea din săptămînă, dar și de Sfînta Vineri a basmelor, iubitoarea de animale, cum o numește Florica Bud, cea obligată să-și hrănească fiarele ținute ca vietăți de companie. Iubitoarea de viață, de bios, ca și autoarea de altfel, pasionată chinofilă, vineribiotă deci, știe că șoimii au început să delireze din cauze mutante. Totala libertate de asociere și de succedare a termenilor este la Florica Bud de esența post-postmodernității. Mai precis, ar fi dacă nu ne-ar întrepta către antecesori mai de departe în timp și spațiu și mă gîndesc desigur la James Joyce și la Finnegans Wake. De-aceea cred că poeta din Baia Mare ar avea nevoie de un Mircea Mihăieș al său care, în tomuri ample, să încerce a desluși toate sensurile și trimiterile textului printre cuvintele nou-create.

Un exeget lacom ca un lup firosifer, adjectiv născocit de Florica Bud, și-ar satisface pofta de Scufițe (nume-cod pentru a boteza femeile rătăcite în păduri, apreciază scriitoarea), plonjînd în oceanele reci. Numai că personajul binecunoscut nici măcar nu se rătăcise în pădure, poate doar în cea de simboluri baudelair-iene, ci mergea la bunica ei cu imprudentu-i acoperămînt vizibil de departe. Aici poeta, are predilecție bineștiută pentru culoarea purpurei, care îi împodobește și coperta ilustrată de Laura Poantă, și ar trebui să fie prudentă.

Astfel, un text clocotitor de inventivitate verbală și ironii între care nu lipsește nici auto-ironia, se adună în burduful veacului și constituie încă un jalon în culori aprinse al operei, de-acum impunătoare, a Floricăi Bud. Unul care vădește tinerețe spirituală și simț ludic pe care le-ar invidia chiar și o debutantă. Deși a cunoscut de patru ori emoția de a se ști bunică, poeta-prozatoare, a păstrat în chip natural o componentă juvenilă, care o individualizează și o face simpatică oricărui cititor. De aceea, dacă burduful veacului, ambalajul exterior al unui secol neliniștit și chiar sumbru, prin incendiile și pandemiiile sale, este de o calitate pecabilă, de tip Canis familiaris, ori Doamne-ferește, Canis aureus, ce ne invadează Delta, trebuie să fim mulțumiți că există scriitori de esență optimistă și exprimare vioaie, precum Florica Bud, care să-l umple cu o literatură ce aparține, mai ales, a speranței și încrederii.

Prin Duhul oceanelor reci, Florica Bud intră în Grupul elfic după propria-i exprimare, ba s-ar putea institui chiar ca o regină a acestor simpatici spiriduși himenopteri, devenind o Titania a miezului de vară valpurgic. Să îi așternem așadar covorul„elfic” de rouă, cum ne învață Shakespeare: Peste vale, peste deal,/ Prin tufiș, mărăciniș,/ Peste parc și peste țarc,/ Și prin apă și prin jar,/ Peste tot colind și trec,/ Roata Lunii chiar o-ntrec,/ Presar rouă pe colină/ Pentru-a Zânelor Regină. (Vis de-o noapte-n miezul verii, II.1. trad. H.G

Accesati  www.revistaneuma.ro

Volume Neuma 66Nr.7-8(45-46)2021

Scriitorul bucureştean Horia Gârbea va prezenta două cărţi la Baia Mare

Dragi colegi, 

Horia Gârbea va veni în Baia Mare să lanseze două cărți. Va fi prezentă și Andrea Hedeș cu Revista ”Neuma”. 
Lansarea va fi marți, 12 iunie, ora 12 la Biblioteca Judeţeană  ”Petre Dulfu” Baia Mare. Voi lansa și eu volumul aniversar, ”Oglindă în timp”. 
P.S.  Următoarea ședință de cenaclu va fi sâmbătă, 16 iunie, ora 11. Vă doresc ”Rusalii Frumoase”!

 Cu drag Florica Bud

„Revoluție la castel”, al treilea spectacol al stagiunii 2015-2016 la Clubul Dramaturgilor

Institutul Cultural Român și Filialele București-Poezie și București-Dramaturgie ale Uniunii Scriitorilor din România anunță primul spectacol - lectură al anului 2016 și a treia premieră a stagiunii 2015-2016 la Clubul Dramaturgilor.

Luni, 25 ianuarie 2016, ora 18.00, în Sala Mare a ICR, va avea loc spectacolul - lectură a comediei „Revoluție la castel" de Marilena Dumitrescu.

O spumoasă comedie într-un act a unei autoare cunoscute pentru umorul său și vivacitatea replicii, în care personajele sunt conți, contese și marchizi, dar și o fantomă fără cap. Piesa a fost nominalizată la premiile concursului de dramaturgie „Valentin Nicolau" organizat în 2015 de revistaYorick.

Din distribuție vor face parte: Doina Ghițescu, Mircea N. Crețu, Sonia Neagu, George Grigore, Florentina Tănase, Candid Stoica. Regia: Candid Stoica.

Clubul Dramaturgilor este un proiect inițiat de regretatul critic Mircea Ghițulescu în anul 2006. În actuala stagiune, este organizat de USR prin filialele bucureștene de dramaturgie și poezie în colaborare cu  ICR.

Partener: Radio România Cultural. Intrarea publicului este liberă.

Spectacolul va fi urmat de comentarii și discuții asupra textului moderate de Horia Gârbea, președintele Filialei București-Poezie a USR.

Preluare http://icr.ro/pagini/revolutie-la-castel-al-treilea-spectacol-al-stagiunii-2015-2016-la-clubul-dramaturgilor

LA MULŢI, MULŢI ANI HORIA GÂRBEA !

            

Poet, dramaturg, prozator, traducător şi eseist român

Horia Gârbea s-a născut la 10 aug 1962.

Biografie:

 S-a nascut in Bucuresti, pe 10 august 1962. Ca si pregatire este doctor in inginerie din 1999, cu o teza din domeniul fiabilitatii constructiilor, cadru didactic la Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului din Bucuresti din 1987. A publicat 8 volume cu caracter stiintific si didactic. In domeniul literar, a debutat in 1982 cu poezie. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de criticul Mircea Martin. Din 2000 a fost secretar al sectiei de dramaturgie a Asociatiei Scriitorilor Bucuresti. Apoi, din noiembrie 2003, secretar al Asociatiei Scriitorilor Bucuresti, ales presedinte al ASB in 2005. Membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor din 2005.

A obtinut numeroase premii literare. Romanul Caderea Bastiliei a fost distins cu trei premii nationale in 1998.

Primeste Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 si Premiul Academiei pentru dramaturgie, 2001.

Din 1998 a inceput sa colaboreze cu televiziunile, realizand scenarii pentru filme si show-uri TV.

A tradus in romana si a adaptat pentru scena 16 piese de Jacques Copi, Pierre Corneille, S.I.Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, N. Machiavelli, Dario Fo, Tennessee Williams, Marivaux.

A scris si scrie articole pentru publicatiii ca: Adevarul, Ziarul financiar, Cuvantul.

Opera:

Doamna Bovary sint ceilalti, 1993

Mephisto, texte pentru teatru, 1993

Text biografic, poezie, 1996

Proba cu martori, poezie, 1996

Misterele Bucurestilor, proza scurta, 1997

Caderea Bastiliei, roman, 1998

Cine l-a ucis pe Marx?, text pentru teatru, 1998

Decembrie, in direct, 1999

Cine l-a ucis pe Marx?, teatru, 2001

Enigme in orasul nostru, proza scurta, 2001

Rata cu portocale, publicistica, 2002

Vacanta in infern, critica, 2003

Cresterea iguanelor de casa, poezie, 2003

Vacanta in infern, critica, vol II, 2003

Hotel Cervantes, teatru, 2004

Drumul spre Nghe An, jurnalistica, 2004

Arte partiale, critica, 2005

Bridge in 41 de povestiri vesele, 2005

Crime la Elsinore, roman, 2006

Divort in direct, teatru, 2007

Trecute vieti de fanti si de birlici - Viata si, uneori, opera personajelor, 2008

În curând va apărea nr. 4/2014 al revistei „Luceafărul de dimineață”

       Ultimul numărul  al  revistei „Luceafărul de dimineaţă”cuprinde recenzii de Andreea Hedeș, Radu Voinescu, Adrian G. Romila, Emil Lungeanu, Cristian M. Teodorescu, Nicoale Coande, Ioan Holban, Ana Dobre care scriu despre volume de Daniel Bănulescu, Adriana Babeți, Radu Vancu, Valentin Hossu-Longin, Sebastian A. Corn, Aurel Pantea, Traian Ștef, Ioana Dinulescu. Alte volume sînt puse în „Vitrina cărților”. Cartea străină e prezentată de Laura Botușan (povestiri de Erich-Emmanuel Schmitt).

      Sunt cuprinse pagini de poezie (Liviu Capșa și Valentin Busuioc), proză (Ștefan Mitroi) și teatru (Bogdan Mihai Dascălu). Aniversarea Shakespeare – 450 este marcată de traduceri noi de George Volceanov (Măsură pentru măsură) și Horia Gârbea (Sonetul LXVI). La Ancheta lunii – Scriitorul și stresul Răspund: Tudor Călin Zarojanu, Gabriela Gheorghişor, Carmen Firan, Felix Nicolau, Irina Petraş, Laura Poantă, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Lesenciuc, Gellu Dorian, Constantin Arcu, Răzvan Voncu, Gheorghe Stroe.

       Interviul numărului este realizat de Irina Budeanu cu Răzvan Ioan Dincă, directorul Operei Naționale. Numărul mai cuprinde reportaje de la „Salon du Livre”, Paris, 2014 (Radu Ciobotea) și Colocviul Național de Critică al Filialei București de specialitate, cronici de teatru, film, muzică și sport de Dinu Grigorescu (recenta premieră a lui Radu F. Alexandru), Călin Stănculescu, Costin Tuchilă (Tricentenarul Gluck), Gelu Negrea.

           Opinii semnează Adrian Costache și Radu Aldulescu iar cronica plastică de Iolanda Malamen se referă la sculptura lui Aurel Vlad și pictura lui Ion Pantilie. Nu lipsesc observațiile acute din „Revista revistelor”.

       Dacă nu găsiţi „Luceafărul de dimineaţă” la chioşcuri în Baia Mare, atunci în mod sigur îl puteţi citi la... Biblioteca judeţeană!

                                                                                        G.D. LUCĂCEAN

Uniunea Scriitorilor şi-a ales noua conducere. Comunicatul oficial al USR

 Luni, 7 octombrie a.c., a avut loc numărătoarea voturilor pentru preşedinţia USR. Reamintim că anul acesta alegerile au avut loc, conform noului statut, în toate filialele USR din ţară şi din R. Moldova. Comisia de numărărtoare a voturilor, deschizând urnele, a dat publicităţii următoarele rezultate:

Nicolae Manolescu – 705 voturi (foto),

Dan Mircea Cipariu – 196 de voturi.

37 de buletine anulate.

În continuare, a avut loc prima şedinţă a Consiliului USR rezultat din alegerile recente, în cadrul cărora preşedintele ales Nicolae Manolescu şi-a anunţat echipa de conducere: Varujan Vosganian – primvicepreşedinte şi Gabriel Chifu – vicepreşedinte.

Iată şi componenţa CONSILIULUI USR ales pentru următirii 5 ani:

Aurel Maria Baros şi Gabriela Adameşteanu – Filiala Bucureşti Proză

Dan Mircea Cipariu şi Nicolae Prelipceanu – Filiala Bucureşti Poezie

Peter Sragher – Filiala Bucureşti Traduceri literare

Victor Gh. Stan – Filiala Bucureşti Literatură pentru copii şi tineret

Radu Voinescu – Filiala Bucureşti Critică şi istorie literară

Horia Gârbea – Filiala Bucureşti Dramaturgie

Cornel Ungureanu şi Lucian Alexiu  – Filiala Timişoara

Vasile Dan – Filiala Arad

Nicolae Oprea – Filiala Piteşti

Gabriel Coşoveanu – Filiala Craiova

Rita Chirian – Filiala Sibiu

Aurel Pantea – Filiala Alba Iulia – Hunedoara

Marko Bela – Filiala Tg. Mureş

Irina Petraş şi Ruxandra Cesereanu  - Filiala Cluj

Adrian Lesenciuc – Filiala Braşov

Angelo Mitchievici – Filiala Dobrogea - Constanţa

Corneliu Antoniu – Filiala Sud-est - Galaţi

Leo Butnaru – Filiala Chişinău

Cassian Maria Spiridon şi Gellu Dorian – Filiala Iaşi

Calistrat Costin – Filiala Bacău.

Iată şi componenţa COMITETULUI DIRECTOR al USR, aşa cum reiese ea din alegerile recent încheiate:

Preşedintele USR, Nicolae Manolescu

Primvicepreşedintele USR, Varujan Vosganian

Vicepreşedintele USR, Gabriel Chifu

Aurel Maria Baros, preşedintele Filialei Bucureşti Proză

Dan Mircea Cipariu, preşedintele Filialei Bucureşti Poezie

Mircea Mihăieş, din partea Filialei Timişoara

Adrian Popescu, din partea Filialei Cluj

Cassian Maria Spiridon, preşedintele Filialei Iaşi.

Au fost alese şi comisiile USR, după cum urmează.

COMISIA SOCIALĂ:

Iulian Boldea, de la Filiala Tg. Mureş

Dan Tărchilă, Filiala Bucureşti Dramaturgie

Ovidiu Dunăreanu, Filiala Dobrogea-Constanţa

Victor Gh. Stan, Filiala Bucureşti Literatură pentru copii şi tineret

Lucia Verona, din partea Filialei Bucureşti Dramaturgie.

COMISIA DE RELAŢII EXTERNE:

Horia Gârbea, Filiala Bucureşti Dramaturgie

Leo Butnaru, Filiala Chişinău

Denisa Comănescu, Filiala Bucureşti Poezie

Ruxandra Cesereanu, Filiala Cluj

Aurel Maria Baros, Filiala Bucureşti Proză.

COMISIA DE MONITORIZARE, SUSPENDARE ŞI EXCLUDERI:

Mircea Mihăieş, Filiala Timişoara

Nicolae Prelipceanu, Filiala Bucureşti Poezie

Ion Vartic, Filiala Cluj

Gabriel Coşoveanu, Filiala Craiova

Adrian Alui Gheorghe, Filiala Iaşi.

COMISIA DE ONOARE ŞI DEMNITĂŢI:

Gabriel Dimisianu, Filiala Bucureşti Critică şi istorie literară

Ion Pop, Filiala Cluj

Livius Ciocârlie, Filiala Bucureşti Critică şi istorie literară

Al. Călinescu, Filiala Iaşi

Marta Petreu, Filiala Cluj.

COMISIA MINORITĂŢILOR:

Marko Bela, Filiala Tg. Mureş

Slavomir Gvozdenovici, Filiala Timişoara

Dagmar Maria Anoca, Filiala Arad

Ivan Kovaci, Filiala Bucureşti Poezie

Karacsony Zsolt, Filiala Cluj

COMISIA DE CENZORI:

Viorel Lică, Filiala Bucureşti Poezie

Nicolae Corlat, Filiala Iaşi

Nicolae Firuleasa, Filiala Craiova

Mircea Stâncel, Filiala Alba Iulia

Andrei Novac, Filiala Bucureşti Poezie.

Următoarea şedinţă a Consiliului USR va avea loc în luna decembrie a acestui an.

                                                                          

Lansarea “Romanian Book Review” şi semnarea acordului de parteneriat ICR – AMPT

Marţi, 19 februarie 2013, ora 13:00, în sala de conferinţe a Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, Bucureşti) a avut loc un dublu eveniment: semnarea acordului de parteneriat între ICR şi Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, precum şi lansarea primului număr al revistei editate de ICR, intitulată “Romanian Book Review”, publicaţie lunară, în limba engleză, cu un tiraj de 1000 de exemplare, difuzat gratuit prin rețeaua filialelor ICR din străinătate.

Primul moment al evenimentului a fost deschis de domnul Horia Gârbea, vicepreşedinte al ICR, care a precizat importanţa semnării acordului de parteneriat, un protocol între Institutul Cultural Român (reprezentat de profesor doctor Andrei Marga) şi Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic din cadrul Primăriei Generale a Bucureştiului (reprezentată de directorul general Traian Radu Negrei, manager AMPT).

“Este un moment foarte important şi emoţionant pentru noi, fiind pentru prima dată când ICR – care numără chiar în consiliul său de conducere distinşi arhitecţi, distinşi edili care întotdeauna şi-au făcut auzită vocea în sprijinul patrimoniului bucureştean – realizează un parteneriar cu Primăria în acest important domeniu.”, a spus Horia Gârbea.

“Etalarea valorilor internaţionalizabile”

“Suntem bucuroşi să semnăm un astfel de acord de cooperare. Desigur, ICR în ultima vreme a speriat un pic, i-a speriat pe cei care se ocupă de cultură, de reţelele consacrate. S-a creat impresia că noi vrem să ocupăm viaţa culturală internă. Vreau să precizez că nu asta dorim, aceasta intră în competenţa şi obligaţia altor instituţii, cum ar fi Ministerul Culturii. Dar, trebuie să fim cu toţii lucizi: prestigiul culturii româneşti se creează începând cu interiorul ţării. Evident, misiunea noastră va rămâne aceeaşi, de a promova prestigiul României în afară. Când spun că prestigiul se creează începând cu interiorul ţării, am în vedere în primul rând patrimoniul acestei ţări – monumente, arhitectură, personalităţi ale culturii. Ţara noastră a făcut prea puţine pentru a etala sub aspect urbanistic, arhitectural, faptul că au trăit oameni importanţi pe aceste meleaguri.”, a spus Andrei Marga.

“Colaborarea Primăriei Generale a Capitalei cu ICR a mai existat, fără un cadru instituţional, cum este un protocol de colaborare, în condiţiile în care avem deschiderea de a sprijini toate instituţiile centrale ale statului care pot contribui la crearea unei imagini reale a Capitalei.”, a spus Traian Radu Negrei.

Lansarea “Romanian Book Review” (RBR)

“Aceasta este prima publicaţie periodică apărută la ICR după schimbarea de subordonare şi de echipă, care a avut loc la mijlocul lunii septembrie 2012. Această revistă a fost una dintre primele iniţiative ale domnului Andrei Marga. Este firesc să edităm o revistă românească în care să fie prezentată, într-o limbă de circulaţie, producţia editorială din România, accesibilă unui public cât mai larg, potenţialilor traducători sau editori străini.”, a spusHoria Gârbea.

“Ne dorim să promovăm cărţile reprezentative care apar, pe mai multe domenii, pentru a oferi un întreg spectru asupra culturii din ţara noastră. (…) Revista ajunge în exterior, la ICR-urile din afară. Problema care rămâne este aceea de a alimenta bibliotecile de referinţă din lume. Tema principală la care încă ne gândim este: cum putem pune în relief cultura română, care a avut momente excepţionale dar şi sincope.”, a spus Andrei Marga.

“În mod programatic, această revistă se pune în serviciul culturii române scrise, fără a ocoli autori, supremul orgoliu fiind o cuprindere cât mai apropiată de imaginea reală a culturii române scrise. Foarte puţine texte din această revistă poartă o semnătură. Ehipa redacţională a decis să facă practic o muncă “anonimă” pentru că importantă nu este afirmarea cuiva, ci promovarea cărţii româneşti.”, a spus Gelu Negrea.

Andra Rotaru

Gala Tinerilor Scriitori Cartea de poezie a anului, premiată de Institutul Cultural Român

Marţi, 15 ianuarie 2013, de Ziua Naţională a Culturii, în sala de festivităţi a Institutului

Cultural Român, a avut loc ediţia a III-a a Galei Tinerilor Scriitori/ CARTEA DE POEZIE A ANULUI. Din cele 132 de titluri înscrise, juriul, format din criticii literari acad. Eugen Simion (preşedinte), Daniel Cristea-Enache, Paul Cernat şi Bogdan Crețu, a nominalizat câte trei titluri pentru fiecare categorie în parte. Câştigătorii acestei ediţii sunt: „Tânărul poet al anului 2012“, ex aequo, Andra Rotaru şi Radu Vancu; „Tânărul prozator al anului 2012“, Cosmin Perţa; „Tânărul critic al anului 2012“, Mihai Iovănel; „Tânărul scriitor al anului 2012“, Vlad Moldovan; „Cartea de poezie a anului 2012“: „Substanţe interzise“, Liviu Ioan Stoiciu, Editura Tracus Arte. Evenimentul a fost transmis în direct de Radio România Cultural şi a fost prezentat de scriitorul Dan Mircea Cipariu, de altfel iniţiatorul acestui eveniment. Invitaţi de onoare au fost actriţa şi scriitoarea Ioana Crăciunescu, flautistul Ionuţ Bogdan Ştefănescu şi pianistul şi muzicianul Mircea Tiberian. Valoarea generală a premiilor este de 13.000 lei, bani oferiţi de Ministerul Culturii şi de Institutul Cultural Român.

Premiul pentru „Cartea de poezie a anului 2012“ a fost acordat de Institutul Cultural Român, reprezentat la eveniment de Horia Gârbea, vicepreşedintele ICR. „Mă bucur să avem o asistenţă atât de ilustră şi numeroasă. Sunt bucuros să transmit un mesaj din partea domnului preşedinte Andrei Marga, acum la Suceava, care a îmbrăţişat de prima dată ideea de a decerna aici aceste premii şi să începem o tradiţie. Mă bucur că au fost nominalizaţi tineri scriitori care deja sunt certitudini. Îmi exprim deosebita bucurie că laureatul premiului Cartea de poezie, din această seară, este un prieten al meu, pe care îl cunosc de 30 de ani, un poet pe care îl iubesc“, a spus Horia Gârbea.

Evenimentul a fost încheiat printr-un moment artistic de excepţie, care i-a avut protagonişti pe cei trei invitaţi de onoare ai galei: actriţa şi scriitoarea Ioana Crăciunescu, flautistul Ionuţ Bogdan Ştefănescu și pianistul Mircea Tiberian.

Contact: Direcția Promovare-Presă-Relații Publice, biroul.presa@icr.ro. 031 7100 622

Horia Gârbea la un nou volum de poeme

Miercuri, 25 aprilie  2012, scriitorul Horia Gârbea, preşedintele ASB, filiala Bucureşti a Uniunii Scriitorilor din România, şi-a lansat volumul de poeme " Trecutul e o sărbătoare" , la libraria "Book Corner" din Cluj Napoca. Cartea a fost prezentată de profesorul universitar şi poetul Ioan Pop ( al nostru din Mireşu Mare) şi  poeţii Adrian Popescu şi Ioan Mureşan. Lansarea a fost moderată de domnul Ioan Cristescu, directorul Editurii Tracus Arte, Bucureşti.( la aceasta editură activează Cosmin Perţa şi Raluca Duna). Au fost prezenţi scriitorii: Horia Bădescu, Andreea Hedeş - colaboratoare a revistei "Luceafarul de Dimineaţa", Bucureşti, o tânără simpatică, dar mai ales o talentată condeieră, Flavius Lucăcel ( şi el de-al nostru), Iosif Grapini, alături de alţi scriitori clujeni. Poetul Horia Gârbea ne-a încântat citind câteva poeme prezente în volumul lansat, fiind cunoscut faptul ca el are un real talent actoricesc. Mă bucur că am putut participa şi eu şi că am avut ocazia să întâlnesc prieteni dragi şi să cunosc, în carne şi oase, pe cei pe care i-am întâlnit doar virtual. Vă invit la lectura volumului lansat, volum ce se află şi în biblioteca Cenaclului Scriitorilor din Maramureş.


                                                                                Florica Bud

Concurs de volume în manuscris pentru autori sub 35 de ani

Uniunea Scriitorilor din România şi Editura Cartea Românească lansează o nouă ediţie a concursului de volume în manuscris (proză, poezie, teatru, critică literară şi eseu) pentru tineri scriitori, sub 35 de ani. Manuscrisele, purtînd în loc de semnătură de un motto şi, într-un plic închis avînd înscris pe el același motto, datele de identificare ale autorilor, vor fi trimise pe adresa Uniunii Scriitorilor din România: Calea Victoriei, nr. 115, Bucureşti, cu menţiunea „Pentru concursul de volume în manuscris”. Autorii care vor aduce personal manuscrisele le vor preda la Secretariatul USR.

Data limită de expediere a volumelor este 1 aprilie, data poştei.

Data anunţării rezultatelor este 1 mai, anul curent.

Manuscrisele selecţionate de un juriu al USR vor apărea în volume la Editura Cartea Românească în cursul anului 2012.

Horia Garbea